Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, anunță una dintre măsurile pentru optimizarea transportului public. Este vorba despre automatizarea macazurilor. Autoritățile au început procedurile pentru achiziționarea a șase sisteme automate.

„Transportul public din București are nevoie de soluții clare, rapide și sigure. Unul dintre pașii necesari: automatizarea macazurilor. Azi, multe dintre ele sunt acționate manual. De aceea, a fost inițiată procedura de achiziție pentru 6 sisteme automate de acționare a macazurilor. Ofertele se depun până pe 4 august 2025”, a transmis Stelian Bujduveanu,
Noile sisteme vor fi instalate în zone cu trafic intens, precum Piața Presei, Calea 13 Septembrie – Șoseaua Progresului, Calea Rahovei – Șoseaua Progresului și Piața Eroii Revoluției.

Investiția va aduce beneficii directe pentru rețeaua de tramvaie. Este vorba despre timpi de așteptare mai mici, siguranță sporită și trafic mai fluent și previzibil.
Aceste investiții vor continua pentru îmbunătățirea transportului public din București, a precizat edilul.

Procurorii DNA au contestat decizia de eliberare condiționată a Elenei Udrea. Decizia a fost pronunțată marți, 1 iulie, de Judecătoria Ploiești. Între timp, Elena Udrea a fost externată din spitalul unde a avut o intervenție chirurgicală și a fost dusă la Penitenciarul Târgșor.

Decizia Judecătoriei Ploiești nu este definitivă.

„În temeiul art. 587 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 59 din Codul penal din 1969 şi art. 5 Cod penal, admite cererea de liberare condiţionată formulată de persoana condamnată Udrea Elena Gabriela, Dispune liberarea condiţionată a persoanei condamnate Udrea Elena Gabriela, în prezent deţinută în Penitenciarul de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, din executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 116/27.05.2025 a Tribunalului Prahova, Mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 130/17.06.2025 emis de Tribunalul Prahova, dacă nu este arestată în altă cauză. Se atrage atenţia asupra dispoziţiilor art. 61 din Codul penal din 1969 privind efectele liberării condiţionate, respectiv cu privire la faptul că pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la liberare şi până la împlinirea duratei pedepsei, 28.08.2027, persoana condamnată nu a săvârşit din nou o infracţiune, precum şi la consecinţele la care se expune dacă comite din nou o infracţiune în acest termen. În temeiul 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare, în temeiul art. 587 alin. (3) Cod procedură penală”, scrie în decizia instanţei.
Elena Udrea execută o pedeapsa de şase ani pe care a primit-o în Dosarul Gala Bute.

Limitarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare a intrat în vigoare de la 1 iulie. Decizia apare în Ordonanța de Urgență aprobată luni de Guvernul României. Măsura se va aplica până la finalul anului 2026.

Guvernul Bolojan a decis limitarea sporului acordat în sectorul public pentru activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă respectiv.

De asemenea, concediul de odihnă suplimentar, acordat pentru prestarea de munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori activitate în locuri de muncă în care există astfel de condiții, va avea o durată cuprinsă între 3-5 zile lucrătoare.

„Aceste măsuri au fost luate din necesitatea urmăririi unei politici fiscal-bugetare prudente, care să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung, precum pentru corectarea deficitului bugetar excesiv”, a comunicat Guvernul.
Măsurile se vor aplica până la data de 31 decembrie 2026.

Ordonanţa de Urgenţă pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice a fost adoptat luni în şedinţă de guvern. Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz favorabil proiectului de ordonanță care plafonează la 300 de lei brut sporul de condiții vătămătoare pentru bugetari și reduce numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar.

„Executivul a decis, prin ordonanța de urgență aprobată în ședința de astăzi, limitarea sporului acordat în sectorul public pentru activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă respectiv.

De asemenea, concediul de odihnă suplimentar, acordat pentru prestarea de munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori activitate în locuri de muncă în care există astfel de condiții, va avea o durată cuprinsă între 3-5 zile lucrătoare”, se arată în comunicatul guvernului.

