Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării anunță că a lansat competiția pentru Centrele de excelență în cercetare. Este cea mai mare investiție din istoria cercetării românești, susțin guvernanții.
Bugetul este de 1,6 miliarde de lei.

“Finanțăm cu 1,6 miliarde de lei în special resursa umană înalt specializată și punem accent pe colaborarea între organizațiile de cercetare. Scopul acestei finanțări este să aducem împreună cercetători din mai multe domenii, pentru a obține produse interdisciplinare, care să depășească barierele tradiționale ale științei și cercetării. Ne dorim să consolidăm cercetarea românească, să atragem cercetători de talie mondială alături de cercetătorii noștri și să construim poli internaționali de performanță pentru a putea obține un puternic impact în economie și în societate. Rezultatele generate de aceste fonduri substanțiale trebuie să ajungă în economie în următorii ani, România trebuie să beneficieze de toate produsele fantastice ale minților geniale”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Cu aceste fonduri, MCID va operaționaliza 20 de centre de excelență, fiecare beneficiind de un buget cuprins între 50.000.000 lei și 100.000.000 lei, în domenii de cercetare de vârf, precum: digitalizare, industrie și spațiu, agricultură, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate și mediu, sănătate, energie, mobilitate și climă, securitate civilă pentru societate și cultură, creativitate și societate incluzivă.
Perioada de implementare a proiectelor este 5-7 ani. Depunerea proiectelor se face printr-o platformă online.

Premierul Marcel Ciolacu anunță cea mai mare investiție în cercetare din istoria României. Este o premieră, a spus prim-ministrul care a adăugat că suma de 1,6 miliarde lei va fi investită în 20 de centre de excelență.

Anunțul a fost făcut miercuri, înainte de ședința săptămânală de Guvern.

„În premieră absolută, lansăm azi cea mai mare investiție făcută vreodată în cercetarea românească: 1,6 miliarde lei în 20 de centre de excelență, în domenii de cercetare de vârf”, a declarat Marcel Ciolacu.
Tot în educație vor fi majorări semnificative ale costului standard pe copil în creșă, grădiniță și scoală, începând din acest an, atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular acreditat.

11 cazuri de malarie au fost înregistrate în România în ultimele trei luni. Anunțul vine de la Ministerul Sănătății care avertizează că boala a fost depistată la persoane care au călătorit în Africa.

Ministerul Sănătății spune că, în ultimele trei luni, în România au fost diagnosticate 11 cazuri de malarie la persoane care au călătorit în zone endemice din Africa. Au fost câte patru cazuri în lunile noiembrie și decembrie și trei în ianuarie. Până în acest moment, nu s-au înregistrat decese, a mai comunicat ministerul.

Ministerul Sănătății le recomandă celor care intenționează să călătorească în zone tropicale să discute cu medicii înainte de călătorie despre profilaxia împotriva malariei. Este vorba despre o boală infecțioasă care se transmite prin înțepătura de țânțar (specia Anopheles).
„Profilaxia constă în administrarea unor medicamente antimalarice și protecție împotriva înțepăturilor de țânțari”, a precizat Ministerul Sănătății.

Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost făcute mai multe actualizări ale sistemului e-Factura. Cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ministerul de Finanțe a anunțat modificările prin intermediul unui comunicat de presă.

„Ministerul Finanțelor continuă eforturile de îmbunătățire a sistemului e-Factura, prin colaborarea strânsă cu firmele care oferă servicii de contabilitate și cu reprezentanții mediului de afaceri. În acest sens, au fost efectuate o serie de actualizări la nivelul sistemului, dintre care cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului. Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri, fiind o funcționalitate solicitată de antreprenori în cadrul discuțiilor cu experții MF/ANAF”, scrie în informarea de presă.

