ANAF se adaptează evoluției tehnologiei și verifică veniturile obținute din activități specifice mediului online, precum monetizarea publicării de conținut multimedia pe website-uri, rețele de socializare și platforme audio-video (Facebook, YouTube ș.a.), sau din vânzarea de programe/aplicații software pe platforme dedicate, precum Google Play Store.
Astfel, de la începutul anului 2021, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF au inițiat controale pentru verificarea veniturilor persoanelor care desfășoară astfel de activități.
Până în prezent, s-a constatat că 35 persoane au obținut venituri de cca 26,33 milioane lei, pe care au omis să le declare, parțial sau integral. Pentru recuperarea obligațiilor fiscale nedeclarate au fost emise deja decizii de impunere, informează ANAF.
Una dintre cele mai mari sume nedeclarate, identificată până în prezent, este de 2,11 milioane lei. Aceasta a fost obținută în perioada 2016-2017 de către o persoană născută în anul 1993, care a monetizat prin Google AdSense traficul generat de conținutul publicat pe un site web. Pe numele acestei persoane a fost emisă Decizie de impunere pentru suma de 483.587 lei.
ANAF menționează că, în aceeași măsură, există și persoane care și-au declarat veniturile obținute din aceste activități. De exemplu, o persoană născută în 1985 a obținut în perioada 2020-2021 venituri totale de cca 1,70 mil lei și a depus Declarația Unică, în care a declarat venitul net impozabil obținut în 2020, și a achitat impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente.
Inspectorii antifraudă fiscală vor continua să verifice veniturile obținute din activități specifice mediului online pentru asigurarea creșterii gradului de fiscalizare și a conformării voluntare în rândul tuturor categoriilor de contribuabili.
ANAF recomandă tuturor celor care desfășoară, sau intenționează să înceapă o astfel de activitate, să se asigure că declară și achită toate obligațiile fiscale datorate bugetului de stat.
Sindicaliștii din sectorul feroviar au ajuns luni la un acord cu Ministerul Transporturilor și vor beneficia de o creștere de salarii de circa 10%, de la începutul anului 2022, ca o primă etapă pentru aplicarea Statutului personalului feroviar, conform surselor Economedia.
Acordul vine după ce, luni, sistemul feroviar din toată țara a fost paralizat de o grevă spontană a ceferiștilor, nemulțumiți de faptul că Guvernul vrea să amâne, pentru a doua oară, aplicarea Legii privind Statutul personalului feroviar.
Greva de luni a fost cea mai mare din ultimii ani, peste 260 de trenuri fiind oprite.
Potrivit surselor Economedia, la discuția la care au participat ministrul Tranporturilor și directorii companiilor feroviare s-a convenit acordarea unei creșteri salariale în debutul anului 2022, egală cu indicele creșterii prețurilor de consum (estimarea fiind de 10%) în condițiile asigurării cadrului legislativ (legea bugetului de stat și bugetele companiilor feroviare), acest lucru fiind o prima etapă în asigurarea resurselor financiare pentru aplicarea Statutului personalului feroviar.
La negocieri s-a mai convenit „angajarea constantă a eforturilor comune pentru aplicarea următoarelor etape pentru aplicarea integrală a dispozițiilor Statutului personalului feroviar”.
Totodată, personalul implicat în acțiunea spontană de astăzi nu va fi cercetat penal, așa cum a amenințat directorul CFR, Ion Simu.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a elaborat și publicat Broșura privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală.
Documentul este disponibil pe site-ul www.anaf.ro, în secțiunea Asistență contribuabili.
Persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligația de a declara aceste venituri prin completarea și depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, conform Codului fiscal.
România se apropie cu rapiditate de termenul limită pentru lansarea sistemului de garanție-returnare (SGR) în octombrie 2022, pentru a combate poluarea cu deșeuri de ambalaje de băuturi, în conformitate cu legislația UE.
În octombrie 2021, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care se reglementează sistemul garanție - returnare, potrivit căreia consumatorii vor plăti o garanție de 0,50 lei la achiziția unei băuturi în magazin. Odată consumată băutura, pentru a-și recupera garanția, consumatorii vor trebui să aducă ambalajul gol la un punct de returnare. Garanțiile sunt apoi rambursate pe loc consumatorilor.
Sistemul include ambalaje primare de unică folosință de sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1L și 3L pentru băuturi.
