Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat că administrația locală va începe, la începutul lunii martie, un program amplu de reparații ale străzilor și de eliminare a gropilor apărute în urma sezonului rece.

Potrivit edilului, intervențiile vor demara imediat ce condițiile meteorologice vor permite executarea lucrărilor în condiții optime, respectiv când temperaturile vor depăși pragul minim necesar pentru turnarea asfaltului. Autoritățile locale au precizat că echipele din teren au identificat deja zonele afectate și au stabilit o ordine de prioritate pentru intervenții.

„Sincronizăm începutul acestor lucrări la condițiile meteo pentru ca rezultatul să fie unul bun și pe termen lung”, a transmis primarul, subliniind că lucrările efectuate la temperaturi sub 5 grade Celsius pot duce la deteriorarea rapidă a asfaltului și la costuri suplimentare.
Reprezentanții primăriei au mai anunțat că lucrările vor fi desfășurate atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, pentru a reduce impactul asupra traficului și pentru a scurta durata intervențiilor.

Primarul Sectorului 4 a făcut apel la cetățeni să transmită sesizări privind starea carosabilului, astfel încât toate problemele semnalate să poată fi verificate și incluse în programul de reparații. Un calendar detaliat al lucrărilor urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Programul de reparații vine în contextul degradărilor apărute pe carosabil în urma ciclurilor repetate de îngheț și dezgheț din sezonul de iarnă, care afectează frecvent infrastructura rutieră urbană.

Deputatul PSD Viorica Sandu a participat la ședința Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, unde au fost discutate mai multe proiecte legislative cu impact direct asupra fermierilor și asupra cadrului normativ din domenii sensibile precum agricultura ecologică, educația și restituirea proprietăților. Potrivit unui comunicat transmis de parlamentarul social-democrat, pe agenda dezbaterilor s-a aflat necesitatea adaptării legislației privind produsele fitosanitare utilizate în agricultura ecologică, în contextul cerințelor tot mai stricte impuse acestui sector.

„Am dezbătut necesitatea unui cadru legislativ adaptat produselor fitosanitare utilizate în agricultura ecologică, alături de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității Naționale Fitosanitare și BioHumusSol. Agricultura ecologică are nevoie de reguli clare și eficiente”, a declarat Viorica Sandu. În cadrul aceleiași ședințe a fost analizat și proiectul de lege PLx 28/2026 privind aprobarea OUG nr. 1/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației, pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În calitate de comisie avizatoare, membrii Comisiei pentru agricultură au evaluat impactul modificărilor propuse, inclusiv din perspectiva legăturii dintre educație și formarea profesională în domenii-cheie, precum agricultura. La dezbateri a participat și Ministerul Educației și Cercetării. De asemenea, parlamentarii au discutat PLx 579/2025 – proiect de lege pentru completarea Legii nr. 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist, Camera Deputaților fiind for decizional. Potrivit deputatului PSD, au fost analizate completări menite să clarifice și să accelereze procesul de restituire. „Am discutat completări necesare pentru clarificarea și accelerarea procesului de restituire, un subiect sensibil, dar esențial pentru respectarea dreptului de proprietate și pentru stabilitatea juridică.

Continuăm să susținem soluții legislative echilibrate, construite prin dialog și orientate către rezultate concrete”, a mai transmis Viorica Sandu. La lucrările comisiei au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în contextul implicațiilor proiectelor analizate asupra sectorului agricol. 

Ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de marți dimineață a fost marcată de tensiuni între consilierii PSD și conducerea Primăriei Capitalei, după ce un proiect privind reducerea facturilor la apă caldă și căldură a fost scos de pe ordinea de zi.

Inițiativa, promovată de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, prevedea ca bucureștenii să nu plătească pentru serviciile de utilități care nu sunt furnizate la parametrii normali, obligând totodată furnizorii să răspundă pentru eventualele deficiențe. La ședință au participat 28 de consilieri.

Băluță a acuzat că proiectul nu a fost transmis tuturor membrilor Consiliului, ceea ce a dus la blocarea lui și a anunțat că social-democrații intră în grevă, refuzând să mai participe la viitoarele ședințe.

„Trebuie să facem dreptate, iar dreptate nu putem face cu oameni care blochează astfel de inițiative. Apa caldă este pentru toți, indiferent de orientarea politică. De astăzi, această clădire s-a transformat în <<castelul grofului>> Ciprian Ciucu. Nu vom ceda și vom convoca o altă ședință pe aceeași temă”, a spus Băluță.

Edilul a mai anunțat că PSD va depune plângeri penale pentru abuz în serviciu împotriva membrilor aparatului primăriei care nu au făcut demersurile necesare pentru ca proiectul să ajungă la vot, acuzând că aceștia ar forma un „grup infracțional organizat condus de primarul general Ciprian Ciucu”.

