Fostul premier Florin Cîțu a refuzat să comenteze acuzațiile din dosarul vaccinurilor. Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România, a fost mesajul lui Cîțu.

Declarația a fost făcută după ce Cîțu a ieșit de la Comisia juridică din Senat. El a refuzat să comenteze acuzațiile care i se aduc.
„Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România. Încă le studiem. Nu pot să spun acum nimic. Mai avem timp și mâine”, a declarat fostul premier Florin Cîțu.

El a mai spus că nu renunță la calitatea de senator PNL.
„Dacă aș fi avut funcții în PNL, aș fi renunțat, dar nu am nicio funcție în PNL. Este normal, trebuie să dăm voie anchetei să meargă mai departe să vedem adevărul. Eu voi cere colegilor să voteze pentru ridicarea imunității. Nu am de ce să îmi dau demisia din PNL”, a precizat Cîțu.
Fostul premier Florin Cîţu a fost luni, la Comisia juridică din Senat, pentru a-şi studia dosarul în care Parchetul General solicită ridicarea imunităţii sale, în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid.

Administrația Prezidențială anunță că a transmis „cererea de urmărire penală a domnului Vlad Vasile Voiculescu și cererea de urmărire penală a doamnei Ioana Mihăilă, foști miniștri ai sănătății”.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis luni, 27 noiembrie 2023, ministrului justiției, doamna Alina-Ștefania Gorghiu:
- cererea de urmărire penală a domnului Vlad Vasile Voiculescu, în calitate de fost ministru al sănătății în perioada 23 decembrie 2020 - 14 aprilie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către acesta a două infracțiuni de abuz în serviciu, prevăzute de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal și a unei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal și la art. 309 din Codul penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008;
- cererea de urmărire penală a doamnei Ioana Mihăilă, în calitate de fost ministru al sănătății în perioada 21 aprilie 2021 – 08 septembrie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către aceasta a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008”.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.

Consiliul Concurenței va pregăti o serie de recomandări pentru IMM-urile care nu știu cum să depășească piedicile din procesul de digitalizare.
În prima fază, Consiliul Concurenței face o analiză pentru a identifica barierele.

„Scopul nostru este să îmbunătățim mediul de afaceri prin stimularea concurenței și, în același timp să ne aliniem la strategiile Comisiei Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În acest sens, vom colabora cu toți actorii interesați de îmbunătățirile generate de transformarea digitală și care își doresc businessuri reziliente în fața provocărilor”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Mai exact, autoritatea de concurență va identifica barierele care împiedică digitalizarea IMM-urilor și, implicit, afectează creșterea competitivității acestora în raport cu marile companii, în contextul în care IMM-urile concentrează jumătate din valoarea adăugată a României, angajând, totodată, două treimi din forța de muncă românească.

La finalul analizei, Consiliul Concurenței va emite recomandări.

Senatorii liberali propun prelungirea cu un an a perioadei de montare a repartitoarelor de căldură. Aceștia au depus la Senat un proiect de lege.

Potrivit proiectului PNL, perioada privind montarea obligatorie a repartitoarelor de căldură în apartamentele de bloc se prelungește până la 31 decembrie 2024.

În plus, liberalii solicită ca toate costurile legate de achiziția și montarea acestor dispozitive să fie compensate pentru categoriile vulnerabile, în limita a 750 lei/locuință.
„Beneficiarii sunt persoanele care au primit deja cardurile de energie, cu care pot plăti facturi la electricitate, gaz sau încălzire. Acest ajutor va putea fi folosit și pentru plata sumei care depășește subvenția de 750 lei din costul repartitoarelor”, explică reprezentanții PNL.

Proiectul legislativ este inițiat, printre alții, de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 406 mil. lei. Experții anunță că suma este sub nivelul programat de 600 mil. lei.

Împrumutul a fost realizat printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în aprilie 2030, la o dobândă de 6,98% pe an. La licitaţie au participat şapte ofertanți. Potrivit specialiștilor, valoarea totală a cererii a fost de 498,5 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 288 mil. lei, iar ofertele necompetitive s-au ridicat la 210,5 mil. lei.

Rata cuponului a fost de 8%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,96%, au mai anunțat economiștii. Din suma totală adjudecată, de 406 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 256 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive s-au ridicat la 150 mil. lei.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, consideră că noua lege a pensiilor corectează inechitățile din sistem. Ea a mai spus că reforma este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România.

„Este o formă de respect pentru cei care au muncit și muncesc în România. Legea corectează inechitățile dintre cei care au muncit la fel, dar au ieșit la pensie în ani diferiți, dintre bărbați și femei, între cei care încasează indemnizația minimă socială”, a anunțat Simona Bucura Oprescu.

Ministrul Muncii mai susține că adoptarea legii în calendarul stabilit va duce la eliminarea plafonului de 9,4% din PIB care îngheța pensiile românilor până în 2070.
„Dincolo de tot ce se spune, adevărul este unul singur: în 2024 pensiile românilor vor crește! Reforma este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Reforma este la fel de importantă și pentru salariați: răsplătește munca și contributivitatea, încurajează natalitatea și stimulează continuarea studiilor”, a precizat ministrul Muncii.

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind pensiile cu 198 de voturi pentru.

