În aceste zile de sărbătoare, redacția noastră vă transmite gânduri calde și urări de bine. Fie ca Paștele să vă aducă în case lumină, pace și înțelegere, iar sufletele să vă fie pline de liniște și speranță.
Să petreceți clipe frumoase alături de familie și cei dragi, bucurându-vă de armonia și frumusețea acestor momente sfinte. Fie ca bucuria Învierii să vă însoțească pe tot parcursul anului.
Vă dorim Sărbători Pascale binecuvântate, cu sănătate, iubire și împliniri!
Hristos a înviat!
Cu respect,
Redacția ziarului
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că rezultatele recente ale controalelor efectuate de Inspecția Muncii privind munca fără contract legal reprezintă „un semnal de alarmă”, după ce aproape 500 de persoane au fost depistate lucrând la negru.
„Ce am găsit săptămâna asta nu e doar o statistică. E un semnal de alarmă. În doar câteva zile, Inspecția Muncii a aplicat sancțiuni de peste 7 milioane de lei. Aproape 500 de oameni lucrau fără forme legale. Nu e puțin. Nu e normal. Și nu poate fi ignorat”, a transmis ministrul pe Facebook.
Potrivit datelor oficiale, în perioada 30 martie – 3 aprilie 2026, inspectorii de muncă au efectuat 1.859 de controale la nivel național, în urma cărora au fost aplicate peste 1.152 de sancțiuni, inclusiv amenzi și avertismente. Valoarea totală a amenzilor a depășit 7,09 milioane de lei.
În cadrul verificărilor, 491 de persoane au fost identificate lucrând fără contract de muncă, iar trei echipamente au fost oprite din funcțiune pentru prevenirea unor accidente grave.
Printre principalele nereguli constatate se numără munca la negru, nerespectarea timpului de odihnă și neaplicarea măsurilor dispuse la controalele anterioare. În domeniul securității și sănătății în muncă, angajatorii au fost sancționați pentru lipsa atribuțiilor specifice în fișa postului și pentru neefectuarea evaluării riscurilor de accidentare.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat extinderea rețelei naționale pentru tratamentul pacienților critici cu leziuni traumatice acute (AP-TRAUMA), prin includerea a încă două unități medicale, în cadrul programului național de finanțare prin acțiuni prioritare.
Potrivit declarațiilor oficiale, noile spitale integrate în rețea sunt Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești. Astfel, numărul total al unităților dedicate intervențiilor în cazuri critice ajunge la 24.
Ministerul Sănătății subliniază că extinderea rețelei are ca obiectiv principal îmbunătățirea accesului rapid la servicii medicale specializate pentru pacienții cu politraumatisme, precum și asigurarea unei mai bune coordonări între spitale.
„În traumă, timpul înseamnă viață. Diferența dintre un sistem fragmentat și unul organizat în rețea înseamnă șanse reale pentru pacient”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.
Prin această măsură, autoritățile urmăresc creșterea capacității de intervenție rapidă, optimizarea colaborării între unitățile medicale și ridicarea standardelor de tratament pentru pacienții critici.
Reprezentanții ministerului precizează că dezvoltarea rețelei AP-TRAUMA face parte dintr-un proces mai amplu de reformă a sistemului sanitar, care vizează crearea unui mecanism integrat și eficient de răspuns în situații de urgență medicală majoră.
Investițiile de aproape 3 miliarde de euro în panouri fotovoltaice nu aduc încă randamentul așteptat, avertizează ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Fără baterii și sisteme de stocare, energia produsă în exces ajunge pe piață la prețuri de doar 10-20 lei/MWh.
Ministrul Energiei a declarat că România nu este încă pregătită pentru o tranziție completă către surse regenerabile, motiv pentru care în următorii zece ani va continua să se bazeze pe un mix format din gaze naturale, combustibili fosili și energie verde.
Potrivit oficialului, extinderea accelerată a capacităților fotovoltaice a adus deja în sistem o producție de aproximativ 1 gigawatt, însă lipsa infrastructurii de stocare reduce semnificativ beneficiile economice ale acestor investiții.
În intervalele cu producție ridicată, mai ales pe timpul zilei, surplusul de energie este injectat în piață la prețuri foarte mici, în lipsa unor baterii care să permită utilizarea sa ulterioară.