Măsurile au fost luate „din necesitatea urmăririi unei politici fiscal-bugetare prudente, care să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung, precum pentru corectarea deficitului bugetar excesiv. Măsurile intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2025 și se aplică până la data de 31 decembrie 2026”, mai precizează guvernul.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a anunțat că stadionul Dan Păltinișanu se face. Va avea 32.000 de locuri, exact așa cum a fost proiectat, a mai scris Simonis pe Facebook.

„Vreau să le dau o veste proastă politicienilor care au jubilat de-a dreptul la apariția zvonului că stadionul Dan Păltinișanu ar fi fost scos de pe lista de investiții a Guvernului: stadionul se face! Și nu oricum, ci cu 32.000 de locuri, exact cum a fost proiectat, licitat și atribuit. Am văzut declarațiile premierului Ilie Bolojan legate de criteriile pe care o astfel de investiție trebuie să le îndeplinească, am comunicat cu el în aceste zile și sunt de acord cu ceea ce a declarat. Mi se pare de bun simț, ca proprietar al arenei, Consiliul Județean Timiș să participe cu o cotă la finanțare și o vom face pentru că avem resursele necesare. Un alt criteriu amintit de prim-ministru a fost ca orașele care beneficiază de construirea unui stadion nou să aibă fotbal, iar noi avem un brand care nu are nevoie de nicio prezentare: Poli Timișoara. Chiar dacă azi alb-violeții evoluează în Liga a III-a, în paralel cu stadionul construim și o echipă pentru a ajunge în primul eșalon fotbalistic. Dar fără stadion, nu ai cum să joci în Liga I. Investim, așadar, în sport și până va fi gata stadionul, vom avea și o echipă puternică”, a spus Alfred Simonis.

Șeful Consiliului Județean Timiș a transmis mesaje premierului Ilie Bolojan și celor care nu sunt microbiști.

„I-aș sugera, însă, și un alt criteriu domnului Bolojan: nivelul de investiții guvernamentale de care un oraș sau un județ au beneficiat în ultimii 30 de ani. Iar aici, Timișul și Timișoara sunt mult în spatele unor județe precum Cluj sau Bihor, spre exemplu. Există județe în care s-au investit bani cu nemiluita de-a lungul anilor. Iar acum, când a venit și rândul Timișului fondurile se opresc? Nu vom accepta asta, fiind și județul care a contribuit cel mai mult la bugetul de stat în ultimii 35 de ani. O astfel de investiție nu trebuie să se rezume doar la fotbal. Un stadion nou înseamnă concerte, spectacole mari, festivaluri importante. Iar cel mai bun exemplu este Forza Zu, eveniment la care Consiliul Județean Timiș este partener și care se desfășoară la aeroport tocmai din cauza lipsei unei infrastructuri serioase. Așadar, voi continua dialogul cu Guvernul și în zilele următoare, vom pune la punct toate detaliile pentru că îndeplinim toate criteriile. Facem stadion la Timișoara”, a precizat președintele CJ Timiș, Alfred Simonis.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 117.620.510,62 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 107 obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Anunțul a fost făcut de ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru etapa I, a fost plătită suma de 3.585.738,16 lei pentru 12 obiective aflate în execuție, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate 114.034.772,46 de lei pentru 95 de proiecte.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Întâlnirea va avea loc luni, de la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, anunță Administrația Prezidențială. Este prima ședință a CSAT din mandatul lui Dan de președinte. Pe ordinea de zi se vor afla situația din Ucraina, fenomenul evaziunii fiscale și situația de la Salina Praid.

Participanții vor analiza subiecte referitoare la stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse și implicaţii pentru România, forțele și mijloacele armate ale României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2026, o informare privind fenomenul evaziunii fiscale, ca amenințare și risc la adresa securității naționale, una privind situația creată ca urmare a inundării Salinei Praid. Implicații pentru comunitate și mediul înconjurător, dar și activitatea desfăşurată de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică în anul 2024 şi principalele obiective pentru anul 2025.