Senatoarea USR Silvia Dinică anunță că a fost depus în Parlament un proiect de lege care să faciliteze inventarierea suprafeței totale a acoperișurilor instituțiilor publice, pe care pot fi instalate panouri fotovoltaice pentru a crește producția de energie solară din România.

„În plin maraton al tranziției energetice, autoritățile trebuie să știe precis unde pot fi instalate panouri fotovoltaice. Este nevoie de reglementări și standarde specifice legate de inventarierea suprafețelor pentru panourilor solare pe clădiri publice. Cunoașterea dimensiunilor acoperișului permite determinarea capacității maxime de producere a energiei solare a clădirii. Acest lucru este esențial pentru a dimensiona sistemul fotovoltaic în mod corespunzător, astfel încât să satisfacă cerințele de energie ale instituției publice. Doar astfel, autoritățile vor putea începe cu dreptul exploatarea resurselor disponibile de energie solară. Astfel, banii din taxele contribuabililor utilizați odinioară pentru achitarea facturilor din clădirile de stat vor putea fi redirecționați pentru rezolvarea altor nevoi”, a explicat senatoarea USR Silvia Dinică.

Inițiativa legislativă a senatoarei USR Silvia Dinică vizează încurajarea și susținerea comunităților energetice, care se bazează pe surse de energie regenerabile, cum ar fi energia solară sau eoliană. Acestea contribuie la reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie și la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Tot acestea pot implementa tehnologii avansate de management al energiei și partajare a surplusului de energie între membrii comunității, lucru care poate îmbunătăți eficiența energetică și reduce pierderile de energie în rețea.

În decursul ultimelor decenii, energia solară a câștigat tot mai mult teren ca sursă de energie electrică sustenabilă și ecologică de prim rang. Inclusiv în România are loc o “revoluție solară”, din dorința a peste 90.000 de români de a deveni prosumatori, a precizat USR.

Deputatul Partidului REPER Cătălin Teniță, membru al Comisiei de Cultură din Parlament, a cerut Ministerului Culturii documentația proiectului restaurării bojdeucii lui Ion Creangă.

„Împreună cu colegii din partid care se ocupă de cultură și patrimoniu exprimăm profunda îngrijorare față de restaurarea inadecvată a bojdeucii lui Ion Creangă de către Consiliul Județean Iași. Am formulat și depus azi o interpelare către Ministerul Culturii cerând clarificări și documentația proiectului. Suntem determinați să protejăm și să conservăm patrimoniul cultural al României, colaborând strâns și cu experții independenți. Ceea ce s-a întâmplat la Iași arată un dispreț flagrant față de prevederile legale și valorile culturale ale României”, spune Cătălin Teniță.
Partidul REPER consideră că renovarea bojdeucii lui Ion Creangă subliniază „importanța poziției formațiunii politice împotriva transferului Direcțiilor județene pentru cultură sub autoritatea Consiliilor Județene”.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că trimite Corpul de control al ministerului la Iași pentru a verifica modul în care au fost realizate lucrările de la Bojdeuca lui Creangă.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunțat că în 2024, Bucureștiul va avea un nou teatru, construit de la zero. Este vorba despre Teatrul Grivița care în prezent este realizat în proporție de circa 30%.

Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Raluca Turcan, care a vizitat șantierul.

„În 2024, Bucureștiul va avea un nou teatru, construit de la zero din inițiativa și prin eforturile Asociației Grivita 53. Noul spațiu cultural, aflat acum în construcție, va simboliza spiritul unei generații, una mai implicată civic și pe deplin conștientă de rolul esențial al culturii în societate”, a declarat Raluca Turcan.

Teatrul se construiește cu finanțare norvegiană obținută de Ministerul Culturii. Finanțarea este în valoare de 1,9 milioane de euro.

Partidul Popular European sprijină aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Poziția a fost prezentată prin intermediul unei rezoluții a UDMR, sprijinită de PNL.

Documentul a fost adoptat în cadrul Adunării Politice a PPE. Popularii europeni solicită guvernului austriac să își reconsidere poziția și să sprijine aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Rezoluția a fost inițiată de UDMR și prezentată împreună cu PNL și cu partidul bulgar GERB.

Prin document, PPE îndeamnă toate partidele membre din UE să își intensifice eforturile pentru a asigura aderarea imediată a celor două țări și solicită Consiliului European să facă din acest lucru o prioritate absolută.

„PPE și-a reafirmat astăzi sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Precizează clar că soluția se află în mâinile guvernului austriac și solicită ridicarea veto-ului acestuia. Sperăm că Partidul Popular Austriac, ÖVP, a înțeles mesajul PPE, deoarece respingerea venită din partea Austriei este injustă, nedreaptă și nesustenabilă. De asemenea, Partidul Popular European a subliniat că cetățenii celor două state au fost discriminați din cauza respingerilor repetate, ceea ce a dus la pierderea încrederii în UE și la întărirea partidelor de extremă dreapta. În discursul meu am atras atenția asupra faptului că creșterea popularității AUR este un semn clar în acest sens”, a anunțat europarlamentarul UDMR Loránt Vincze.

În document scrie că încă din 2011, Comisia Europeană a anunțat că România și Bulgaria sunt pregătite din punct de vedere tehnic și juridic pentru aderare, iar Parlamentul European și-a confirmat în repetate rânduri sprijinul pentru aderarea celor două țări.