Cristi Mihailescu

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 27 mai 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.
Agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei - dezbatere cu participarea ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, prin video-conferință, precum și evoluțiile din Orientul Mijlociu, a anunțat MAE.

În cadrul întâlnirii, ministrul Luminița Odobescu a accentuat necesitatea continuării și consolidării sprijinului pentru Ucraina și a condamnat atacurile intense și repetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene. În context, a evidențiat sprijinul substanțial bilateral oferit de România către Ucraina în domeniul energiei și disponibilitatea de a continua acest tip de sprijin.

Ministrul afacerilor externe român a subliniat importanța furnizării rapide de asistență militară pentru Ucraina prin implementarea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF). A subliniat importanța adoptării rapide a celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni UE la adresa Rusiei. A exprimat sprijin pentru crearea unui nou regim de sancțiuni pentru acțiunile hibride ale Rusiei și a condamnat recentele provocări inacceptabile la adresa unor state membre UE din regiunea Mării Baltice, exprimând solidaritatea României cu acestea. Oficialul român a atras atenția cu privire la atacurile hibride ale Rusiei asupra Republicii Moldova, care generează vulnerabilități semnificative mai ales în contextul proceselor electorale din această țară.

Ministrul Luminița Odobescu a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale până la finalul lunii iunie 2024. Cu privire la Formula de Pace a Președintelui Zelenski, a subliniat importanța coordonării la nivel european și cu partenerii globali pentru a asigura succesul Conferinței din Elveția din luna iunie.
Evoluțiile din Orientul Mijlociu au fost abordate inclusiv în cadrul unui schimb de opinii informal al miniștrilor europeni cu omologii din Arabia Saudită, Egipt, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite și secretarul general al Ligii Statelor Arabe. Ministrul Luminița Odobescu a salutat rolul statelor din regiune în menținerea stabilității regionale, în detensionarea situației de securitate și mediere, precum și facilitarea acordării de asistență umanitară urgentă pentru civilii din Gaza.
Ministrul român a subliniat necesitatea soluționării crizei din Gaza prin continuarea eforturilor pentru eliberarea tuturor ostaticilor, fără precondiții, încetarea focului, acordarea de asistență umanitară cuprinzătoare și reluarea procesului politic care să conducă la o pace durabilă, bazată pe soluția celor două state, în coordonare cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali. În cadrul discuțiilor, a reconfirmat angajamentul constant al României în ameliorarea situației umanitare și a menționat furnizarea unui nou transport de asistență umanitară către Gaza prin intermediul culoarului umanitar din Cipru.

Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului, iar decizia de majorare a salariului minim este luată cu această nevoie de sprijinire a întreprinzătorilor, a declarat președintele PNL, Nicolae Ciucă. Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit luni pentru a discuta despre majorarea salariului minim..

Anterior, măsura a fost discutată și cu partenerii sociali.
„Noi am avut discuții la nivelul coaliției. (...) Am discutat cu mediul de afaceri, cu sindicatele, cu partenerii de coaliție. Decizia de majorare a salariului minim e luată cu această nevoie de sprijinire a mediului de afaceri. (...) În aceste condiții, la discuțiile care au avut loc la Guvern, s-a stabilit ca această mărire să fie de 400 de lei, cu mențiunea că nu doar 200 de lei, ci 300 de lei să rămână ca sumă neimpozabilă, astfel încât patronatul, cei care au responsabilitatea planurilor de afaceri, să poată să se adapteze la această nouă schimbare a salariului minim, a creșterii salariului minim”, a explicat Nicolae Ciucă.

Potrivit liderului liberal, sectorul privat reprezintă „motorul dinamicii economiei româneștri” care alimentează tot ceea ce înseamnă venituri la buget”.
„Ca atare, guvernul și orice instituție a statului nu trebuie să fie decât partenerul mediului de afaceri. Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului. Adversarii sunt în altă parte, dincolo de graniță. Trebuie să acomodăm toate deciziile astfel încât să nu impactăm asupra modului în care se derulează planurile de afaceri. În momentul de față există un angajament la nivelul coaliției, la nivelul guvernului, ca după această decizie de mărire să se stabilească și să se agreeze mecanismul în funcție cu cele agreate și la nivelul UE, mecanismul ca salariul minim să fie crescut pe baze clare, principiale, oneste între toți factorii”, a precizat Ciucă.
Declarațiile au fost făcute marți, la Timișoara, acolo unde liderii liberali se află în campanie electorală.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a primit luni, 27 mai, la sediul MApN, vizita delegației companiei Thales Alenia Space Italia și a ambasadorului Italiei la București, E.S. Alfredo Maria Durante Mangoni.