„Energia ajunge să fie tranzacționată la prețuri ridicole de 10-20 lei pe megawatt, pentru că România nu s-a gândit că, atunci când instalează panouri fotovoltaice, are nevoie și de stocare”, a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul a precizat că fondurile disponibile pentru finanțări în domeniul energetic au fost redirecționate către proiecte de stocare, considerate în acest moment esențiale pentru echilibrarea sistemului.
Potrivit acestuia, România are deja o producție solidă din fotovoltaic și eolian, însă caracterul variabil al acestor surse face necesară păstrarea energiei pentru orele de consum maxim.
Oficialul consideră că doar prin dezvoltarea rapidă a bateriilor și a altor sisteme de stocare țara va putea valorifica eficient energia verde și va reduce treptat dependența de gaz și combustibili fosili.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, avertizează șoferii de vehicule de mare tonaj să respecte limitele legale de încărcare, subliniind că autoritățile intensifică controalele pe drumurile județene pentru a preveni degradarea infrastructurii.
Potrivit acestuia, instituția efectuează verificări regulate privind greutatea autovehiculelor, în special a camioanelor, utilizând cântare mobile și acționând în colaborare cu Poliția Rutieră. Șoferii care depășesc limitele legale sunt sancționați.
„Depășirea limitelor legale înseamnă distrugerea directă a carosabilului – iar acest lucru nu poate fi tolerat”, a transmis Costel Fotea.
Autoritățile județene urmăresc, prin aceste acțiuni, menținerea drumurilor în stare bună, creșterea siguranței în trafic și responsabilizarea utilizatorilor rețelei rutiere.
Reprezentanții Consiliului Județean Galați anunță că verificările vor continua fără compromisuri, pentru a asigura condiții de siguranță și durabilitate pe drumurile din județ.
Noul stadion al echipei FC Dinamo București va purta numele legendarului antrenor Mircea Lucescu, au anunțat autoritățile. Decizia a fost comunicată joi de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a precizat că demersurile pentru atribuirea numelui au fost deja inițiate, ca semn de respect pentru fostul tehnician, decedat marți, la vârsta de 80 de ani.
„Am inițiat demersurile”, a declarat Predoiu, la ieșirea de pe Arena Națională, unde au loc ceremoniile funerare dedicate lui Mircea Lucescu.
„Ministerul Afacerilor Interne, precum și Clubul Dinamo București, întreaga familie a MAI, eu personal și toată conducerea clubului Dinamo, ne exprimăm respectul pentru omul, profesionistul desăvârșit și patriotul Mircea Lucescu, precum și regretul profund pentru plecarea prematură a dumnealui din această lume. Marele Mircea Lucescu a revoluționat fotbalul românesc și a devenit o valoare națională recunoscută în întreaga lume. În semn de respect pentru aceste lucruri minunate pe care le-a adus în fotbalul românesc, am decis inițierea procedurilor legale pentru a numi viitorul stadion «Dinamo - Mircea Lucescu»”, a declarat Cătălin Predoiu.
Noul stadion, care va purta denumirea „Dinamo Mircea Lucescu”, urmează să fie construit pe amplasamentul vechii arene din Ștefan cel Mare și va avea facilități moderne. Proiectul este estimat să fie finalizat în următorii ani.
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că pentru România „cea mai bună situație” în actualul context politic este existența unui Executiv susținut de o majoritate parlamentară solidă. Declarația vine în contextul în care PSD urmează să decidă, pe 20 aprilie, dacă va continua guvernarea sau va ieși din coaliție.
Întrebat direct dacă își va da demisia în eventualitatea în care social-democrații decid retragerea de la guvernare, șeful Executivului a evitat un răspuns tranșant, insistând asupra nevoii de stabilitate.
„Sunt premierul României, am o responsabilitate în această calitate și fac ceea ce ține de mine pentru a onora această responsabilitate în serviciul țării noastre. Cea mai bună situație pentru România, în această perioadă, este să aibă un guvern care se bazează pe o majoritate parlamentară stabilă”, a afirmat Ilie Bolojan.
