Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că lucrările pe primele două loturi ale Autostrăzii Ploiești- Buzău avansează într-un ritm bun. Este vorba despre un sector care are peste 63 de kilometri.

„Lucrările pe primele două loturi ale Autostrăzii Ploiești- Buzău (63,25 km) avansează într-un ritm bun! Chiar dacă suntem în perioada de iarnă, constructorii au reluat lucrările. Astfel, pe primul Lot (Dumbrava- Mizil), cu o lungime de 21 km, asocierea româno-italiană a ajuns la un stadiu fizic de 43%. Valoarea acestui contract este de 1,46 miliarde de lei (fără TVA). Pe Lotul 2 (Mizil- Pietroasele), construit de o asociere româno-bulgară, lucrările au un stadiu fizic de aproximativ 42%. Construcția acestui lot, cu o lungime de 28,35 km, costă 1,24 miliarde de lei (fără TVA)”, a anunțat Sorin Grindeanu pe Facebook.

Ministrul avertizează că „ritmul trebuie să crească însă pe măsură ce vremea se va îmbunătăți, având în vedere că ambele loturi (cu o lungime însumată de 49,35 km) au termen de finalizare anul acesta”.
Pe Lotul 3 (Pietroasele - Municipiul Buzău), cu o lungime de 13,9 km, lucrările urmează să înceapă pe data de 1 martie. Asocierea de constructori turci are la dispoziție 20 de luni și 1,09 miliarde de lei (fără TVA) pentru finalizarea lucrărilor, a adăugat Grindeanu.

Construcția tronsoanelor din A7 (Autostrada Moldovei), între Ploiești și Pașcani, este finanțată prin PNRR, motiv pentru care lucrările trebuie finalizate cel mai târziu în 2026.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul pe care îl conduce susține industria românească atât prin direcționarea de fonduri publice, cât și prin soluții legislative
Stabilitatea politică, economică, legislativă, dialogul deschis și constant între Guvern și mediul de afaceri sunt în măsură să crească încrederea investitorilor în economia românească, a subliniat premierul

Marcel Ciolacu la întâlnirea cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia, care a avut loc la Palatul Victoria.

”Industria românească se dezvoltă în majoritatea sectoarelor de activitate. O arată atât cifrele, cât și proiectele de succes pe care le văd în deplasările pe care le fac în țară sau despre care sunt informat la întâlnirile cu mediul de afaceri. La nivelul Guvernului acordăm susținere industriei românești atât prin direcționarea de fonduri publice, cât și prin soluții legislative”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Potrivit Guvernului „reprezentanții Confederației Patronale Concordia au apreciat investițiile publice fără precedent direcționate pentru finanțarea proiectelor de infrastructură care se derulează în România și au punctat faptul că, alături de dezvoltarea proiectelor rutiere, este nevoie de un accent mai puternic asupra celor din sectorul feroviar”.

În consultările cu reprezentanții Concordia au fost abordate și teme legate de fiscalitate și combaterea evaziunii fiscale prin introducerea instrumentelor digitale. Reprezentanții Guvernului au arătat disponibilitatea de a face ajustările necesare în aplicarea acestor instrumente digitale, în funcție de rezultatele obținute în primele luni de aplicare și de propunerile venite din partea mediului de afaceri.
O altă temă importantă de discuție a avut în vedere promovarea produselor românești pe piețele internaționale prin pârghiile pe care Guvernul le are la dispoziție.

Stabilizarea prețurilor la unele categorii de produse a fost un alt subiect în dialogul reprezentanților Guvernului cu cei ai patronatelor. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a arătat „deschiderea Guvernului spre consultarea mediului de afaceri pentru stabilirea unui acord de voluntariat care să aibă în vedere stabilitatea prețurilor la unele produse alimentare.

Dialogul cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia va continua cu o succesiune periodică.

Din partea Guvernului, alături de premierul Marcel Ciolacu, au mai participat la discuții vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu, secretarul de stat în ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Cristian Vasilcoiu, reprezentanții Cancelariei Prim-Ministrului Florin Spătaru, consilier de stat, și Mihai Constantin, secretar de stat.
Delegația Confederației Patronale Concordia a fost condusă de președintele organizației, Dan Șucu, și de directorul executiv, Radu Burnete.

