Premierul Nicolae Ciucă a prezidat la Palatul Victoria, reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, organism consultativ la nivel național al partenerilor sociali. Discuțiile au vizat mai multe probleme de importanță majoră pentru societate, cum ar fi securitatea alimentară, securitatea energetică, măsuri de sprijin pentru a compensa efectele războiului la nivel economic și social pentru societatea românească sau revitalizarea industriei de apărare.

Astfel, premierul Ciucă a subliniat că și pentru România, ca și pentru celelalte state europene, securitatea alimentară reprezintă o preocupare permanentă, fiind una din cele mai mari provocări ale secolului.

„Țara noastră dispune de un potențial agricol generos și are capabilitatea să producă un volum de alimente care depășește necesarul de hrană la nivel național. Tocmai de aceea, trebuie să folosim acest avantaj pentru a asigura necesarul de alimente pentru populație, dar și ca resursă importantă pentru o dezvoltare economică durabilă”, a declarat șeful Executivului.

Guvernul a adoptat deja măsuri importante pentru agricultori, un sprijin de 300 milioane de euro, microgranturi și granturi pentru capital de lucru pentru fermierii români, și stabilirea salariului minim în agricultură și industria alimentară la 3.000 de lei brut (similar celui din sectorul construcțiilor).

Securitatea energetică reprezintă o altă temă de preocupare pentru guverne în acest context internațional dificil.

La nivelul asigurării securității în aprovizionarea cantitativă cu resurse energetice, în România, atât Executivul, cât și operatorii economici din sectorul energetic au acționat cu prudență și cu promptitudine, astfel încât furnizarea, transportul și distribuția de resurse energetice să nu aibă de suferit în mod excesiv.

Din punctul de vedere al suportabilității prețurilor aplicate la clienții finali, Guvernul României a adoptat un cadru legislativ având drept scop plafonarea și compensarea prețurilor finale pentru anumite categorii de consumatori finali de energie electrică și de gaze naturale, astfel încât acestea să nu creeze dezechilibre majore între nevoia de consum și puterea de cumpărare.

În perspectiva pregătirii următorului sezon rece, problema stringentă constă în asigurarea volumelor de gaze naturale necesare pentru procesul de înmagazinare din perioada de vară, precum și asigurarea consumului curent de gaze naturale din perioada de iarnă, luând în considerare posibilele limitări în aprovizionarea cu gaze naturale din Federația Rusă. În prezent, atât la nivelul autorităților, cât și la nivelul furnizorilor, se depun eforturi susținute pentru identificarea surselor și a rutelor alternative de aprovizionare cu gaze naturale, astfel încât să se evite, în cea mai mare măsură posibilă, dezechilibrul dintre cerere și ofertă în sezonul rece următor.

România poate avea o situație mai bună față de alte state, având în vedere faptul că aproximativ o treime din țiței și aproximativ 90% din necesarul de gaze naturale sunt acoperite din producția internă.

În ceea ce privește sprijinul pentru compensarea efectelor războiului la nivel economic și social, primul-ministru Nicolae-Ionel Ciucă a arătat că Executivul a adoptat mai multe măsuri în acest sens: 300 de milioane de euro alocați pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional, 200 milioane euro, ajutor de stat, pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie, subvenția de 0,50 lei/litru de carburant pentru susținerea transportatorilor și distribuitorilor, beneficiind de o schemă de sprijin dedicată de 300 de milioane lei, la care se adaugă compensarea cu 0,50 lei/litru la pompă.

De asemenea, pentru susținerea investițiilor publice, sunt alocate 5,2 miliarde lei în 2022, pentru continuarea și finalizarea contractelor în derulare, iar pentru susținerea angajaților aflați în șomaj tehnic, care beneficiază de 75% din salariu, de la 1 mai până la sfârșitul anului, sunt alocați 450 milioane lei.

Sprijinul pentru cetățeni s-a materializat prin acordarea de vouchere pentru alimente de bază, în valoare de 50 de euro la fiecare 2 luni, pentru românii cu venit mediu lunar mai mic de 600 lei, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 lei, persoanele cu dizabilități și persoanele cu venit minim garantat. Acest sprijin este în valoare totală de 1 miliard de euro, din care 50% din fonduri europene. Totodată, Guvernul a aprobat și acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei, măsură care se aplică de la data de 1 iulie 2022.

Pentru angajații care primesc tichete de masa, valoarea acestor tichete a fost crescută de la 20,17 lei la 30 de lei; pentru românii cu salariul minim există posibilitatea creșterii acestuia cu 200 de lei fără a mai fi plătite taxe pentru această majorare, iar pentru salariații din sistemul public a fost reglementată acordarea unui sfert din diferenţa de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită.

