Bianca Birau

Cultivatorii de cartofi vor putea primi în acest an un sprijin financiar de 200 de euro pe hectar printr-o schemă de ajutor de minimis privind susţinerea producţiei de cartofi de consum în anul 2022, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), citat de Mediafax.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2022 sunt de maximum 15 milioane de lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3 milioane de euro, acestea fiind asigurate din bugetul acestui an al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Potrivit proiectului, cei care vor să beneficieze de aceste ajutoare de minimis trebuie, în primul rând, să solicite acest ajutor şi să utilizeze o suprafaţă cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv, marcată la loc vizibil cu o placă-indicator.

De asemenea, beneficiarii ajutorului trebuie:

- să obţină o producţie de minimum 15 tone/ha de pe suprafaţa prevăzută, din care să comercializeze cel puţin 6 tone/ha până la data de 29 noiembrie a anului de cerere, iar restul producţiei să o depoziteze;

- să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu cartof de consum, în anul 2022;

- să facă dovada producţiei minime realizate prin documente justificative, în funcţie de forma de organizare.

Valorificarea producţiei prevăzute se face în perioada 6 iunie - 29 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Conform proiectului MADR, dovada obţinerii producţiei de cartof o constituie bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare/documente prin care se face dovada depozitării. Documentele prin care se face dovada depozitării pot fi: fişă de magazie, notă de intrare recepţie, contract de custodie, pentru beneficiarii prevăzuţi în proiect.

Valoarea sprijinului financiar acordat prin schema de ajutor de minimis se exprimă sub forma unei subvenţii, conform Regulamentul de minimis în sectorul agricol, şi se acordă beneficiarilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute în proiect.

Plata se acordă proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se acordă pentru suprafaţa cultivată prevăzută şi se plătesc beneficiarilor într-o singură tranşă, în anul 2022.

18 noi contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, în valoare totală nerambursabilă de 26.536.346,78 lei, au fost semnate de ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila.

Dintre acestea, 8 proiecte vizează eficientizarea energetică și modernizarea infrastructurii socio-educaționale din:

- municipiul Galați, pentru creșterea performanței energetice a unui bloc de locuințe, precum și pentru reabilitarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale nr. 25, va beneficia de 3.097.378,16 lei;

- județul Ialomița, va beneficia de 5.236.851,18 lei pentru creșterea eficienței energetice a sediului Muzeului Județean Ialomița;

- comuna Naruja (jud. Vrancea), pentru reabilitarea, modernizarea unui centru integrat comunitar, va beneficia de 468.930 lei;

- municipiul Focșani, pentru reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale a două grădinițe, va beneficia de 3.725.176 lei;

- municipiul Rădăuți (jud. Suceava), pentru construirea de locuințe sociale regim P+1E două ansambluri de clădire (16 apartamente) - CF 54324 (Corp 1 și Corp 2), va beneficia de 2.576.742,05 lei;

- orașul Strehaia (jud. Mehedinți), va beneficia de 3.565.755,43 lei pentru reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea corpului C2 - Școala generală „Mihai Viteazu”.

Alte 10 proiecte au ca obiectiv achiziția de echipamente moderne și dezvoltarea activității unor întreprinderi mici și mijlocii, în vederea consolidării poziției acestora pe piață.

Operatorul regional Apă Canal SA Galați derulează a doua etapă a investiției „Proiectare și execuție ferme fotovoltaice în aria de operare a societății Apa Canal SA Galați”, proiect cu o valoare totală de 10.200.000 lei, din surse proprii.

Investiție face parte din programul de sustenabilitate al companiei, în situația economică actuală, de creştere accelerată a preţului energiei electrice, precizează compania, care este unul dintre marii consumatori de energie electrică din județ, operând în 40 de unități administrativ-teritoriale.

Locațiile în care se vor monta panouri fotovoltaice sunt: stațiile de epurare Galați, Liești, Pechea și Tecuci, Uzina de Apă Galați, Puțuri de Pompare Vadu Roșca, Stația de Pompare Șerbești și sediul central Apă Canal.

În luna martie 2022 au început lucrările de execuție pentru investiția de la Stația de Pompare Șerbești, iar în aprilie au demarat lucrările și la parcul fotovoltaic de la Stația de Epurare Galați.

Obiectivul investiției îl reprezintă o capacitate instalată de 2,6 MW și o producție de energie de 3.595,82 MWh/an.