Partidul Social Democrat (PSD) a făcut apel marți la toate partidele românești reprezentate în Parlamentul European să susțină unitar propunerile înaintate de ministrul Agriculturii pentru revizuirea Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar.

Potrivit social-democraților, cele patru propuneri formulate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul dezbaterii publice inițiate de Comisia Europeană vizează protejarea producătorilor locali în raport cu marile lanțuri de retail și asigurarea unui acces echitabil al produselor agroalimentare românești la raft.

Printre măsurile propuse se numără limitarea la 20% a ponderii produselor comercializate sub marcă proprie de către retaileri din volumul total al vânzărilor, stabilirea unui adaos comercial similar pentru produsele din aceeași gamă, eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor către producători, precum și reglementarea discounturilor astfel încât producătorii să nu fie obligați să vândă sub costurile de producție.

PSD susține că votul asupra amendamentelor propuse de statele membre urmează să aibă loc în Parlamentul European în toamna acestui an și consideră că România are „o oportunitate importantă” de a-și promova interesele sectorului agroalimentar la nivel european.
Social-democrații au subliniat că, în astfel de situații, reprezentanții României în Parlamentul European ar trebui să acționeze „unitar, dincolo de apartenența politică”, pentru susținerea interesului național. De asemenea, PSD și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu celelalte partide pentru formularea și susținerea unor eventuale amendamente suplimentare la Directiva (UE) 2019/633.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis marți un mesaj public cu ocazia împlinirii a patru ani de la invazia Federației Ruse în Ucraina, respingând criticile potrivit cărora sprijinul României pentru Ucraina ar fi responsabil pentru problemele interne ale țării noastre.

În postarea sa pe rețelele de socializare, Miruță a subliniat solidaritatea de la începutul conflictului de lângă granița de est și a afirmat că sprijinul oferit victimelor războiului nu poate fi considerat cauza dificultăților precum infrastructura sau serviciile publice slabe.

„Avem exact țara pe care am construit-o noi în 36 de ani de democrație. Problemele noastre nu sunt vina victimelor unui război”, a scris oficialul.
Ministrul a atras atenția asupra efectelor propagandei și dezinformării, pe care le consideră forțe ce divizează societatea: „E trist că propaganda a ajuns să ne dezbine familiile. E trist că minciuna a devenit mai puternică decât realitatea”.

Radu Miruță a mai amintit gravitatea situației din Ucraina, menționând că „la doi pași de noi se moare” și că oameni nevinovați își pierd casele și familiile din cauza agresiunii rusești. El a susținut că istoria va reține că România, „chiar și dezbinată, a ales partea corectă”.

Premierul Ilie Bolojan a cerut accelerarea reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că întârzierile în implementare pot conduce la pierderea fondurilor europene și la sancțiuni politice sau administrative.

În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR, desfășurate sub coordonarea premierului și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, au fost analizate stadiile cererilor de plată 3 și 4 transmise către Comisia Europeană, precum și pregătirea cererilor de plată 5 și 6.

Prim-ministrul a solicitat ministerelor să elimine blocajele administrative și să asigure finalizarea angajamentelor asumate până la 31 august 2026. De asemenea, Bolojan a avertizat că responsabilitatea pentru neîndeplinirea țintelor va fi atât politică, prin posibile revocări din funcție, cât și administrativă, în cazul personalului din structurile de implementare.

Ministerul Investițiilor a raportat o creștere a absorbției fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro în ultimul an, obiectivul următor fiind dublarea ritmului de implementare. Oficialii au solicitat ministerelor rapoarte actualizate privind progresul reformelor și un calendar detaliat al activităților.
Pe plan financiar, reprezentanții Ministerului Finanțelor au anunțat că bugetul pentru 2026 va include cofinanțare națională majorată cu aproximativ 70%, ajungând la circa 73 miliarde lei, sumele fiind direcționate în special către proiectele autorităților locale.
La reuniune au participat vicepremierii, miniștri și secretari de stat din instituțiile coordonatoare ale reformelor și investițiilor din PNRR.

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis miniștrilor și secretarilor de stat că, în cazul în care România pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cei responsabili vor fi revocați din funcții, iar directorii și personalul din administrație nu vor mai primi sporurile aferente fondurilor europene.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, unde s-a analizat stadiul realizării reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate și soluțiile pentru remedierea acestora.

Este vorba despre cererile de plată 3 și 4 deja transmise Comisiei Europene, dar și despre pregătirea cererilor 5 și 6, care urmează să fie depuse în 2026.

„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat, inclusiv revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat premierul.

Șeful Executivului a cerut ministerelor care coordonează reforme și investiții să accelereze ritmul de lucru și să depășească blocajele, astfel încât angajamentele asumate să fie implementate până la 31 august 2026. Totodată, a solicitat evitarea întârzierilor la plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor PNRR.