MApN anunță că agenda de discuții a cuprins subiecte privind principalele programe de înzestrare ale Armatei României, aflate în derulare sau în pregătire, fiind trecute în revistă etapele, procedurile specifice cerute de legislația românească și rolul structurilor cu responsabilități în procesul de fundamentare și aprobare a programelor de înzestrare cu tehnică și echipamente militare moderne.
De asemenea, s-a discutat despre proiectele de cercetare-dezvoltare din cadrul Permanent Structured Cooperation (PESCO) la care MApN colaborează cu compania Thales Alenia Space Italia, aspecte legate de cooperarea bilaterală și prezența companiilor italiene la expoziția Black Sea Defense and Aerospace - BSDA 2024.

„România este interesată de extinderea colaborării cu Italia, în cadrul unei abordări multi-domeniu. Punctual, în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării, aceasta este una consistentă la nivelul tuturor categoriilor de forțe ale armatei noastre”, a declarat ministrul apărării Angel Tîlvăr.
La finalul întâlnirii, ministrul Tîlvăr și ambasadorul Durante Mangoni au reiterat disponibilitatea și necesitatea consolidării cooperării în domeniul achizițiilor pentru apărare, infrastructurii și al altor domenii de interes, prin pregătirea și participarea în comun la proiectele promovate și finanțate de către Uniunea Europeană.

România este parte a Proiectului European pentru Infrastructura de Date Genomice (GDI), o etapă importantă în consolidarea capacităților țării noastre în cercetarea genomică și integrarea în infrastructura paneuropeană de date genomice. În cadrul acestui proiect complex participă două instituții din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării: Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, cu sprijinul Autorității pentru Digitalizarea României.

„Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de date genomice va implementa inițiativa europeană 1+ Million Genomes (1+MG), al cărei obiectiv este de a permite accesul securizat la datele genomice din întreaga Uniune Europeană, pentru a promova cercetarea și îngrijirea personalizată peste tot în Europa. Pentru români, acest lucru înseamnă acces la rezultatele cercetării de vârf și servicii medicale mai bune”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Demersul are legătură cu inițiativa națională coordonată de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și membrii Rețelei Naționale de Cercetare Genomică, care are ca scop dezvoltarea cercetării medicale genomice în România.

Extinderea proiectului reprezintă un pas către asigurarea accesului securizat la date genomice umane de înaltă calitate și la datele clinice corespunzătoare în toată Europa, prin crearea unei infrastructuri de date transfrontaliere. Organizații din Cipru, Ungaria, Malta și România s-au alăturat oficial proiectului. În calitate de țară semnatară a Inițiativei 1+MG, România va participa la Pilonul I al proiectului, contribuind la discuțiile privind sustenabilitatea pe termen lung, modelele de guvernanță și cadrul legal. Pilonul I reunește experții în sustenabilitate și guvernare 1+MG pentru a ajunge la un consens asupra modului în care această infrastructură va fi susținută pe termen lung.

Totodată, România va fi, de asemenea, implicată în Pilonul II, concentrându-se pe definirea cerințelor tehnice pentru implementarea infrastructurii. Pilonul II al proiectului sprijină nodurile naționale să progreseze prin evaluarea maturității în trei faze: integrare, implementare și
operațiuni.

Republica Moldova a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu Uniunea Europeană. Moldova devine prima țară care încheie un astfel de acord cu blocul comunitar, a anunțat liderul politicii externe a UE, Josep Borrell.

Diplomatul a făcut anunțul marți, pe X.

„Moldova este prima țară care a semnat un Parteneriat pentru Securitate și Apărare cu UE. Acest parteneriat va spori capacitatea de rezistență a țării. El ne va permite să abordăm împreună provocările comune în materie de securitate, să facem angajamentul nostru mai eficient și să explorăm noi domenii de cooperare”, a scris Borrell pe patforma de socializare.
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat și el că țara sa își propune să se alinieze la Politica Externă și de Securitate Comună a UE. „Este un parteneriat care ne va ajuta să consolidăm capacitățile de apărare, să sporim securitatea cibernetică și să contracarăm tentativele Rusiei de interferență în procesele noastre democratice. Republica Moldova este prima țară care beneficiază de un astfel de parteneriat cu Uniunea Europeană”, a precizat Dorin Recean.

Ministerul Afacerilor Externe anunță că organizează, prin Misiunile Diplomatice și Oficiile Consulare ale României în străinătate, 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a emis, în acest sens, ordinul ministrului afacerilor externe nr. 868/2024 publicat in Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 434 / 10 mai 2024, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (9) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare și ale art. 10 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.