De asemenea, chiar în ședința de guvern de astăzi vor fi aprobate două programe de sprijin pentru tineri, Programul Family Start pentru tinere familii prin care se garantează un credit în valoare de maxim 75.000 lei, în proporţie de 80% de către stat, pentru plata cheltuielilor cu creșa, grădinița, școala, after school, plata chiriei, avans din achiziția unei locuințe și Programul naţional Student Invest, prin care statul garantează un credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporție de 80%, pentru  taxe de studii, publicarea unor cărţi sau a studiilor de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studențești.

Tot în ședința de astăzi, Guvernul va adopta amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.

”Măsurile pe care le-am luat la nivelul Guvernului și pe care vom continua să le luăm urmăresc protejarea cetățenilor și economiei românești de efectele creșterii prețurilor și a celorlalte consecințe ale crizelor cu care ne confruntăm. Dialogul nostru ne oferă avantajul cunoașterii detaliate a realității, soluții concrete și percepția corectă a măsurilor pe care le implementăm”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Un alt subiect care a fost abordat în cadrul dialogului realizat de membrii Consiliului Național Tripartit s-a referit la revitalizarea industriei de apărare, domeniu pentru care Guvernul a prevăzut alocarea sumei de 390 de milioane lei, bani pentru investiții în această industrie, din care 190 de milioane anul trecut și 200 de milioane de lei pentru anul acesta.

Aceste eforturi vor fi urmate de inițierea demersurilor în vederea aplicării OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă la nivelul societăților din industria de apărare, precum și de evaluări ale stării tehnice a echipamentelor existente la nivelul operatorilor economici din industria de apărare.

La Consiliului Județean Galați a avut loc, miercuri, lansarea oficială a proiectului „Trecutul are un nou viitor – Cooperare transfrontalieră pentru valorificarea patrimoniului cultural în Galaţi, România şi Hînceşti, Republica Moldova”.  În cadrul acestui proiect, Consiliul Județean Galați va primi 1.009.438 de euro, la care se adaugă cheltuieli neeligibile de 182.752 de euro, pentru a construi o sală nouă de spectacole la Centrul Cultural “Dunărea de Jos”.

“Este un nou proiect cu fonduri europene pe care îl implementăm alături de parteneri din Republica Moldova, după Parcul de Aventură și secția de Pediatrie de la Spitalul Târgu Bujor. În cadrul acestei noi colaborări România-Republica Moldova, noi vom construi o modernă și mult așteptată sală de spectacole la Centrul Cultural <Dunărea de Jos>, iar autoritățile din raionul Hîncești vor reabilita și dota cu echipamente moderne Moara cu Aburi din comuna Mereșeni.

Noua sală de spectacole, pentru care avem deja și constructorul desemnat, astfel încât să putem începe în cel mai scurt timp lucrările, va avea 154 de locuri. Aici vor putea fi organizate spectacolele celor peste 700 de copii ai Școlii de Arte (actorie, artă foto, canto muzică populară, canto muzică usoară, chitară/vioară, saxofon, pictură, grafică, dans clasic, pian, percutie, acordeon/orgă), din cadrul centrului.

Noua clădire va avea etaj și mansardă, astfel că în noile spații create vor fi amenajate inclusiv săli de curs, cabine pentru artiștii centrului, un studio de înregistrări și săli de expunere”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

La evenimentul de astăzi au participat și reprezentanți ai Consiliului Raional Hîncești și ai Primăriei Comunei Mereșeni.

Valoarea acestui proiect cu fonduri europene este de 1.499.869 de euro, finanțare prin Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia reprezintă un moment istoric, în contextul în care acesta va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale anual.

„Participăm la un eveniment istoric. Este un moment istoric pentru industria energetică din România. Începerea producţiei de gaze în cadrul proiectului de dezvoltare gaze naturale Midia. Este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, aşa cum s-a specificat, în ultimii 30 de ani, iar luna aceasta primele cantităţi de gaze au fost deja introduse în piaţa autohtonă. România face astfel un pas decisiv pentru garantarea securităţii energetice într-un moment de cotitură în care Europa şi pieţele mondiale iau măsuri rapide pentru a-şi aproviziona cetăţenii şi economiile cu energeie.

Faptul că acest proiect va genera un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an înseamnă că vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum al României. Reprezintă un salt remarcabil şi dovedeşte capacitatea României de a găsi noi resurse şi soluţii într-o perioadă în care furnizarea de gazed naturale la nivel mondial este ameninţată de războiul din Ucraina. Felicit compania Black Sea Oil and Gas pentru acest succes, un adevărat deschizător de drumuri pentru viitoarele investiţii în platoul continental al Mării Negre  care aparţine României”, a declarat Ciucă.