De acum încolo, e-Factura va putea fi accesibilă chiar și în perioadele în care sunt în desfășurare lucrările de mentenanță.
„Am luat foarte în serios feedback-ul primit din partea antreprenorilor cu privire la dificultățile întâmpinate în timpul lucrărilor de mentenanță. În consecință, echipa noastră a intervenit pentru a găsi soluții și a asigura că e-Factura rămâne accesibilă și funcțională în orice moment. Pe această cale încurajez contribuabilii în continuare să semnaleze orice probleme sau sugestii legate de utilizarea platformei. Așa am ajuns să implementăm și autofacturarea, dar și să efectuăm o serie de corecții la aplicația de completare oferită gratuit de MF/ANAF. De asemenea, echipa continuă să colaboreze strâns cu reprezentanții platformelor de facturare, pentru a asigura sinergia între tehnologii. Au fost peste 1.200 persoane implicate, fiind organizate zilnic discuții”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal. În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, susține că în perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală de 3.04%. Concluzia ministrului este că „economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE”.

„Cum ar fi arătat economia României fără apartenența la piața unică și fără fonduri europene Este o întrebare la care am încercat să răspund în fața a peste 600 de membri PES Activists. Cred că sunt câteva cifre care spun foarte mult despre evoluția economiei României, prin comparație între 2007 și astăzi”, a transmis ministrul pe rețelele de socialiare.

El a prezentat cifrele care îi susțin afirmația.
„PIB-ul nominal era în 2007 - 404,7 miliarde lei, în 2022 - 1401,3 miliarde lei. În perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală (creștere PIB real) de 3.04%, a doua cea mai mare din regiune, dupa Polonia (3.83%), peste media UE27 de 1.2%. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 390 lei la 1 ianuarie 2007, la 3.300 lei la 1 ianuarie 2024. Fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) și până în septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor (sume primite minus contribuții ale României la bugetul UE) a depășit 60 de miliarde de euro. PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a înregistrat o creștere de la 40% media UE27, în 2006, la 76% în 2022. Romania a depașit Grecia, Ungaria și ne apropiem de Polonia.

Concluzia este că economia a cerscut foarte mult după aderarea la UE.
„Este evident că economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE cu posibilitatea accesării fondurilor europene și a avantajelor pieței comune. Aș da însă și un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie dezinformarea premergătoare Brexitului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulți bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viața cetățenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerțului pe care le resimte”, a precizat Radu Oprea.

reședintele României, Klaus Iohannis, a participat la ceremoniile dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Înțelegerea lecțiilor trecutului este cu atât mai importantă pentru a putea lupta împotriva răului, a transmis președintele.

Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, consilier prezidențial la Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale.
„Aducem astăzi un pios omagiu memoriei tuturor celor care au pierit și au suferit în timpul Holocaustului, precum și supraviețuitorilor acestei file negre din istoria umanității. Departe de a fi doar o evocare a dramei teribile care a marcat milioane de oameni, comemorarea de astăzi este un proces de învățare, o sumă de lecții despre monștrii pe care îi poate naște ura, dar și despre triumful vieții în fața morții. În urmă cu 79 de ani, lumea devenea martoră a dovezilor incontestabile privind crimele îngrozitoare care s-au petrecut în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În ianuarie 1945, cei care au avut puterea să supraviețuiască erau eliberați din lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, dezvăluind astfel amploarea ororilor la care au fost supuși”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că „din nefericire, în ultima perioadă asistăm la o creștere alarmantă a incidentelor antisemite la nivel mondial, iar prezența din ce în ce mai vizibilă a curentelor și a ideologiilor extremiste în spațiul public ridică serioase semne de îngrijorare”.
„Trecerea timpului face ca memoria colectivă să fie dificil de gestionat în contextul în care apar din ce în ce mai mulți detractori. Am convingerea că avem puterea să păstrăm întocmai lecțiile tragice ale istoriei și să prețuim memoria victimelor. (...) România s-a angajat activ, prin întărirea cadrului legislativ și dezvoltarea de instrumente și politici pentru consolidarea educației, cercetării și comemorării Holocaustului, să lupte împotriva antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei, pentru ca astfel de orori să nu mai aibă loc vreodată. Totodată, în contextul actual, marcat de crize multiple și de situația tragică din Orientul Mijlociu provocată de atacurile teroriste asupra Statului Israel, înțelegerea lecțiilor trecutului este cu atât mai importantă pentru a putea lupta împotriva răului. (...) Este esențial să nu lăsăm forțele distructive ale urii, ale prejudecăților și ale indiferenței să ne erodeze comunitățile. Prin respectul drepturilor fundamentale ale omului și asumarea protejării acestora, avem puterea de a contribui la formarea unei societăți în care viața și demnitatea umană primează. Fie ca memoria victimelor Holocaustului să rămână veșnic în inimile noastre și să ne călăuzească spre un viitor plin de empatie, toleranță și umanitate”, încheie Iohannis.