Sistemul Garanție-Returnare va duce la colectarea a peste 3 miliarde de ambalaje pentru băuturi numai în primul an, spune expertul global în colectare și reciclare TOMRA.
TOMRA a deschis anul acesta o filială în România și a înființat deja o rețea națională de service, oferind asistență completă organizațiilor și instituțiilor care vor opera punctele de returnare.
TOMRA a vândut peste 450 de echipamente automate de preluare în România, 240 dintre ele fiind deja în funcțiune, iar altele în teste.
Directiva UE privind materialele plastice de unică folosință cere statelor membre să colecteze minim 77% din sticlele de plastic de unică folosință (inclusiv cu capac atașat) până în 2025, și respectiv 90% până în 2029.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați aduce la cunoștință faptul că marți, 21 DECEMBRIE 2021, este termenul-limită pentru declararea şi plata obligațiilor fiscale aferente lunii noiembrie 2021, datorate bugetului de stat general consolidat.
„Creanţele fiscale administrate de organul fiscal central pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementează, scadenţa şi/sau termenul de declarare se împlinesc la 25 decembrie, sunt scadente şi/sau se declară până la data de 21 decembrie”, menționează AJFP.
Instituția gălățeană reamintește și faptul că, în vederea conformării voluntare la declararea și plata obligațiilor fiscale, contribuabilii pot beneficia de unele facilități fiscale, cum ar fi:
- eșalonarea simplificată la plata obligațiilor fiscale pe o perioadă de 12 luni - prin O.G. nr. 11/2021 a fost realizată permanentizarea aplicării procedurii de eșalonare la plată, în formă simplificată;
- anularea unor obligații accesorii aferente obligațiilor principale restante la data de 31 martie 2020, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 69/2020. (Termenul de depunere a cererii de anulare a obligațiilor accesorii s-a prorogat până la data de 31 IANUARIE 2022, inclusiv).
Membrii Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România trag un semnal de alarmă în legătură cu plata ajutorului COVID, care trebuia făcută de Guvernul Cîțu și care nici până în prezent nu a fost realizată, relatează Mediafax.
Fermierii spun că situația zootehniei este catastrofală, iar piață a devenit dependentă de importuri.
„Guvernul nu a plătit ajutorul de COVID pe care îl așteaptă fermierii. Situația zootehniei este catastrofală, România este dependentă de achizițiile de carne din alte țări, precum Germania, Spania, Polonia, Ungaria, Franța. O parte din această carne mai are puțin până la expirare datorită distanțelor lungi și a aglomerației de la graniță”, spun reprezentanții asociației.
De asemenea, guvernul nu a achitat sumele de bani pentru acoperirea pagubelor făcute de pesta porcină.
„Pesta porcină africană face în continuare ravagii, a închis nu numai ferme și a decimat peste un milion de porci, ci a reușit să și sperie bruma de fermieri care au mai rămas pe baricade. Acest lucru aduce nori negri pentru anul viitor, nu mai avem speranțe. Statul nu a plătit efectivele ucise din vară și până acum”, se plâng fermierii din cadrul asociației citate.
Viceprim-ministrul, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu, va face o vizită de lucru în zona Galați – Brăila, sâmbătă, 4 decembrie 2021, informează Biroul de presă al Primăriei Galați.
În cadrul vizitei, Grindeanu va avea întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale și societăților de construcții/subcontractori care au lucrări pe raza județelor Galați și Brăila, tema fiind stadiul implementării proiectelor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pe raza celor două județe.
Între orele 12.00 – 12.30, va vizita șantierul Podului peste Dunăre, unde va avea loc o conferință de presă.
După întâlnirea, de la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați, cu reprezentanții instituțiilor care funcționează în subordinea și sub autoritatea Ministerului Transportului și Infrastructurii din zona Galați – Brăila, vicepremierul va susține, după-amiază, și o declarație de presă.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală informează operatorii economici, contribuabili mici și mijlocii, care au obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale (AMEF), că 30 noiembrie 2021 este termenul-limită de conectare a AMEF la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al ANAF. Acest termen NU va fi prelungit.
Conform AJFP Galați, în perioada imediat următoare, structurile abilitate de control vor întreprinde acțiuni de verificare cu privire la îndeplinirea obligației de a asigura conectarea la distanță a AMEF de către operatorii economici al căror termen limită de conectare a AMEF a ajuns la scadență.