Biroul Permanent Național al Partidului Social Democrat s-a reunit luni, 27 iunie 2022, la sediul central al PSD. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a anunțat după reuniune că va începe o perioadă de reconstrucţie a organizaţiilor care nu au obţinut la alegerile locale funcţiile de primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ sau consiliile judeţene.

„Le-am propus colegilor să venim la Consiliul Politic Naţional, să declanşăm alegeri în toate judeţele unde s-au câştigat consiliile judeţene şi primarii municipii reşedinţă de judeţ, rămânând celelalte să intre într-o zonă de reorganizare. Nu există şi nu a fost o discuţie în ceea ce o priveşte pe doamna Firea”, a spus Marcel Ciolacu.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a primit-o luni la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, comisar al CE. Şeful statului a reiterat obiectivul ţării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), pe baza evoluţiilor pozitive înregistrate de România.

„Președintele României a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.

Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, Președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis s-a referit la deciziile recente ale Consiliului European de acordare a statutului de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și perspectivei europene pentru Georgia, accentuând necesitatea unui sprijin și a unui ghidaj corespunzător din partea Comisiei Europene pentru aceste state, în vederea îndeplinirii etapelor următoare.

Totodată, Președintele României s-a referit și la situația de securitate din regiune, pe fondul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, prezentând măsurile de sprijin ale României atât pentru Ucraina, cât și pentru refugiații ucraineni.

Primăria Galați informează că, la următoarea ședință a Consiliului Local, se vor propune modificări în privința transportului public în comun. Astfel, se au în vedere suplimentări de capacități sau creșteri de frecvență pe unele trasee, dar și desființări de trasee ținând cont de suprapuneri sau de gradul de încărcare.

Astfel, propunerile vizează modificarea următoarelor trasee: 9 (scoaterea de pe strada Regiment 11 Siret); 15 (stabilirea turului și a returului pe str. Portului - str. Dogăriei - str. Al Moruzzi – Str. A. Ipatescu – Gara CFR fără a mai ajunge la INTFOR); 16 (scurtarea traseului până în Țilgina I/II fără a mai ajunge la Piața Centrală); 28 (stabilirea și a turului și a returului pe str. Ghe. Doja – str. Siderurgiștilor – str. A. Saligny – str. Basarabiei – Bulevardul G. Coșbuc – str. Bucovinei); 41 (stabilirea turului și a returului în intervalul orar 9.00 – 22.00 pe ruta Selgros, Centrul Delfinul și Auchan); 15N (prelungirea ultimei curse cu plecare de la Gara CFR de la ora 23.05 până în Micro 19).

Totodată, se propune desființarea traseelor 104, 12 și 29, având în vedere suprapunerea cu alte trasee, dar și gradul de încărcare.

Aceste modificări ar putea intra în vigoare chiar de la începutul lunii iulie, în urma votului consilierilor locali. 

„Facem apel în continuare către gălățeni să valideze biletele sau cardurilor de călătorie la fiecare urcare în mijloacele de transport. În funcție de gradul de încărcare, pe viitor ar mai putea apărea modificări”, a transmis Primăria Galați.

Eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat, în plenul Parlamentului European, adaptarea finanțărilor europene la nevoile actuale ale statelor membre, ca urmare a impactului generat de războiul din Ucraina, a crizelor prețurilor la energie și alimente și a modificărilor făcute recent la bugetul european, ce vizează sprijinirea statelor ce au preluat un număr semnificativ de refugiați.

“Crizele pe care le traversăm în prezent și volatilitatea mediului economic actual fac ca planurile de redresare și reziliență aprobate anul trecut să nu mai corespundă în totalitate nevoilor noastre de astăzi. Fie că vorbim de zona de agricultură sau de sănătate, educație sau energie, de pensii sau beneficii sociale, lista de priorități s-a schimbat semnificativ pentru multe dintre statele europene.

Este și cazul României, unde am avut un plan făcut pe repede înainte, cu multe carențe, alocări de milioane de euro pentru consultanță și ținte care afectează stabilitatea socială a țării. De aceea, este important ca regulamentul european să permită o flexibilitate mai mare, o optimizare în funcție de nevoile statelor membre, dar și o distribuție echitabilă a fondurilor între domeniile de investiții și zonele beneficiare.

Nu în ultimul rând, am militat mereu pentru o alocare semnificativă de fonduri pentru educație și formarea continuă și am fost autorul amendamentului prin care Parlamentul European solicită minim 10% din fonduri pentru acest domeniu. Mă bucur să constat că majoritatea statelor membre au respectat recomandarea noastră și că această propunere este preluată și în acest raport” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, în intervenția sa despre planurile de redresare și reziliență, susținută în plenul legislativului european.