În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, mai anunță Administrația Prezidențială.

Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 30 aprilie, sub conducerea președintelui interimar Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții mediului bancar din România. Întâlnirea a avut loc vineri.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanți ai sectorului bancar, în cadrul consultărilor pe care Guvernul le desfășoară cu principalii actori economici. La discuții a participat și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri dimineață cu Asociația Română a Băncilor (ARB), reprezentată de președintele Bogdan Neacșu. Tot vineri, premierul a discutat cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), reprezentat de Mihaela Bîtu.

Întâlnirile s-au desfășurat în contextul pregătirii unui pachet de măsuri pentru consolidarea fiscală și au vizat schimbul de opinii cu privire la situația economică actuală, stabilitatea financiară și perspectivele generale de dezvoltare, anunță reprezentanții Guvernului.
Aceste discuții fac parte dintr-o serie mai amplă de consultări cu instituții și organizații din diverse domenii, prin care Guvernul urmărește să construiască un set de măsuri fiscale eficiente în vederea reducerii deficitului bugetar, au precizat reprezentanții Guvernului.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, îndeamnă companiile industriale să depună cereri de finanțare pentru un program de 150 milioane euro din Fondul pentru Modernizare. Ghidul Solicitantului a fost publicat în Monitorul Oficial.

Programul PC7 este o premieră națională și vizează companiile din industriile mari consumatoare de energie - oțel, ciment, petrol și gaze, energie și altele. Fondurile nerambursabile sunt destinate achiziționării de instalații și echipamente moderne pentru optimizarea proceselor la standardele Best Available Techniques (BAT).

„Este ultimul ordin semnat de mine ca ministru al energiei. Un apel vital pentru industria românească și reconstruirea ei pe baze solide și moderne. Acest apel este despre România care inovează, România care optimizează costurile cu energia, România care devine mai competitivă și mai puternică industrial. Aceasta este adevărata suveranitate - <prin noi înșine> pentru modernizarea statului și dezvoltare economică”, a explicat Sebastian Burduja.
Fostul ministru a mai transmis că programul are ca obiectiv principal reducerea facturilor energetice și creșterea competitivității companiilor românești prin eficiență energetică.

Președintele României, Nicușor Dan, participă joi și vineri la reuniunea Consiliului European. Evenimentul reunește liderii statelor din UE. Aceștia vor discuta despre direcțiile strategice de acțiune ale Uniunii.

Reuniunea Consiliului European va avea o agendă extinsă, care reflectă provocările majore cu care se confruntă Uniunea Europeană. Printre temele principale se numără sprijinul pentru Ucraina și consolidarea presiunii asupra Rusiei, criza din Orientul Mijlociu și riscurile legate de securitatea regională, securitatea și apărarea europeană, migrația, extinderea UE, cu accent pe Republica Moldova și Balcanii de Vest, precum și competitivitatea economică și securitatea în regiunea Mării Negre.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan va reitera angajamentul ferm al României față de sprijinirea Ucrainei pe toate palierele – militar, umanitar și economic – și va susține activ integrarea europeană a acesteia. De asemenea, șeful statului va sublinia importanța unei abordări diplomatice și coordonate în ceea ce privește criza din Orientul Mijlociu, exprimând sprijin pentru stabilizarea regiunii și prevenirea escaladării.
Administrația Prezidențială mai anunță că subiectul Republica Moldova va fi abordat ca urmare a solicitărilor României. Astfel, se are în vedere reiterarea sprijinului ferm față de Chișinău în perspectiva Summitului UE-Republica Moldova din 4 iulie 2025 și a alegerilor parlamentare din luna septembrie.

Liderii UE vor evidenția și importanța securității și stabilității în regiunea Mării Negre, salutând Strategia UE pentru această regiune, publicată în mai 2025. Președintele Dan va evidenția faptul că România se va implica activ în implementarea acestei strategii.