Buget record în 2024 la Consiliul Județean Galați, în valoare de 1.523.184.000 de lei (306 milioane euro), cu 50% mai mult față de 2023. În 2024, cea mai mare creștere este la capitolul investiții, acolo unde Consiliul Județean a alocat 1.250.228.000 de lei, cu peste 500 de milioane de lei mai mult față de 2023, ceea ce înseamnă o creștere de 60% pentru dezvoltarea județului.

“Anul acesta, Consiliul Județean are cel mai mare buget din istoria Galațiului, de peste 1,5 miliarde de lei. Cel mai important lucru este că 82% din acest buget înseamnă investiții pentru Galați, adică peste 1,2 miliarde de lei, principala sursă de finanțare fiind fondurile europene atrase de către echipa Consiliului Județean Galați. Astfel, în 2024, Consiliul Județean are unul dintre cele mai mari bugete de  investiții din țară. Practic, față de momentul în care am preluat primul mandat, în 2016, bugetul de investiții este de 100 de ori mai mare. Aceste investiții înseamnă și crearea de noi locuri de muncă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În 2024, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 82% pentru dezvoltare şi 18% pentru funcţionare. De asemenea, 60% din bugetul de investiții, adică aproape 750 de milioane de lei, înseamnă fonduri europene.   

“Cele mai mari sume, adică aproape un milliard de lei, vor fi investite în infrastructura rutieră și sănătate. Avem investiții de modernizare a peste 200 de kilometri de drum, de dotare a spitalelor cu aparatură medicală nouă și de construire a unui nou spital la Tecuci”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pe lângă continuarea proiectelor aflate deja în implementare, anul acesta, în buget sunt prevăzute sume pentru achiziționarea unui sistem de proiecție unic în Europa pentru Planetariul de la Complexul Muzeal de Științele Naturii, modernizarea Spitalului de la Ivești, amenajarea a 25 de kilometri de piste de biciclete între Lacul Vânători, Pădurea Gârboavele și localitatea Smârdan, construirea unui bob suspendat în Parcul de Aventură din Pădurea Gârboavele, achiziționarea de microbuze școlare pentru unitățile de învățământ din mediul rural, amenajarea unui cimitir pentru animalele de companie și construirea unei săli de sport pentru Școala Specială “Constantin Păunescu” din Tecuci.

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a participat la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), în cadrul căreia au fost discutate o serie de solicitări și probleme cu care se confruntă autoritățile publice locale în implementarea legislației existente și în derularea unor proiecte.

Cu această ocazie, ministrul dezvoltării a apreciat activitatea structurilor asociative ale administrației publice și implicarea acestora în procesul de implementare a unor politici publice fundamentate și aplicate, conectate la realitățile comunităților locale din România.

”Asociația Comunelor din România reprezintă un reper pentru autoritățile administrației publice centrale, deoarece reușește să identifice și să aducă în atenția Guvernului cele mai stringente probleme cu care se confruntă comunitățile locale în furnizarea serviciilor publice către cetățeni, dar și să propună soluții fundamentate pentru remedierea acestora”, a menționat ministrul Veștea.

Totodată, au fost prezentate oportunitățile de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală, prin intermediul programelor pe care le coordonează Ministerul Dezvoltării și care contribuie la modernizarea satului românesc, precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social (PNCIPS) sau Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

”Prin cele două etape ale PNDL, 9.542 de obiective, în valoare totală de 33,4 miliarde de lei, au beneficiari din mediul rural, iar prin Programul ”Anghel Saligny”, dintre cele 2.944 de contracte semnate, 82% vizează obiective care se implementează în mediul rural (2.426 de contracte), în valoare de peste 24 miliarde de lei”, a precizat ministrul.

De asemenea, prin PNRR au fost semnate aproape 4.000 de contracte cu beneficiari din mediul rural, în valoare de peste 1 miliard de euro, pentru valul renovării, fondul local și construcția de creșe.

Nu în ultimul rând, Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI), implementează o serie de proiecte, din diverse domenii, menite să sprijine dezvoltarea comunităților rurale, pentru revitalizarea culturii în mediul rural, prin reabilitarea sau construirea de așezăminte culturale, reabilitarea lăcașurilor de cult (element central al comunităților rurale), reabilitări de sectoare de drum afectate de calamități naturale sau construirea de centre sociale ori săli de sport pentru elevii din aceste comunități. Astfel, dintre cele 1.109 contracte aflate în derulare la CNI, peste 740 sunt implementate în mediul rural, valoarea acestora ridicându-se la suma de 5,78 miliarde de lei.