Patru politicieni din România, Grecia și Bulgaria cer ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre cele trei țări. Demersul a fost realizat prin intermediul unei scrisori comune adresate ministrului imigrației și azilului din Grecia.

Europarlamentarii români Dacian Cioloș și Vlad Gheorghe, împreună cu europarlamentarul grec Georgios Kyrtsos și parlamentarul bulgar Daniel Lorer îi recomandă oficialului grec să propună, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor Justiției și Afacerilor Interne ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre România, Bulgaria și Grecia.
În scrisoarea comună, cei patru demnitari aduc în atenția ministrului Dimitris Kairidis mai multe argumente pentru care acest apel este oportun și prin care solicită ridicarea controalelor cît mai rapid:

„În primul rând, din 2011, Comisia Europeană reiterează sistematic că Bulgaria și România sunt pregătite pentru aderarea deplină la Schengen. În al doilea rând, Parlamentul European a emis numeroase rezoluții și rapoarte prin care solicită aderarea deplină la Schengen, care au fost susținute de majoritatea absolută a Camerei. În al treilea rând, reprezentanții sectoarelor turismului grec și HORECA solicită ridicarea controlului la frontierele terestre, pentru a facilita sosirea turiștilor români și bulgari în Grecia. Acesta ar deveni un factor foarte important al dezvoltării economice, în special în părțile de nord ale Greciei, cu condiția ca granița terestră să devină complet deschisă înainte de perioada estivală. În al patrulea rând, în momentul de față controalele la frontierele terestre dintre cele trei țări care se află oficial în spațiul Schengen aduc încă pierderi uriașe companiilor de transport și turiștilor, în ceea ce privește costurile de călătorie, câștigurile financiare ratate și timpul. Acesta este un factor pe care nu-l putem subestima în contextul crizei economice și inflației fără precedent. În al cincilea rând, ridicarea frontierei ar îmbunătăți imediat parametrii de mediu ai zonelor în cauză, contribuind astfel la obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2, a poluării aerului și a bolilor conexe”, se arată în scrisoarea comună a aleșilor din cele trei țări.

De asemenea, cei patru europarlamentari și parlamentari consideră că ”punerea în aplicare rapidă și decisivă a propunerii va spori încrederea reciprocă existentă între cele trei state membre și va crește eficiența colaborării lor în cadrul UE. Această propunere răspunde nevoilor cetățenilor și este responsabilitatea noastră să depășim dificultățile și să oferim cetățenilor țărilor noastre beneficii maxime pe baza relațiilor de bună vecinătate”.

Reprezentanții PSD susțin că un studiu despre prețurile la alimente promovează date false. FALS, prețurile la alimentele de bază nu au crescut cu 17,8% față de ianuarie 2023, anunță PSD.

„Un studiu, cu o metodologie îndoielnică, fără legătură cu evaluările statistice realizate de instituțiile statului român, promovează ideea că, în ianuarie, majorarea prețurilor la alimentele de bază a ajuns la aproximativ 18% față de perioada similară a anului trecut. Studiul a fost promovat de 2 site-uri, fără referințe clare statistice”, a transmis PSD pe Facebook.

Potrivit PSD, datele reale furnizate de INS sunt diferite.

„DATELE REALE: Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, prețurile de consum ale produselor alimentare erau în luna decembrie 2023 mai mari cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Dacă ne raportăm la momentul introducerii măsurii PSD de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază, prețurile la produsele alimentare erau în luna decembrie mai mici cu -1,32% față de cele din luna iunie 2023”, a mai anunțat PSD.
În privința veniturilor salariale, cele mai recente date INS indică o creștere a câștigului salarial mediu net cu 15,1% în luna noiembrie 2023, față de aceeași lună din anul precedent. Totodată, în intervalul precizat, câștigul salarial real (respectiv ceea ce depășește rata inflației) a fost mai mare cu 7,9%, a precizat PSD.

