Companiile energetice ar trebui să analizeze oportunitatea de a încheia asigurări de risc cibernetic, deoarece atacurile informatice produc mai multe pagube financiare decât cele generate de cauze climatice precum furtuni, taifunuri sau cutremure, a declarat, la un eveniment de specialitate, Călin Rangu (foto), directorul Direcției Relații Publice, Petiții și Educație Financiară din Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF)

Reprezentantul ASF a apreciat că asigurările împotriva atacurilor cibernetice sunt importante pentru sectorul energetic, deoarece aceste atacuri nu pot fi eliminate.

Oficialul ASF a mai subliniat că sistemele de securitate ale companiilor nu trebuie să fie penetrabile din interior

În perioada 22 februarie – 7 martie 2021, de luni până duminică, între orele 10:00 – 16:30, românii sunt invitați la Târgul de Mărțișor intitulat „Primăvara în sat” și organizat cu ocazia venirii primăverii.

Ca în fiecare an, meșteri populari și artiști plastici vor expune cele mai frumoase mărțișoare, pe care vizitatorii le pot cumpăra pentru a le oferi celor dragi. Unul dintre cei mai cunoscuți vestitori ai primăverii, mărțișorul sugerează renaștere, puritate și dragoste, iar efortul depus în confecționarea lui îl înnobilează și îi conferă sens.

Tradiția Mărțișorului are o vechime considerabilă. Se spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și îi merge bine tot anul. Se poate purta la mână, la gât ori pe reverul hainei. În unele regiuni ale țării mărțișoarele sunt oferite inclusiv bărbaților.

În anul 2017, Mărțisorul a fost inclus în Patrimoniul mondial UNESCO, element împărțit cu Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova.

Inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor au aplicat, în luna ianuarie, 77 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 453.400 de lei, în urma celor 6.791 controale realizate la nivel naţional în unităţile din industria agroalimentară.

Acţiunile de verificare au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii din industria alimentară a condiţiilor de înregistrare, autorizare şi funcţionare a unităţilor, a modului de întreţinere şi igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate.

Conform unui comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) controalele au vizat operatorii din industria alimentară care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare - alimentare, seminţe, legume - fructe.

Astăzi, marți, 9 februarie 2021, sărbătorim cea de-a 18-a ediție a Zilei internetului mai sigur, cu acțiuni care au loc chiar pe tot globul.

Safer Internet Day sau Ziua Siguranței pe Internet (în România) este Ziua globală a Siguranței pe Internet și este sărbătorită în fiecare an în luna Februarie, în peste 60 de țări din întreaga lume. Ziua Siguranței pe Internet este coordonată și promovată de rețeaua europeană INSAFE - European Safer Internet Network în cadrul programului Safer Internet Plus al Comisiei Europene. În fiecare an, cu ocazia Safer Internet Day, INSAFE promovează învățarea utilizării într-un mod responsabil a noilor tehnologii online și mobile și face referire în special la copii și la comportamentul acestora în mediul online.
Safer Internet Day se celebrează anual începând cu 2003.

"Împreună pentru un internet mai bun"

În România, Ziua Siguranței pe Internet a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2008, iar de atunci se sărbătorește în fiecare an prin două evenimente naționale:

• Un concurs național adresat tuturor elevilor din țară, școlilor, grădinițelor și voluntarilor;

• O conferință de presă, în cadrul căreia sunt premiate cele mai bune proiecte participante la concurs.

In cadrul concursului elevii trebuie să participe cu un proiect multimedia, care să reflecte tema stabilită de comun acord de membrii INSAFE. Tema face referire la diverse situații, cu care se confruntă copiii și tinerii în mediul online, iar ei trebuie să descrie modul în care ar trata o astfel de situație.

Conferința de presă are loc, în ziua în care se sărbătorește Safer Internet Day, iar unul dintre momentele cheie este premierea câștigătorilor concursului național.

"Împreună pentru un internet mai bun" este tema sub care va fi sărbătorită, în acest an, ziua destinată siguranţei în mediul online, potrivit https://www.saferinternetday.org

Criza sanitară a afectat și industria auto. Uzinele românești au produs, anul trecut, cu 10% mai puține autoturisme decât în 2019. Acum, producția de mașini riscă să fie afectată și de o criză a componentelor care se manifestă la nivel internațional.

Lipsa unor componente electronice a apărut după ce, anul trecut, mai multe fabrici și-au reorientat producția către sectorul IT, unde cererea a fost mai mare decât în industria auto.

Și unele service-uri reclamă că fac rost mai greu de unele componente electronice și piese de schimb. În aceste condiții și reparațiile mașinilor ajunse în service vor dura mai mult.

Industria auto grupează circa șase sute de companii care produc, pe lângă mai multe tipuri autoturisme și colecții de componente ce pot fi asamblate în străinătate, o gamă diversificată de piese conxe precum cabluri, conductori, componente electronice, corpuri de iluminat, acumulatori, anvelope etc.

“Industria auto în România reprezintă 14% din PIB şi contribuie cu 26% la exporturi. E cea mai mare industrie a României, una dintre principalele forţe economice ale ţării. Trebuie să o considerăm o pepită, să o menţinem şi să o dezvoltăm”, declara la mijlocul anului trecut într-o conferinţă de presă, Christophe Dridi, director general Automobile Dacia şi Groupe Renault România

Potrivit Cartei de la Paris, adoptată la summitul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000, „Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului” a devenit parte a campaniei universale a luptei cu cancerul.