”Vom continua să investim în infrastructura locală și să identificăm noi surse de finanțare întrucât avem nevoie de politici unitare și coerente pentru dezvoltarea comunităților”, a concluzionat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Ministerul Dezvoltării anunță că au fost depuse primele proiecte în cadrul Interreg NEXT România-Republica Moldova.

Este vorba despre 277 de proiecte, care vizează domeniile educației, sănătății, turismului, precum și investiții în combaterea efectelor schimbărilor climatice, biodiversitate, buna guvernanță și managementul frontierei. Valoarea nerambursabilă a proiectelor depuse este de 211 milioane de euro.

„Lansat în luna august 2023, apelul pentru proiecte standard (care includ o componentă de investiții de minimum 60% din bugetul proiectului) are o alocare de 40 milioane euro și va finanța investiții în prevenirea și combaterea dezastrelor naturale, educație, sănătate, turism și managementul frontierei. În cadrul acestui apel au fost depuse 167 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 176 de milioane de euro”, a explicat Ministerul Dezvoltării.

Apelul de proiecte cu valoare mică a fost lansat în luna septembrie 2023, având un buget de 19,4 milioane euro pentru a finanța activități de prevenire și combatere a schimbărilor climatice, protejarea biodiversității, educație, sănătate și bună guvernanță. Cele 110 proiecte depuse totalizează 35 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

„Proiectele au fost depuse de autorități publice care activează în domeniile enunțate mai sus, ONG-uri sau asociații profesionale. Fiecare proiect trebuie să aibă cel puțin câte un partener din fiecare stat participant, fiind permisă participarea a maximum 4 parteneri într-un proiect. În perioada următoare, proiectele vor fi supuse procedurii de selecție și evaluare, urmând a fi contractate proiectele care răspund cel mai bine cerințelor Ghidului solicitantului și care contribuie, în mod real, la dezvoltarea comunităților din zona de graniță”, a transmis Ministerul Dezvoltării.

Ministerul Finanțelor anunță o nouă măsură în sprijinul transportatorilor români. Ministerul pune în consultare publică un proiect de hotărâre de guvern pentru acordarea unui ajutor de stat.

„Această măsură compensează recentele creșteri ale prețului carburanților și va fi în vigoare până la 31 decembrie 2024”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Ajutorul de stat va fi acordat sub forma unui grant acordat firmelor de transport licențiate în România. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 180 de milioane de lei pentru un număr estimat de 4.000 de firme.
„Sunt tot mai multe firme de transport care nu au posibilitatea absorbției creșterii costurilor de operare, presiunea prețului la carburant aducând costuri suplimentare imediate care pot determina insolvența sau chiar falimentul.”, Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat la Boston o scrisoare de intenţie cu Lockheed Martin pentru bateriile de ultimă generaţie GridStar Flow. „Este un prim pas pentru dezvoltarea tehnologiei de producție a bateriilor în România”, afirmă Burduja.

„Cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii, am semnat la Boston o scrisoare de intenție cu Lockheed Martin, companie americană de top în domeniile aerospațial, militar și energetic. Este un prim pas pentru dezvoltarea tehnologiei de producție a bateriilor în România. Și nu orice fel de baterii, ci bateriile de ultimă generație produse de Lockheed Martin, GridStar Flow (baterie de flux redox), o soluție inovatoare de stocare a energiei la scară largă pentru aplicații utilitare, comerciale, industriale și militare. Este o tehnologie rentabilă și eficientă pe termen lung, cu o durată de viață operațională de 20 de ani și care, foarte important, nu depinde de materii prime critice și este prietenoasă cu mediul”, a anunțat ministrul Energiei.

Potrivit sursei citate, compania americană caută să stabilească parteneriate strategice pentru a dezvolta capacități de producție GridStar Flow pe piețele din întreaga lume.

„Au ales să exploreze România datorită poziției strategice, a capacității de producție, a competențelor inginerilor noștri, dar mai ales pentru că avem potențialul de a deveni lider european în domeniul securității energetice și al stocării energiei pe termen lung. Toate acestea înseamnă locuri de muncă bine plătite, prestigiu și exporturi de valoare adăugată mare pentru România. Am vazut cu ochii noștri o asemenea capacitate de stocare în baterii lângă Boston. Funcționează perfect, la standardele Lockheed Martin. Putem astfel dezvolta în țara noastră o unitate de producție care va deveni un furnizor unic de flux GridStar în Uniunea Europeană și în regiune. Stocarea în baterii este tot mai importantă pentru sistemul energetic național, în contextul creșterii ponderii de producție intermitentă a energiei din surse regenerabile”, a transmis Burduja.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că Guvernul a aprobat cea mai avantajoasă formă de creditare pentru agricultori -Creditul Fermierului, prin care alocă aproximativ 165 de milioane de euro şi acoperă partea cea mai importantă a dobânzii la creditele bancare.