Reprezentantul României în Parlamentul European a contribuit, de altfel, în calitate de raportor alternativ al grupului social-democrat din legislativul european, la procesul ce a dus la modificarea bugetului european astfel încât acesta să includă sume suplimentare pentru statele aflate la frontiera cu Ucraina.

“Am modificat bugetul european pe anul 2022 pentru a ne asigura că există suficienți bani pentru a face față acestor provocări legate de războiul din Ucraina. Fondurile vor acoperi o parte din cheltuielile și eforturile făcute de statele membre și vor ajuta la îmbunătățirea răspunsului european.

O atenție sporită va fi oferită statelor aflate la frontiera cu Ucraina, printre care și România, pentru a finanța, spre exemplu, hub-ul umanitar. Nu în ultimul rând, autoritățile locale și județene vor putea beneficia de resurse financiare suplimentare.

Cu toate acestea, ne trebuie un plan concret cu privire la viitoarele nevoi de finanțare și un sprijin financiar pentru efectele indirecte ale războiului din Ucraina, în mod special asupra statelor din regiune. Aproximativ 40% dintre cetățenii europeni cred că războiul le-a afectat nivelul de trai și își doresc ca Uniunea Europeană să intervină pentru a menține prețurile la energie și la alimente la un nivel acceptabil. Pentru a putea realiza aceste obiective este nevoie de noi resurse europene și de măsuri urgente” a susținut eurodeputatul român, Victor Negrescu, în plenul de la Bruxelles.

Europarlamentarul a solicitat de asemenea în intervenția sa din plen, în care a susținut conferirea statutului de țară-candidat pentru Republica Moldova, resurse financiare suplimentare pentru această țară, în contextul efectelor generate de războiul din Ucraina.

„Eurodeputații din toate grupurile politice, și în mod special cei din România, au spus foarte clar că Republica Moldova merită acest statut alături de Ucraina și, sperăm, Georgia. Dar parcursul spre aderarea la Uniunea Europeană nu va fi ușor. Vor fi necesare reforme, dar și resurse financiare europene.

Efectele economice și sociale ale războiului din Ucraina au afectat stabilitatea țării și au condus la o presiune foarte mare asupra populației. De aceea, angajamentele financiare ale Uniunii Europene și ale comunității internaționale trebuie să devină rapid realitate” a completat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu.

Parlamentarii europeni din Comisia pentru Bugete au solicitat în mod repetat, în ultimele săptămâni, revizuirea cadrului financiar multianual și adaptarea finanțelor europene la nevoile actuale.

 Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane dolari studiile de proiectare în România a reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) este un pas esențial pentru domeniul nuclear civil românesc, a anunțat premierul Nicolae Ciucă.

„Anunțul președintelui SUA, Joe Biden, în cadrul Summit-ului G7, este o confirmare a solidității Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, care devine tot mai aprofundat și în dimensiunea sa dedicată cooperării energetice.  Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie și proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România este componentă esențială a dezvoltării programului nuclear civil național”, a transmis Ciucă. 

Potrivit premierului, alături de construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă, utilizarea noului tip de tehnologiei SMR va contribui la întărirea profilului energetic al României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului și cu țintele de decarbonizare asumate.

„Mai mult, dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creșterea economică, atât prin revitalizarea lanțului de furnizori, cât și prin poziționarea României ca lider regional al acestei industrii.
Tehnologia reactoarelor modulare mici, dezvoltată de compania americană NuScale, respectă cele mai înalte standarde de siguranța nucleară. Acest factor este vital în contextul în care energia nucleară este pilon fundamental prin care putem obține  energie curată, la costuri accesibile pentru cetățenii români și pentru economia națională.

Încurajez industria nucleară românească și experții români să contribuie la dezvoltarea acestor etape preliminare, cu respectarea celor mai înalte standarde de siguranță  nucleară.
Producerea energiei nepoluante, ieftine și stabile reprezintă viitorul, iar prin tehnologia SMR, viitorul, este acum și în  România.
Guvernul va continua să susțină proiectele dezvoltate de Nuclearelectrica, de companiile energetice strategice Transgaz și Romgaz, care, alături de cele implementate de mediul privat, vor transforma

România într-un stat independent energetic, furnizor de securitate energetică la nivel regional. Valorificarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, cele deblocate prin noua lege off-shore, investițiile în energie regenerabilă, cu finanțări disponibile din Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare, înseamnă stabilitate energetică pentru  cetățenii români și mediul economic național”, a completat premierul.