Pentru scrutinul din 9 iunie 2024 vor fi organizate cu 80 mai multe secții decât cele înființate la alegerile prezidențiale din 2019 (835 de secții de votare), cu 167 mai multe secții decât cele organizate la alegerile parlamentare din 2020 (748 de secții) și cu 474 mai multe decât secțiile de votare organizate la alegerile europarlamentare din 2019 (441 secții).
Cele mai multe secții vor fi organizate în statele în care se regăsesc cele mai numeroase comunități de cetățeni români: Italia (150 de secții), Spania (147 de secții), Regatul Unit al Marii Britanii (104 secții), Germania (87 secții), Franța și Principatul Monaco (67 de secții), Republica Moldova (52 secții), SUA (45 secții), Belgia (24 secții), Austria (17 secții), Irlanda (16 secții), Regatul Țărilor de Jos (16 secții), Danemarca (14 secții), Canada (12 secții).

Propunerile Misiunilor Diplomatice și Oficiilor Consulare ale României în străinătate privind secțiile de votare care vor fi organizate în afara țării au avut la bază atât consultările periodice cu reprezentanți ai comunităților de cetățeni români din diaspora, cât și dinamica relocării cetățenilor români din diaspora înregistrată în ultimii ani.
Lista secțiilor de votare din străinătate și a adreselor sediilor acestora poate fi consultată pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, la secțiunea dedicată alegerilor (https://www.mae.ro).
MAE reamintește că la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

La scrutinul din 9 iunie 2024 votarea începe la ora locală 07:00 și se încheie la ora 22:00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59, a precizat MAE.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, îi îndeamnă pe fermieri să apeleze la sprijinul angajaților APIA. Sfatul vizează depunerea cererilor pentru campania anului 2024.
Cererile pot fi depuse până pe 7 iunie.

„Dragi fermieri, vă îndemn să apelați cu toată încrederea la sprijinul angajaților APIA pentru depunerea cererilor de plată în campania anului 2024. Angajații APIA sunt pregătiți să vă ajute în completarea cererilor astfel încât toți fermierii să depună documentele necesare până la data de 7 iunie – termenul limită de depunere. Este important să vă încadrați în acest termen, întrucât potrivit noilor reguli ale Politicii Agricole Comune nu mai există perioadă de depunere cu penalități. După data de 7 iunie, orice modificare a datelor declarate în cererea de plată trebuie notificată în scris la APIA, în termen de 15 zile de la data modificării”, a explicat ministrul Agriculturii.

Potrivit ministrului Barbu, dacă cererea de plată cuprinde şi intervenții din sectorul zootehnic, beneficiarul se va adresa întâi responsabilului APIA în vederea completării declaraţiei privind sectorul zootehnic și ulterior va completa cererea pentru suprafaţă prin intermediul aplicației IPA-Online.

Plățile subvențiilor cuvenite fermierilor ar trebui să înceapă la 16 octombrie.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că România își întărește relațiile bilaterale cu Turcia atât în domeniul securității sociale, cât și pentru consolidarea pieței din ambele țări. Simona Bucura Oprescu, ministrul român al Muncii și Solidarității Sociale, a semnat la Ankara împreună cu Vedat Işıkhan, ministru al Muncii și Securității Sociale din Republica Turcia, documentul pentru implementarea Acordului bilateral de securitate socială între cele două țări.

Noul Aranjament Administrativ semnat la Ankara:
- stabilește modul de colaborare între instituțiile celor două state;
- stabilește procedurile referitoare la eliberarea certificatelor privind legislația aplicabilă, confirmarea perioadelor de asigurare, depunerea cererilor pentru prestații și modalitatea de plată a acestora, în beneficiul, pensionarilor, beneficiarilor de prestații sociale, dar și al angajatorilor;
- prevede, în concret, modalitatea de plată a pensiilor pentru cei care au stagii de cotizare în unul sau în ambele state;
- stabilește procedura pentru a beneficia de prestaţii de asigurări de sănătate și de indemnizație de maternitate pe teritoriul celuilalt stat;
- prevede modalitatea de acordare a prestațiilor în caz de accidente de muncă sau boli profesionale;
- reglementează modalitatea de solicitare a ajutorului de deces în cazul în care solicitantul are domiciliul pe teritoriul celuilalt stat
- conține prevederi referitoare la modalitatea decontării prestațiilor acordate în caz de boală şi maternitate, respectiv accidente de muncă și boli profesionale, precum și prevederi referitoare la furnizarea de proteze, materiale sanitare și alte prestații în natură de mare valoare.