”Guvernul a adoptat noi măsuri de sprijin pentru fermierii români! A fost aprobată cea mai avantajoasă formă de creditare pentru agricultori – Creditul Fermierului. Alocăm aproximativ 165 de milioane de euro şi acoperim partea cea mai importantă a dobânzii la creditele bancare. Practic, suportăm rata dobânzii ROBOR, iar fermierii vor avea credite cu dobândă de doar 1,95% pe an. Fiecare beneficiar poate primi 280.000 de euro, pentru acoperirea ROBOR pe 5 ani”, a precizat mnistrul Agriculturii, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, în şedinţa de guvern a fost luată decizia pentru achitarea şi în 2024 a 50% din valoarea facturilor pentru energia electrică folosită în irigarea culturilor agricole.

„Reamintesc că în mai puțin de o lună am găsit și implementat următoarele soluții:
-Echivalarea permisului de conducere categoria B cu TR1 precum și înmatricularea utilajelor doar pe baza înregistrării la primărie, fără obligativitatea CIV și ITP.
-Acordarea 100 euro/ha pentru culturile din toamna anului 2022 și 100 de euro/animal pentru crescătorii de vaci de carne. Sprijinul se acordă proporțional și crescătorilor de porci și păsări pe baza unei formule de calcul.
-Actualizarea subvenției la motorină. Astfel, fermierii vor primi pentru anul 2024 subvenție la motorină la valoarea maxim posibilă, respectiv 2 lei/litru! Asta înseamnă carburant pentru agricultură mai ieftin cu 25%!
-Amânarea ratelor fermierilor aflați în dificultate din cauza secetei.
Ne-am onorat angajamentele luate în fața fermierilor și am prevăzut fonduri în bugetul ministerului Agriculturii pentru toate aceste măsuri de sprijin. Am fost întotdeauna atenți la problemele din agricultura românească și am ascultat vocea fermierilor noștri care muncesc și investesc în România!”, a adăugat Florin Barbu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici necesari construcţiei Alternativei Techirghiol.

”O veste bună pentru litoralul românesc! Guvernul a aprobat astăzi indicatorii tehnico-economici necesari construcţiei Alternativei Techirghiol. Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de 5,74 miliarde de lei, sumă asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027. Obiectivul cu o lungime de 30,59 km (pentru care a fost obţinut deja Acordul de Mediu) va fi construit la profil de autostradă şi va asigura conexiunea între Centura Constanţa (A4) şi sudul litoralului românesc”, transmis ministrul Sorin Grindeanu, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, CNAIR urmează să lanseze în licitaţie, în cel mai scurt timp, contractul pentru construcţia Alternativei Techirghiol (care va avea alocată o perioadă de maximum de 36 de luni).
„Pe traseul noii autostrăzi (prevăzute în Master Planul General de Transport al României) care va oferi o alternativă modernă la DN 39 (drum extrem de aglomerat în perioada sezonului estival) vor fi construite inclusiv:
- 31 Poduri/Pasaje/Viaducte,
- 6 parcări,
- un centru de întreținere și coordonare,
- un punct de sprijin.
Proiectul prevede și plantarea a 85 de hectare de perdele forestiere”, a mai precizat Grindeanu.

România avea la finalul lunii ianuarie un număr de 4,75 milioane pensionari, inclusiv agricultori. Pensia medie la nivel național a fost de 2.289 lei, cu 14% mai mare față de prima lună din 2023, potrivit Ministerului Muncii, care utilizează datele Casei Naționale de Pensii Publice.

Din total, 156.100 pensionari provin din domeniul agricol, unde pensia medie lunară este de doar 917 lei. La pensiile anticipate, media lunară este de 3.166 lei, fiind înregistrați în sistem 5.400 de pensionari.

De asemenea, din total, 454.200 reprezintă pensii de urmaş, care câștigă în medie 1.191 lei pe lună. În luna ianuarie 2024, punctul de pensie este de 2032 lei.