Aproximativ 3.000 de siderurgiști de la Liberty Galați încep să își primească salariile restante, după ce primele sume au fost virate în conturi încă de astăzi, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Potrivit acestuia, plățile vizează drepturile salariale aferente perioadei noiembrie 2025 – februarie 2026 și sunt realizate prin intermediul AJOFM Galați, din Fondul de Garantare.
„Mă bucur că, după parcurgerea procedurilor legislative, s-au găsit soluții pentru a urgenta plata salariilor restante, astfel încât oamenii să își primească banii înainte de Sărbătorile de Paști”, a transmis Costel Fotea.
Liderul administrației județene a subliniat impactul social major al acestor măsuri, arătând că plata restanțelor aduce stabilitate pentru mii de familii din Galați, într-un context economic dificil pentru industria siderurgică.
În mesajul său, Costel Fotea a mulțumit vicepremierului Marian Neacșu, premierului Ilie Bolojan, precum și instituțiilor implicate – inclusiv Ministerului Muncii, Ministerului Economiei și Ministerului Finanțelor – pentru sprijinul acordat în identificarea soluțiilor.
De asemenea, acesta a evidențiat rolul noii conduceri a combinatului, al sindicatelor și al celorlalți parteneri implicați în susținerea angajaților.
Președintele CJ Galați și-a exprimat speranța că, în perioada următoare, vor fi identificate soluțiile necesare pentru relansarea activității combinatului siderurgic, considerat un pilon esențial al economiei locale și naționale.
Proiectul Drumului Expres Brăila–Tulcea, cunoscut și sub denumirea „Dobrogea Expres”, a primit primul aviz, după ce Compania Națională de Investiții Rutiere a aprobat studiul de fezabilitate, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban.
Potrivit acestuia, documentația urmează să fie transmisă către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru parcurgerea etapelor de avizare.
Drumul expres va avea o lungime de 61,6 kilometri și va asigura conexiunea între zona Podului peste Dunăre de la Brăila și municipiul Tulcea, facilitând accesul către Delta Dunării. Traseul se va desfășura integral în județul Tulcea, între Jijila și Cataloi, traversând mai multe localități, printre care Smârdan, Văcăreni, Luncavița, Isaccea și Niculițel.
Proiectul prevede realizarea a 58 de structuri, inclusiv poduri și pasaje, precum și a cinci noduri rutiere majore, la Jijila, Luncavița, Isaccea, Telița și la intersecția cu viitorul drum expres Tulcea–Constanța. De asemenea, vor fi amenajate parcări de scurtă durată, spații de servicii și un centru de întreținere și coordonare.
„Dobrogea Expres” este considerat un proiect strategic de infrastructură, care va contribui la îmbunătățirea conectivității între regiunile Moldova, Muntenia și Dobrogea, precum și la dezvoltarea economică a zonei și valorificarea potențialului turistic al Deltei Dunării și al Portului Tulcea.
Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a anunțat semnarea unui acord de parteneriat pentru realizarea centurii mari a municipiului Galați, un proiect strategic de infrastructură rutieră.
Potrivit acestuia, acordul a fost încheiat între Consiliul Județean Galați și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în cadrul Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în vederea realizării obiectivului de investiții „Varianta de ocolire Galați”.
Proiectul va fi finanțat din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, și reprezintă, potrivit lui Fotea, „un pas esențial” pentru îmbunătățirea traficului și a siguranței rutiere în zonă.
Noua centură va avea un traseu care pornește din zona Giurgiulești, ocolește Lacul Brateș, trece în apropierea localității Costi și ajunge la Smârdan. De aici, proiectul va asigura conexiunea cu drumul expres Galați–Brăila și cu Podul peste Dunăre, precum și cu viitorul drum expres Brăila–Focșani, parte a coridorului A7.
Președintele CJ Galați a subliniat că investiția va contribui la scoaterea traficului greu din oraș, reducerea poluării și scurtarea timpilor de tranzit pentru transportatori.
În cadrul parteneriatului, CNAIR va elabora documentația tehnico-economică și cererea de finanțare, în timp ce Consiliul Județean Galați va gestiona obținerea avizelor și procedurile de achiziție pentru proiectare, execuție și supervizare. Implementarea va fi realizată de o echipă mixtă, sub monitorizare permanentă.