Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că a fost făcut un pas important pentru construcția unui nou sector din Autostrada Ploiești-Brașov. Este vorba despre aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sectorul Cristian-Ghimbav.

Sectorul are peste 5 kilometri, iar valoarea lucrării este de aproape 900 de milioane de lei.

„Pas important pentru construcția unui nou sector din Autostrada Ploiești-Brașov (A3)! Am aprobat astăzi, în ședința de Guvern, indicatorii tehnico - economici pentru sectorul de Autostradă Cristian- Ghimbav (în zona Municipiului Codlea). Valoarea alocată pentru construcția celor 5,18 km este de 879,89 milioane de lei (inclusiv TVA), sumă alocată prin Programul Transport (PT) 2021-2027”, a explicat Grindeanu.
Construcția sectorului va ține 24 de luni, după semnarea contractului.

Pe sectorul Cristian-Ghimbav care se va adăuga secțiunii Râșnov-Cristian (6,3 km) aflată deja în circulație, se vor construi un pod peste râul Bârsa, un pasaj peste autostradă, pe DJ 112B, două pasaje pe bretelele nodurilor Cristian și Codlea și două noduri rutiere: Nod Cristian (km 107+740) la intersecția autostrăzii existente Râșnov- Cristian cu DN 73G și Nod Codlea (km 111+544) la intersecția autostrăzii cu DN 1 (unde se va amenaja un sens giratoriu).

Ministra română al Justiției, Alina Gorghiu, susține că lupta cu traficanții de droguri reprezintă o prioritate comună pentru România și Olanda. Declarația a fost făcută la finalul unei întâlniri a ministrei române cu ambasadoarea Olandei.

Cele două au discutat despre traficul de droguri și despre fugarii români.

„Combaterea traficului de droguri este o prioritate comună pentru România și Olanda. Cooperarea dintre DIICOT și parchetele naționale din Olanda este strânsă și avem încă din 2013 un Memorandum în acest sens. Autoritățile olandeze au fost și un mare sprijin pentru aducerea în țară a fugarilor. Apelăm la Olanda ca țară de tranzit când aducem fugari din alte țări, în multe cazuri”, a transmis Alina Gorghiu.

Părțile au mai discutat despre MCV, Schengen, rolul femeilor în politică și aderarea Republicii Moldova la UE.

„România a avansat mult în justiție anul acesta. Am scăpat de MCV, am intrat în spațiul aerian și maritim Schengen, modernizăm sistemul penitenciar. Am agreat cu Ambasadoarea Olandei să cautăm mijloace de a ajuta Republica Moldova pe drumul său către UE. M-am bucurat să discut în special despre importanța femeilor în politică. Am această preocupare: egalitatea între bărbați și femei să fie o realitate în Parlament”, a precizat Gorghiu.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că Guvernul României susține alocarea, în continuare, a unor resurse financiare consistente către sectorul agricol european în viitoarea Politică Agricolă Comună.

Viitorul Politicii Agricole Comune, situația fermierilor în contextul provocărilor generate de războiul din Ucraina și securitatea alimentară au constituit principalele subiecte ale întrevederii pe care premierul Marcel Ciolacu a avut-o astăzi, la Palatul Victoria, cu Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură.

”În viitoarea Politică Agricolă Comună, Guvernul României susține alocarea, în continuare, a unor resurse financiare consistente către sectorul agricol european, pentru protejarea fermierilor și asigurarea competitivității Uniunii Europene pe piețele globale. Avem nevoie de o abordare cuprinzătoare care să ia în calcul atât aspectele economice, cât și pe cele sociale, inclusiv elementele de dezvoltare rurală. Este necesară simplificarea regulilor și mecanismelor de implementare ale Politicii Agricole Comune, astfel încât aceasta să se poată adapta mai ușor la evenimentele geopolitice și climatice neprevăzute”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu în cadrul întâlnirii. Premierul a mai solicitat ca, în viitoarea PAC, să nu mai existe diferențe între nivelul subsidiilor acordate la hectar statelor membre UE.

În ceea ce privește situația agricultorilor europeni în contextul efectelor produse de războiul din Ucraina, a fost salutată abordarea echilibrată a României, care a reușit să răspundă atât nevoilor de tranzit al cerealelor, cât și revendicărilor fermierilor.

”Contăm în continuare pe un sprijin puternic din partea Comisiei Europene pentru monitorizarea atentă a evoluției comerțului cu produse agro-alimentare dintre UE și Ucraina, pentru a evita distorsiuni pe piața europeană care, implicit, ar afecta și producătorii români”, a menționat premierul Marcel Ciolacu.

Premierul și comisarul european au subliniat implicațiile la nivel social pe care le determină evoluțiile din agricultură, atât direct pentru cetățeni, cât și pentru fermieri și activitatea acestora.
În acest context, cei doi oficiali au arătat că avantajul pe care UE îl are pe plan mondial, de cel mai mare exportator mondial de produse agricole, trebuie menținut și trebuie create condiții pentru ca fermierii europeni să poată, în continuare, să-și dezvolta activitățile.

La întrevedere a participat și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

Angajaților Guvernului au declanșat luni un protest spontan. Ei s-au adunat în curtea instituției și cer salarii mai mari.

Revendicările au fost prezentate sub forma unui document.

„Având în vedere numeroasele întalniri cu reprezentanţii Guvernului României pentru soluţionarea revendicărilor salariaţilor, faptul că, în continuare, angaţaţii din Aparatul de lucru al Guvernului României sunt discriminaţi din punctul de vedere al salarizării în raport cu alte categorii de angajaţi din sectorul de activitate ,,Administraţie Publică”, Luând în considerare ultima întâlnire desfăşurată azi, în cadrul căreia partea guvernamentală a refuzat să corecteze această nedreptate”, scrie în comunicatul semnat Bogdan Şchiop, preşedinte al FNSA. 