Apă Canal reamintește că, la sfârșitul anului 2020 a finalizat proiectul-pilot, însemnând un parc fotovoltaic în incinta Stației de Repompare Șerbești (sat Traian, comuna Braniștea), în valoare de 485.000 lei.

Lucrările pentru retrasarea liniei ferate industriale cu ecartament larg din Portul Galați, care se vor desfășura în perioada 26 – 30 aprilie, necesită restricții de trafic și devierea unor trasee de autobuz, informează municipalitatea locală.

Astfel, în perioada menționată, se va închide circulația autovehiculelor pe str. Gara nr. 8. Ruta ocolitoare recomandată este str. Portului  – str. Ana Ipătescu – str. Al. Moruzzi (tur – retur).

Totodată, traseele de autobuz 10 și 24 vor fi deviate, din str. Portului, pe str. Ana Ipătescu – str. Alexandru Moruzzi – Damen și retur.

Linia ferată la care se vor efectua lucrările traversează strada Gara nr. 8 și interiorul societății DOCURI SA.

Peste 1.000 de cereri au fost depuse pentru eficientizarea energetică și asigurarea siguranței seismice a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice – anunță ministrul dezvoltării, Cseke Attila. Din bugetul total de peste 2,8 miliarde de euro mai sunt disponibili doar 974 milioane, două treimi din fonduri fiind accesate deja, a adăugat acesta.

Fondurile disponibile pentru județele Argeș, Bihor, Botoșani, Cluj, Galați, Maramureș și Satu-Mare au fost accesate aproape în totalitate – a arătat ministrul, amintind că, pentru renovarea energetică a clădirilor publice și a clădirilor rezidențiale multifamiliale, autoritățile publice locale mai pot depune cereri de finanțare până la data de 30 mai sau până la epuizarea bugetului rămas.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Dezvoltării finanțează investiții în eficientizarea energetică și asigurarea siguranței seismice a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice. Este cel mai mare apel de proiecte lansat până acum, cu cea mai mare finanțare din PNRR.

Cererile de finanțare pot fi depuse exclusiv online, de către autoritățile publice, pe site-ul ministerului: www.mdlpa.ro/investitii/PNRR.

Numărul cererilor primite și fondurile disponibile rămase pot fi consultate, în timp real, pe pagina https://mdlpa.ro/pages/pnrrbuget.

O explozie s-a produs, marți, într-un apartament din orașul Galați, în urma deflagrației doi copii fiind transportați la spital, cu arsuri grave.

Pompierii au stabilit că explozia a fost provocată de o acumulare de gaze din bucătăria apartamentului.

Copiii – de 9 și de 10 ani – erau singuri acasă în momentul producerii exploziei. Ei au ajuns la spital cu arsuri pe 30 la sută la nivelul feței și membrelor superioare.

Explozia nu a fost urmată de un incendiu și nu a provocat pagube în afara apartamentului în care se aflau victimele. S-au degradat mobilierul din apartament, bunurile electrocasnice, ușile din interiorul apartamentului, geamurile de la apartamentul respectiv.

La fața locului au intervenit patru autospeciale ale pompierilor și un echipaj SMURD. Nu a fost nevoie de evacuarea persoanelor din imobilul în care s-a produs explozia.

Studenții sau absolvenții de facultate se pot înscrie, până pe 10 mai, la programul de internship organizat în acest an de Guvern.

În cadrul programului din acest an, aflat la a IX-a ediție, sunt disponibile 150 de locuri pentru tinerii care pot participa, timp de două luni, la un stagiu de practică în Guvern, ministere, instituții și autorități publice.

Înscrierile se pot face pe platforma www.internship.gov.ro, unde fiecare candidat trebuie să-și creeze un profil, urmând ca o comisie să analizeze dosarele și să organizeze interviuri în baza cărora se va face selecția celor care vor deveni interni.

Calendarul ediției 2022 a programului oficial de internship al Guvernului României este următorul:

11 aprilie - 10 mai: depunerea candidaturilor;

11 - 12 mai: evaluarea dosarelor;

13 mai: publicarea rezultatelor;

16 mai - 20 mai: evaluarea aplicațiilor;

23 mai: publicarea rezultatelor;

30 mai - 10 iunie: interviuri Skype;

13 iunie: anunțarea rezultatelor finale.

13 iulie - 9 septembrie: desfășurarea programului propriu-zis.