Uniunea Internaţională pentru Controlul Cancerului (UICC) este responsabilă pentru coordonarea manifestărilor din această zi, fiind sprijinită de diverşi parteneri şi organizaţii, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Agenţia Internaţională pentru pentru Cercetarea Cancerului.

Ministerul Finanţelor anunţă publicarea unor materiale informative dedicate contribuabililor persoane fizice care au obligaţia să declare şi să plătească impozitele şi contribuţiile sociale datorate pentru anul 2020

Materialele se găsesc pe site-ul anaf.ro, în secţiunea Asistenţă Contribuabili - Servicii oferite contribuabililor - Ghiduri curente şi alte materiale informative. Rolul materialelor publicate este de a încuraja şi asista contribuabilii să declare corect veniturile realizate şi să plătească impozitele şi contribuţiile datorate, inclusiv prin intermediul mijloacelor electronice de plată existente.

Seria de materiale nou apărute cuprinde informaţii generale actualizate despre Declaraţia unică, clarificând o serie de aspecte legate de: persoanele care au obligaţia să o depună, cum poate fi depusă, de unde se pot procura fişierele şi formularele care trebuie completate, precum şi modalităţile de plată a sumelor datorate.

Peste 955 de milioane de lei au investit românii în prima emisiune de titluri de stat Tezaur din 2021, lansată de Ministerul Finanţelor.

Potrivit declarațiilor oficiale, fondurile obţinute vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Având interesul foarte ridicat, manifestat de populaţie, pentru acest instrument de economisire, Ministerul Finanţelor intenţionează să continue cu o frecvenţă lunară emisiunile în cadrul acestui program pe tot parcursul anului, informează un comunicat oficial.

În cadrul ultimei şedinţe ordinare a Consiliului Judeţean Galați, a fost aprobat parteneriatul cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, pentru a obţine banii necesari realizării întregii documentaţii tehnico-economice pentru un proiect de modernizare a peste 60 de km de drum judeţean. După realizarea întregii documentaţii, proiectul va fi depus pentru a obţine finanţare pe noul exerciţiu bugetar european.

“Anul acesta vom primi 2,5 milioane de lei, fonduri europene, pentru a realiza toate studiile de teren şi documentaţiile tehnice, după care, imediat ce noile axe de finanţare vor fi lansate, vom solicita bani de la Uniunea Europeană pentru realizarea lucrărilor. Conform reglementărilor în vigoare, prin această procedură avem certitudinea că vom primi finanţare pentru această investiţie. Proiectul prevede modernizarea a 61,5 km de drum judeţean, pe ruta DN24D - Bălăbăneşti – Bălăşeşti - Ciureştii Noi – Cotoroaia – Cerţeşti – Blânzi - Corod - Valea Mărului - Slobozia Conachi – Mihail Kogălniceanu - intersecţia cu DN25. Această axă rutieră traversează judeţul de la nord la sud, iar prin acest proiect vom interveni pe mai multe drumuri judeţene. Vor fi realizate lucrări ample de modernizare, inclusiv de consolidare a fundaţiei şi reabilitare a podurilor. Acesta este doar unul dintre proiectele la care lucrăm pentru modernizarea infrastructurii rutiere cu fonduri europene”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi

Traseul DN24D - DJ 251B - DJ 251A - DJ 251H - DJ 251 - DJ 255A – DN 25 are o lungime de aproape 90 de km, însă se va interveni doar pe acele segmente de drum care nu au mai fost reabilitate sau modernizate în ultimii cinci ani.

Fondurile pentru realizarea întregii documentaţii tehnice vor fi obţinute în cadrul Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020, iar lucrările vor fi realizate cu bani prin Programul Operațional Regional 2021 – 2027.

Valoarea estimata a acestei investiţii este de aproximativ 35 de milioane de euro.

Pensiile private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2020 un randament mediu de 6,19%, de trei ori mai ridicat decât rata inflaţiei de anul trecut, a afirmat luni Radu Crăciun, preşedintele APAPR.
Acesta a subliniat că, în termeni monetari, fondurile de Pilon II au produs în 2020 un câştig net exclusiv pentru participanţi în valoare de 900 de milioane de euro, după deducerea tuturor comisioanelor.

Conform datelor APAPR, pentru "românul mediu" care câştigă salariul mediu pe economie şi a cotizat lună de lună pe toată existenţa Pilonului II (152 de luni), contribuţiile brute virate în Pilonul II au însumat 16.998 lei. Peste aceste contribuţii, participarea la Pilonul II i-a adus acestuia un câştig mediu net de 5.510 lei, faţă de 1.937 lei (cât ar fi însemnat indexarea contribuţiilor cu inflaţia corespunzătoare), 1.864 lei (cât ar fi însemnat depunerea lunară a sumelor în depozite bancare în lei, cu dobândă cu capitalizare) sau 1.222 lei (cât ar fi reprezentat câştigul din cumpărarea lunară de euro şi actualizarea sumei la finele perioadei).