Ministrul Dragoș Pîslaru a precizat că, dacă anul trecut România a crescut absorbția fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni ritmul trebuie intensificat pentru a dubla această sumă. „Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele și calendarul activităților”, a spus acesta.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a anunțat că bugetul pentru 2026 va asigura sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât contribuția României la proiectele PNRR să ajungă la aproximativ 73 de miliarde de lei, incluzând cofinanțări și alte cheltuieli neeligibile. Autoritățile locale vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie, facilitând implementarea proiectelor.

La reuniune au participat vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat ai ministerelor coordonatoare de reforme și investiții, precum și membrii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Până în prezent, România a înregistrat un grad de implementare de peste 50% din valoarea totală PNRR, încasând în total 10,72 miliarde de euro, din care 6,4 miliarde pentru componente nerambursabile și 4,32 miliarde pentru componente rambursabile.

Lucrările la heliportul și parcarea supraetajată din cadrul Spitalul Județean de Urgență Galați sunt în plină desfășurare, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați.

Potrivit acestuia, pe șantier au fost finalizate rețelele de utilități, instalațiile PSI și sistemele automatizate de control al iluminatului. Totodată, au fost montate stațiile de încărcare pentru autovehicule electrice, parcometrele și senzorii pentru gestionarea automatizată a locurilor de parcare.

În această perioadă se montează al doilea lift de acces și se lucrează la finisarea spațiilor camerei de gardă, destinate piloților și personalului operațional.

Reprezentanții administrației județene susțin că investiția face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale, menit să îmbunătățească intervențiile de urgență și accesul pacienților la servicii medicale.

Prim‑vicepreședintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Dan Dungaciu, a catalogat vizita președintelui Nicușor Dan la prima reuniune a Consiliului pentru Pace de la Washington drept „o deplasare ratată”. Într-un comunicat de presă, Dungaciu a declarat că actuala conducere politică „nu mai are soluții, nu mai are viziune și nu mai are credibilitate”.

Potrivit oficialului AUR, deplasarea președintelui României „urmărită cu interes și speranță de milioane de români” s-a încheiat „fără niciun rezultat concret pentru români și pentru România”. Dungaciu a subliniat că România a fost marginalizată în plan internațional și a pierdut relevanța sub actuala conducere politică.

Prim-vicepreședintele AUR a criticat poziția ocupată de Nicușor Dan la reuniune, pe care a descris-o drept „o postură de inferioritate diplomatică, care nu reflectă nici potențialul, nici drepturile și nici importanța strategică a statului român”. El a mai remarcat că președintele a participat ca observator, fără întâlniri bilaterale cu președintele Statelor Unite și fără o fotografie oficială comună.

Dungaciu a mai acuzat că discursul președintelui a fost scurt și centrat pe aspecte tehnice, fără a transmite „niciun mesaj strategic major”. Potrivit acestuia, Nicușor Dan nu a vorbit despre rolul României în securitatea regională, despre cetățenii români din Orientul Mijlociu sau despre războiul din Ucraina.

Prim-vicepreședintele AUR a susținut că România trebuie să redevină un stat respectat și un partener relevant pe scena internațională. „Pentru acest lucru, este nevoie de o nouă direcție, de o nouă viziune și de o nouă soluție. Primul pas spre aceste lucruri îl reprezintă alegerile anticipate, singurele care pot reseta cu adevărat România”, a afirmat Dungaciu.

El a mai subliniat că vizita de la Washington a fost marcată de „improvizație, ezitare și lipsă de coerență diplomatică”, iar absența întâlnirilor oficiale și a fotografiilor cu lideri internaționali transmite „un mesaj clar de slăbiciune și marginalizare a României în relațiile internaționale”.

Dobânda la care se împrumută România pe piețele externe a coborât la aproximativ 6,4% pe an pentru obligațiunile pe 10 ani, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, evoluția vine după decizia de la Curtea Constituțională a României privind reforma pensiilor speciale, jalon inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a transmis ministrul, într-o postare pe Facebook.
Nazare a precizat că menținerea trendului descendent ar însemna cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung și un impact pozitiv asupra bugetului.
Reuniți într-o nouă ședință, după cinci amânări, cei nouă judecători ai CCR au stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea prevederilor constituționale, apreciind că au fost justificate urgența și necesitatea adoptării actului normativ.

Comisia Europeană a confirmat că a luat act de decizia Curții Constituționale, iar rezultatul evaluării privind îndeplinirea jalonului din PNRR va fi comunicat autorităților române.
Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă totală a României a ajuns în 2025 la 227,34 miliarde de euro, în creștere cu 23,83 miliarde de euro față de anul anterior. Din total, 179,43 miliarde de euro reprezintă datorie pe termen lung, iar 125,57 miliarde de euro provin din creditele administrației publice.

Serviciul datoriei externe – rate și dobânzi – a fost de 85,79 miliarde de euro în 2025, din care costurile administrației publice cu dobânzile au însumat 11,48 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.