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, însoțit de șeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiță Vlad și șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiral Mihai Panait, au vizitat Șantierul Naval Damen din Galați.

Delegației conduse de ministrul Apărării i-au fost prezentate cele mai importante proiecte de nave militare  din portofoliul șantierului din Galați.

De asemenea, au fost prezentate proiectele de arhitectură navală, dar și cele de proiectare și inginerie navală dezvoltate pentru forțele navale ale diferitelor țări contractante făcute de cei peste 185 de ingineri români din cadrul Marine Engineering Galați (MEGA), companie care funcționează pe platforma șantierului din Galați.

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții companiei, ministrul Angel Tîlvăr a evidențiat faptul că, prin activitatea desfășurată prin cele două șantiere – de la Galați și Mangalia, prin soluțiile de proiectare navală dezvoltate în România și prin celelalte operații complexe cerute de producția navelor, Damen își aduce contribuția la economia României, prin crearea unui număr important de locuri de muncă și transfer tehnologic de vârf.

„Faptul că un operator economic de nivel global are o amprentă atât de consistentă în România aduce beneficii nu doar acționariatului firmei, ci și țării noastre. Crearea a peste 1.500 de locuri de muncă, multe dintre ele de înaltă calificare precum si atragerea de comenzi importante de la guverne ale unor țări membre NATO, UE sau din alte părți ale lumii, aduc prestigiu și beneficii nu doar companiei, ci și Galațiului și României,” a declarat Angel Tîlvăr.

Ministrul Apărării a remarcat și importanța deciziilor Damen de a-și forma pe plan local atât specialiștii de înaltă calificare, implicați în procesele de proiectare, cât și forța de muncă angrenată în producția navelor, prin colaborarea cu învățământul superior ingineresc românesc sau prin propriul centru de formare a specialiștilor înființat în cadrul șantierului de la Galați.

„România are o tradiție solidă și îndelungată în domeniul industriei de apărare, în toate dimensiunile sale, inclusiv în construcția de nave militare, de aceea Guvernul României încurajează și sprijină inițiativele de atragere și formare de specialiști români în domenii atât de importante”, a arătat ministrul Tîlvăr.

Ministrul apărării naționale a subliniat de asemenea că, în contextul actual de securitate, cu multiple provocări în regiune, dotarea Armatei României cu tehnologii moderne produse în țară are importanță strategică. 

„Comportamentul agresiv al Federației Ruse, care a culminat cu invazia Ucrainei, a transformat, din păcate, regiunea Mării Negre într-o zonă de conflict. Această nouă realitate impune regândirea și adaptarea posturii noastre de securitate navală. Forțele Navale Române au în derulare programe de înzestrare importante care le vor permite să-și îndeplinească mai eficient misiunile. Preocuparea permanentă a MApN este ca aceste programe să ofere cât mai multe oportunități pentru industria de apărare din România, cu beneficii concrete pentru economia națională. Această abordare este relevantă și din punct de vedere strategic, pentru că prin producerea în țară se asigură siguranța și securitatea aprovizionării cu echipamente esențiale și a mentenanței acestora pe întreaga durată de viață”, a arătat Angel Tîlvăr.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că în Consiliul AgriFish de la Bruxelles „a pus pe masă mandatul primit de la fermierii români”. Dacă nu înțelegem că fermierii noștri au nevoie de sprijin real, putem să plecăm cu toții din funcții, a adăugat ministrul român.

La întâlnire au participat principalii factori de decizie la nivel comunitar din domeniul agriculturii.

„Am fost în Consiliul AgriFish de la Bruxelles unde așa cum am promis, am pus pe masă mandatul primit de la fermierii români”, a anunțat Florin Barbu.

Ministrul român al Agriculturii a vorbit despre solicitările fermierilor români.
„I-am atras atenția comisarului european pe Agricultură că au trecut 6 luni de când România a cerut această derogare pentru care a primit sprijinul a 15 state membre, iar răspunsul Comisiei încă nu a venit. Le-am spus-o foarte clar colegilor mei miniștri: Dacă nu înțelegem că fermierii noștri au nevoie de sprijin real, nu de piedici suplimentare în obținerea producției, putem să plecăm cu toții din funcțiile pe care le deținem! În frunte cu comisarul european”, a precizat Florin Barbu.