Pe perioada participării la programul de internship, internii vor beneficia de o indemnizație lunară de 2.250 lei, echivalentul salariului minim pe economie.

Din 2013, când a avut loc prima ediție, în Programul de Internship al Guvernului României s-au implicat peste 75 de ministere, autorități și agenții guvernamentale, aproximativ 1.500 de tineri și au fost desfășurate peste 300 de evenimente cu participarea internilor.

Reabilitarea celor 4 km de cale ferată cu ecartament larg va intra în procedură simplificată, astfel încât foarte repede această porțiune să fie redată traficului, a anunțat europarlamentarul PSD Dan Nica, joi, într-o conferință de presă.

„O să am și o discuție cu domnul director al Regionalei CFR, ca să vedem dacă și cei 800 de metri pe care îi vrea pentru Port Bazinul Nou pot intra în aceeași procedură simplificată, pentru că știu că a mai fost o solicitare și am văzut că se poate”, a spus Dan Nica.

Europarlamentarul a afirmat că România are un obiectiv dublu referitor la această cale ferată pe standard ex-sovietic, a cărei reabilitare poate salva de la colaps exporturile de cereale ale Ucrainei.

„Sunt mari cantități de cereale care trebuie să meargă la export. Sigur că, venind prin Galați, este și o revitalizare a porturilor. Iar dacă nu reușim să ajutăm Ucraina să trimită aceste cereale la export, criza alimentară și prețurile vor crește în mod artificial, pe deficitul de cereale pe care îl vedem cu toții. Efectele vor fi o creștere a prețurilor inclusiv în România, pentru că suntem conectați la o piață globală. Noi trebuie să rezolvăm această chestiune care poate provoca efecte umanitare severe. Sunt țări care depind în proporție de sută la sută de ce facem noi acum, aici. Ne putem aștepta și la un aflux mare de migranți, pentru că foamea duce la lucruri disperate”, a spus Dan Nica.

Angajaţii din agricultură şi industria alimentară primesc facilităţi fiscale pe modelul celor acordate angajaţilor din domeniul construcţiilor, printr-o lege adoptată de Parlament miercuri, potrivit unui comunicat de presă trimis de Ministerul Agriculturii, citat de Ziarul Financiar.

Astfel, 87.300 de angajaţi din agricultură şi 158.000 din industria alimentară – efectivul salariaţilor la sfârşitul lunii februarie 2022 – care erau plătiţi cu 2.622 de lei net, respectiv 2.534 de lei net, conform datelor de la INS, vor beneficia de:

- scutirea de la plata impozitului pe salariu în cuantum de 10%, de la plăţile aferente contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate şi reducerea cotei contribuţiei de asigurări sociale cu 3,75%;

- salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program de lucru în medie de 167 ore pe lună;

- angajaţii vor beneficia de drepturile acordate de sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sistemul asigurărilor pentru şomaj, inclusiv de concediu şi indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate, fără plata de către angajatori a contribuţiei asiguratorii pentru muncă;

- perioadele lucrate în sectorul agricol vor constitui stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului de indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă.

O veche linie ferată cu ecartament larg, de tip sovietic, va fi redată rapid în folosinței în portul Galați, astfel încât trenurile de marfă încărcate cu cereale din Ucraina să poată ajunge până la nave, a declarat pentru Economedia ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„Ucraina folosește ecartamentul larg, de tip sovietic, în timp ce România folosește ecartamentul îngust, european. Această diferență face să se piardă mult timp la intrarea în România a transporturilor de cereale din Ucraina. Or, faptul că Portul Galați are această linie ferată de tip sovietic face ca trenurile ucrainene să nu mai piardă timpul cu schimbarea roților la graniță”, a declarat Grindeanu pentru Economedia.

Ministrul Transporturilor a mai spus că avantajul Portului Galați e că aici pot fi încărcate atât nave fluviale, cât și nave maritime.

Potrivit lui Grindeanu, transportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră a rămas cea mai ieftină soluție, în ciuda creșterii costurilor cu asigurarea navelor, din cauza războiului și a minelor.

„Ucraina exportă cele mai multe cereale în Africa de Nord, iar Marea Neagră e calea cea mai scurtă. Alternativele ar fi prin Portul Gdansk sau Trieste, dar rutele ar fi mult mai lungi”, a mai spus Grindeanu pentru Economedia.