Înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 10.4% în luna martie față de luna similară din 2024. De asemenea, statistica prezentată de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) arată că mașinile electrice nu mai sunt dorite de români.

APIA a anunțat marți primele informații oficiale despre înmatriculările de autovehicule din România în luna martie 2025, bazate pe datele publicate de DGPCI.

În martie, înmatriculările de autoturisme noi sunt în creștere cu 10.4% față de martie 2024, ajungând la un volum de 9850 unități. Autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de -58.8% față de martie 2024, realizând o cota de piață de 2.7%. Pe primele 3 luni din 2025, înmatriculările de autoturisme noi au atins 33.451 unități, cu o creștere de 2.4% față de perioada similară a anului 2024.

Rata șomajului din România a înregistrat o ușoară creștere în luna februarie 2025, ajungând la 5,6% în formă ajustată sezonier. Cifra reprezintă o creștere de 0,1 puncte procentuale față de luna ianuarie a acestui an, potrivit Institutul Național de Statistică (INS).

Datele publicate marți de INS arată că numărul șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 456.800 de persoane în februarie, în creștere atât față de luna precedentă (450.900 persoane), cât și comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (436.300 persoane).
Există diferențe semnificative între sexe, bărbații fiind mai afectați de șomaj decât femeile. Rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 5,7%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată la femei (5,3%).

În perioada octombrie-decembrie 2024, rata șomajului în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani a atins 26,3%, ceea ce înseamnă că mai mult de un sfert dintre tinerii activi pe piața muncii nu au un loc de muncă.
Pentru adulții cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,3% pentru luna februarie 2025, cu diferențe între bărbați (4,4%) și femei (4,1%). Această categorie de vârstă reprezintă 72,5% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna februarie 2025.

Guvernul a decis să prelungească plafonarea prețurilor la polițele RCA. Măsura va fi în vigoare până pe 30 iunie. Ulterior, piața asigurărilor ar putea rămâne fără un preț maxim stabilit de stat.

Prelungirea măsurii a fost decisă la propunerea Autorității de Supraveghere Financiară
„Prelungim cu încă trei luni plafonarea prețurilor la polițele RCA, până la 30 iunie 2025, la propunerea Autorității de Supraveghere Financiară. Vrem să prevenim atât dezechilibre în piață, cât și posibile creșteri de prețuri”, a transmis

premierul Marcel Ciolacu.
Plafonarea a fost prelungită de mai multe în ultimii ani pentru a-i proteja pe beneficiarii polițelor.

Costurile-standard pentru fiecare copil înscris la creșă, grădiniță și școală au fost actualizate. Asta înseamnă o creștere a finanțării învățământului preuniversitar.

Decizia a fost luată în cadrul Guvernului.

„Actualizăm costurile-standard pentru fiecare copil înscris la creșă, grădiniță și școală. Asigurăm astfel o creștere suplimentară a finanțării învățământului preuniversitar”, a declarat Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, decizia va reprezenta un plus atât la cheltuielile salariale și de formare profesională, cât și la cele pentru bunuri și servicii.

Europarlamentar român Victor Negrescu a militat în Parlamentul European pentru dezvoltarea locală. Nu putem construi o Uniune competitivă și echitabilă fără orașe și comunități locale puternice, a explicat europarlamentarul român.

„Dezvoltarea locală trebuie să fie o prioritate reală în Europa. Nu putem construi o Uniune competitivă și echitabilă fără orașe și comunități locale puternice. Ele sunt motorul economiei europene, locul unde politicile prind viață, unde cetățenii își trăiesc realitatea și caută soluții”, a explicat Victor Negrescu.

El a prezentat domeniile în care pot fi făcute investiții pentru a sprijini comunitățile locale.

„Educația, sănătatea, incluziunea socială, locuințe accesibile, digitalizarea — toate încep de jos în sus. Din comunitate. Din oraș. Din sat. Acolo unde administrațiile locale luptă zilnic cu birocrația, lipsa de resurse și cu provocările sociale. Este momentul ca Uniunea Europeană să trateze administrațiile locale ca parteneri strategici. Să direcționeze fonduri direct către nevoile reale ale comunităților. Să nu sacrifice obiectivele sociale”, a precizat Victor Negrescu.
Mesajul a fost transmis în deschiderea Cities Social Summit 2025, găzduit la Parlamentul European.

Contribuţiile salariaţilor la Pilonul II de pensii private au ajuns la un record lunar în februarie. Asta potrivit statisticilor oficiale.

