România are un grad redus de educaţie financiară, iar la nivel microeconomic nivelul modest de educaţie financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic şi social, care se pot accentua în condiţiile instabilităţii economice generate de pandemia cu Covid-19, susţine Dan Armeanu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Potrivit acestuia, se previzionează o creştere a gradului de conştientizare cu privire la necesitatea îmbunătăţirii cunoştinţelor financiare la nivelul populaţiei adulte, ca măsură de reducere a vulnerabilităţii financiare.

Oficialul ASF a menţionat, totodată, că dezvoltarea economică a societăţii pe termen lung presupune investirea cu prioritate în capitalul uman, preponderent în educaţie.

”Gradul de dezvoltare a componentei facultative a sistemului de pensii private este un indicator relevant pentru nivelul de educaţie financiară în orice ţară, inclusiv în România, unde avem 500.000 de participanţi la fondurile de pensii facultative, un număr mult sub potenţial, dar cu perspectivă de creştere", a mai spus vicepreşedintele ASF.

În opinia sa, analfabetismul financiar poate avea costuri mari pe termen lung atât la nivelul populaţiei, putând conduce la supraîndatorare, cât şi la nivelul industriei, generând neîncredere.

El este de părere că dezvoltarea pieţelor financiare şi gradul de intermediere sunt rezultante ale nivelului de educaţie financiară, de implicare asumată în activităţi de economisire şi investire pe termen lung, ceea ce contribuie la dezvoltarea economică sustenabilă.