„Întâlnirea comună la cel mai înalt nivel din Turcia este o reafirmare a prieteniei dintre România și Turcia și a interesului de a lucra împreună. Reactualizăm documente comune de lucru, stabilim un plan de acțiune, iar propunerea mea este de a extinde aria de acoperire a protocolului de colaborare dintre cele două ministere. Provocările lumii de astăzi sunt din ce în ce mai mari și avem cele mai mari responsabilități fiindcă politicile noastre se regăsesc în viața tuturor oamenilor. Suntem aproape geografic, avem o istorie comună, ne leagă capitalul pe care turcii îl au în România, dar și românii care lucrează în Turcia și turcii care lucrează în România. Obligația noastră, ca miniștri, este să le protejăm drepturile acestor lucrători”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu după semnarea documentului bilateral.

„România este prietenul nostru și vecin la Marea Neagră. Firmele de construcții din Turcia au afaceri strategice în România. Comportamentul românilor față de turcii din Dobrogea este un model pentru toate comunitățile. Suntem fericiți că dăm Europei acest exemplu de conviețuire”, a transmis Vedat Işıkhan, ministru al Muncii și Securității Sociale din Republica Turcia.
Cei doi oficiali au discutat și despre pașii care ar putea fi făcuți pentru simplificarea procedurilor legate de dreptul de ședere al lucrătorilor turci în România și facilitarea accesului acestora pe piața muncii.
Datele oficiale arată că în România sunt 9.993 de salariați turci care au încheiate, în total, 10.825 de contracte muncă. Peste 18.000 firme turcești sunt înregistrate în Romania. În Turcia sunt stabiliți aproximativ 5.000 de cetățeni români.

Europarlamentar Victor Negrescu susține că România poate deveni un lider regional în domeniul digital. El a dezvăluit că a susținut în plan european alocarea consistentă de fonduri europene pentru reducerea inegalităților și educația digitală.

Investițiile în domeniul digital vor reduce cheltuielile statului și vor face viața oamenilor mai ușoară, consideră europarlamentarul român.
„Transformarea digitală a României trebuie să reușească pentru a reduce cheltuielile bugetare și pentru a face viața oamenilor mult mai ușoară. De aceea, am susținut, la nivel european, alocarea consistentă de fonduri europene pentru reducerea inegalităților și educația digitală”, a explicat Negrescu.

Victor Negrescu mai crede că România poate deveni un lider regional în domeniul digital.
„În cadrul întâlnirii avute cu patronatul companiilor din domeniul digital (ANIS), care astăzi reprezintă aproape 10% din PIB-ul României, am prezentat perspectiva mea asupra modului în care România poate deveni un lider regional în domeniu. Pilonii transformării digitale trebuie să cuprindă o reglementare constructivă, sprijin pentru dezvoltarea de produse și servicii digitale autohtone, investiția în educație și bună informare, precum și afirmarea României ca actor activ și relevant în dezbaterile europene și internaționale privind evoluțiile tehnologice”, a precizat europarlamentarul român.

Premierul Marcel Ciolacu a avut consultări, la Palatul Victoria, cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor în cadrul reuniunii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, a cărei temă centrală a fost nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

Șeful Executivului a discutat împreună cu partenerii de dialog social contextul și efectele majorării salariului minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 de lei lunar, cât este în prezent, la 3.700 de lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2024. Aceasta va reprezenta o creștere de 12,12%, ceea ce înseamnă o majorare netă de 242 de lei. De asemenea, deducerea fiscală de 200  de lei se va menține până la sfârșitul anului.

„Creșterea veniturilor și protejarea puterii de cumpărare sunt linii de acțiune pe care le urmărim permanent la nivelul Guvernului. Așa cum am stabilit împreună cu sindicatele și patronatele încă de la sfârșitul anului trecut și am reconfirmat astăzi, în reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, vom majora la 3.700 salariul minim brut pe țară garantat în plată, începând cu 1 iulie.  Totodată, vom menține până la sfârșitul anului facilitatea celor 200 de lei netaxabili la salariul minim, ceea ce, împreună cu eforturile de reducere a inflației, protejăm puterea de cumpărare a angajaților cu venituri mici”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

În cadrul întâlnirii au fost discutate și alte teme, precum asigurarea forței de muncă, atragerea banilor puși la dispoziția României prin Planului Național de Redresare și Reziliență și decuplarea punctului de amendă de valoarea salariului minim pe economie.