Prin excepţie, operatorii economici care utilizează aparate de marcat electronice fiscale instalate în zone nedeservite de reţele de comunicaţii electronice au obligaţia completării şi transmiterii unei declaraţii pe propria răspundere (Formularul F4110).
AJFP Galați avertizează că nerespectarea obligației de a asigura conectarea la distanță a AMEF, în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF, constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 8.000 și 10.000 lei.
La nivelul județului Galați, în ziua de 8 noiembrie, erau conectate la sistemul informatic al ANAF 8.589 aparate de marcat electronice fiscale din totalul de 15.279 instalate (56%).
La marii contribuabili erau conectate 821 de aparate din 885 (93%), la contribuabili mijlocii erau conectate 948 de case de marcat fiscale dintr-un total de 1.298 (73%), iar la micii contribuabili, erau conectate 6.820 de aparate, din 13.096 (52%).
Până pe 10 decembrie 2021, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română și B.R.D. – Groupe Sociéte Générale, titluri de stat FIDELIS denominate în lei și în euro, care sunt listate la Bursa de Valori București.
Titlurile de stat în lei au scadențe de 1 an și 3 ani, cu dobânzi anuale de 4,00% și respectiv de 4,60%, iar cele în euro au scadență de 5 ani și dobândă anuală de 1,80%. Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de Euro pentru emisiunea în Euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de Euro.
Titlurile de stat destinate populației sunt remunerate cu dobânzi anuale peste nivelul titlurilor de stat tranzacționate pe piața secundară interbancară.
Deținătorii de titluri de stat TEZAUR sau FIDELIS lansate în cadrul emisiunilor anterioare și care au ajuns la maturitate pot reinvesti disponibilitățile neridicate la scadență prin subscrierea în cadrul acestei noi emisiuni.
Informații privind termenii și condițiile financiare aferente emisiunii în cadrul Programului FIDELIS pot fi consultate pe paginile de internet ale Ministerului Finanțelor și instituțiilor partenere (www.btcapitalpartners.ro; www.bcr.ro; www.brd.ro/mfp; www.bvb.ro).
Cele 24 de organizații care acoperă tot spectrul industriei ospitalității, reunite sub numele Alianța pentru Turism (APT), precum și alte organizații sindicale și patronale care reprezintă toate domeniile economiei naționale susțin importanța majoră a reintroducerii voucherelor de vacanță începând cu 2022, într-o formulă îmbunătățită, informează Mediafax.
„De la începutul anului până la 30 septembrie 2021, sectorul privat a alocat angajaților vouchere de vacanță în valoare de peste 52 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 17% din valoarea totală a voucherelor emise în anul precedent. Creșterea motivației și eficienței angajaților, refacerea energiei fizice și intelectuale a acestora constituie o parte dintre beneficiile aduse forței de muncă”, au transmis, printr-un comunicat, reprezentanții ANT.
Aceștia susțin că voucherele de vacanță au contribuit esențial la îmbunătățirea fiscalizării sectorului turistic, prin creșterea accelerată a numărului de structuri turistice clasificate, garantând colectarea de taxe și impozite la bugetul public.
În doar 11 ani, mai precis în perioada 2010 – 2021, acestea au determinat creșterea cu 326% a numărului unităților de turism clasificate precum și dublarea locurilor de cazare.
În octombrie 2010, potrivit ministerului de resort, existau 5.458 de unități de cazare care totalizau 255.623 de locuri, iar în noiembrie 2021, cifra a ajuns la 17.800 de unități de cazare, respectiv 523.177 de locuri. Investițiile stimulate de proiectul vouchere de vacanță au însemnat atât edificarea de noi unități de cazare, cât și modernizarea unora rămase într-o stare necorespunzătoare de zeci de ani, apariția de centre de sănătate de 4 și 5 stele în stațiuni balneare, dar și construirea de piscine, centre spa, restaurante moderne și alte facilități orientate spre turism sustenabil și management digitalizat.
„Voucherele de vacanță pot fi utilizate doar pentru servicii turistice în România, stimulând dezvoltarea turismului intern și sprijinind balanța de plăți a României. Firește, acordarea acestora implică facilități fiscale pentru angajatori. Voucherele sunt incluse într-un sistem electronic, iar plățile sunt simple, rapide și în siguranță, la POS sau online”, mai arată ANT.