Cifrele au fost comunicate de șeful Guvernului.
„Închei cu un exemplu ce arată că economia României merge în direcția corectă. Avem un record lunar absolut la contribuţiile salariaţilor la Pilonul II de pensii private: 1,8 miliarde de lei în februarie”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a raportat și de o creștere a activelor.
„În plus, avem o creştere a activelor la final de 2024 de aproape 20%. Acum fix un an, eram acuzat că vreau să naționalizez Pilonul II. Azi, acest Guvern asigură prin politicile sale publice cele mai mari contribuţii din istoria de 17 ani a pensiilor private”, a precizat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu îl sprijină pe ministrul Economiei, Sebastian Burduja, în operațiunea Neptun Deep. Drill, Sebi! Drill, a fost mesajul lui Ciolacu pentru Burduja.

Declarația a fost făcută joi înainte de ședința de Guvern.

„Vreau să-i transmit public ministrului Energiei că are toată susținerea mea, am văzut că este atacat și de ONG-urile lui Soros, și de partide care fac jocul Rusiei. Nu e deloc întâmplător. Zilele acestea a început forajul în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Vom fi printre cei mai mari producători de gaze naturale din Uniunea Europeană. Normal că deranjăm! Așa că, citând din Donald Trump, îi spun atât: Drill, Sebi! Drill!”, a declarat Marcel Ciolacu.

Forajul în largul țărmului românesc de la Marea Neagră a început zilele trecute. Conform estimărilor, în câțiva ani România va deveni independentă în ceea ce privește necesarul de gaz, dar și un producători internațional important.

Statul a făcut o economie importantă prin reducerea numărului de concedii medicale. Este vorba despre suma de 250 de milioane de lei care a fost economisită în 2024. Numărul concediilor medicale a scăzut într-un singur an cu un milion.

„Am văzut datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu privire la concediile medicale. În urma intervenției de anul trecut, mă bucur să constat că avem cu 1 milion de zile de concediu medical mai puțin față de 2023”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Guvernul a calculat ce economie a fost făcută la buget.

„Calculat la salariul mediu, înseamnă o economie la buget de aproape 250 de milioane de lei. Toți românii care au nevoie justificat de concediu medical pentru a se trata vor beneficia în continuare pe deplin de acest drept, dar trebuie să fim atenți să nu existe abuzuri”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că România are un mix energetic echilibrat și divers care îi conferă securitate energetică. Asta înseamnă că România poate susține un consum ridicat de energie electrică din producție proprie, mai spune Burduja.

Potrivit lui Burduja, producția proprie de energie a acoperit marți dimineață un consum de peste 7.000 de MW. În plus, România a avut posibilitatea să exporte câteva sute de MW pe fondul vârfului de consum.
Ministrul a explicat pe Facebook că situația se datorează unui „mix energetic echilibrat și divers, care înseamnă securitate energetică”.

Ministrul Sebastian Burduja a mai declarat că există în lucru proiecte de dezvoltare de noi capacități de producție, concepute pe același principiu, cel al echilibrului.
„Avem în lucru: 10.000MW solar și eolian; 3.500MW gaz; 2.200MW nuclear; 500MW hidro (centralele începute); 1.000MW stocare în baterii. În plus, în fiecare zi avansăm cu demersul de a păstra capacitățile de producție pe bază de cărbune, până vom avea grupuri pe gaz, care le vor putea înlocui”, a arătat ministrul Energiei.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat noi lucrări de modernizare a sistemului de termoficare. Deschidem încă două noi șantiere pentru modernizarea a 21,5 km conducte magistrale din sistemul de termoficare, a transmis Dan.

Lucrările sunt făcute cu fonduri europene.
„Deschidem încă două noi șantiere pentru modernizarea a 21,5 km conducte magistrale din sistemul de termoficare al Capitalei, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile. Lucrările la Obiectivul 14, cu o lungime a conductelor de 11,6 km, vor asigura furnizarea optimă a agentului termic pentru locuitorii din zone precum Șoseaua Panduri, Calea 13 Septembrie, Bd. Tudor Vladimirescu, str. Progresului, str. Mihail Sebastian, str. Petre Ispirescu, Bd. Ghencea”, a comunicat primarul general Nicușor Dan.

Potrivit primarului „prin modernizarea conductelor aferente Obiectivului 18, cu o lungime de 9,9 km, vor beneficia de căldură și apă caldă fără întreruperi locuitorii din zone precum Șoseaua Berceni, Bd. Metalurgiei, str. Turnu Măgurele, str. Emil Racoviță, str. Moldovița, Drumul Jilavei, str. Drăgănești, str. Poieni”.

În prezent, în București se lucrează pe 23 de șantiere.
„În total, lucrăm în această perioadă pe 23 de șantiere pentru modernizarea conductelor de termoficare, dintre care 18 cu fonduri europene și 5 cu fonduri de la bugetul local și cofinanțare nerambursabilă în proporție de 85% de la Ministerul Dezvoltării. De la preluarea mandatului, am mărit treptat ritmul lucrărilor pentru schimbarea conductelor și am reabilitat în total 184 de km în perioada 2020-2024, dintre care 73 de km doar anul trecut”, a precizat Nicușor Dan.