BNS a organizat un protest la Ministerul Finanțelor. Acesta a avut loc luni. Au participat 29 de federații sindicale membre. O delegație a protestatarilor a fost primită la Ministerul Finanțelor.
Delegația condusă de președintele confederației, Dumitru Costin, a fost primită la consultări de către o echipă din Ministerul de Finanțe, condusă de secretarul de stat Daniela Pescaru.

Protestatarii au solicitat măsuri privind reducerea fiscalității pe muncă și demararea de urgență a unei reforme fiscale, în care să fie implicate și consultate inclusiv sindicatele și patronatele.
Delegația BNS a mai transmis îngrijorările cu care se confruntă confederația în ceea ce privește creșterea datoriei publice și în ceea ce privește posibilele semnale din spațiul public legate de stabilirea unor viitoare cote pentru impozitele pe venit/ impozitare progresivă.

De asemenea, delegația BNS a solicitat Guvernului un raport de informare privind nivelul redevențelor percepute de Executiv.
Protestul s-a desfășurat sub sloganul,,Respect pentru muncă și cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”. La final, sindicaliștii au organizat un marș de protest.

Ministerul Sănătății lansează consultarea de piață pentru proiectarea, construcția și dotarea „Centrului de Excelență pentru Diagnosticare și Tratament cu Protonoterapie”

La doar 10 zile de la semnarea Ordinului de Ministru prin care se înființează Grupul tehnic de lucru pentru construirea Centrului Naţional de Protonoterapie în valoare de 70 de milioane de euro, Ministerul Sănătății lansează etapa de consultare de piață pentru serviciile integrate: proiectare, execuție și dotare, necesare dezvoltării proiectului.
”Accesul pacienților oncologici la cele mai moderne resurse terapeutice rămâne o prioritate pentru MS. Va fi construit singurul centru de protonoterapie din sud-estul Europei. Ministerul Sănătății se implică direct pentru ca această metodă avansată de tratament a pacienților oncologici să fie realizată în cel mai scurt timp. După realizarea celor 7 centre noi de radioterapie, asigurarea accesului la radioterapia stereotactică, continuăm cu cea mai mare investiție în echipamente medicale destinate pacienților oncologici”, a declarat Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

”Nu doar scriem proiecte. Le dezvoltam și le finalizăm. Pentru prima oară, protonoterapia va putea fi făcută în România”, a continuat ministrul Sănătății.
Prin lansarea consultării de piață, Ministerul Sănătății urmărește crearea unui cadru coerent și corect în care se va înregistra documentația de atribuire. În consecință, întreaga procedură se va înregistra într-un cadru transparent, corect și competitiv, în conformitate cu legislația în vigoare.

”La doar 10 zile de la înființarea grupului tehnic de lucru demarăm consultarea de piață, care se va finaliza la 31 mai. Ritmul de astăzi îmi dă încredere că putem demara licitația în luna august. Vom avea primul Centru Național de Protonoterapie din regiune și mă bucur că reușim să îl construim aici, în România”, a declarat Alexandru Rogobete, secretar de stat.
Investiția totală în noul Centru de Excelență pentru Diagnosticare și Tratament cu Protonoterapie este estimată la 70 de milioane de euro și susținută din fonduri structurale europene.

Forțele Aeriene Române vor primi cea mai avansată versiune a rachetei AIM-9X Sidewinder – Block II. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Salut decizia Statelor Unite ale Americii de a aproba vânzarea de rachete către România, a spus demnitarul român.

Rachetele vor fi folosite de aeronavele F-16 Fighting Falcon.

„Salut decizia Statelor Unite ale Americii de a aproba vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România. Achiziția va asigura înzestrarea aeronavelor multirol F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române cu cea mai avansată versiune a rachetei AIM-9X Sidewinder – Block II care este operată, în prezent, de armata americană”, a declarat Angel Tîlvăr.

Ministrul Apărării a explicat ce impact va avea achiziția asupra armatei române.
„Înzestrarea Forțelor Aeriene Române cu capabilități aer-aer de ultimă generație crește semnificativ siguranța spațiului aerian național și aliat și asigură un înalt grad de interoperabilitate cu structurile similare ale Armatei SUA”, a precizat Angel Tîlvăr.

Premierul Marcel Ciolacu susține că fără fondurile și reformele UE, România se prăbușește. Declarația a fost făcută în timpul unei dezbateri dedicate Zilei Europei.

„Eu, ce îmi doresc în primul și în primul rând este o normalitate europeană. Încă ne chinuim să găsim politic acea stare care să creeze o normalitate în România. Calea cu populismul, calea cu trebuie să mergem la Bruxelles, să batem cu pumnul în masă ca să obținem a numite lucruri sau să ne facem auzit, sau să facem vreun miting în față la Comisie, la Consiliu, nu reprezintă pe nimeni și nu reprezintă un popor precum România”, a declarat șeful Guvernului.

Marcel Ciolacu a mai analizat importanța finanțărilor europene.

„PNRR, întotdeauna când se vorbește despre el, sunt întrebat de stadiul finanțărilor, fondurilor, pentru că ele ne aduc un nivel de trai mai ridicat, dar cea mai importantă componentă din PNRR sunt reformele. Sustenabilitatea economică a României, în acest moment, se bazează pe fondurile europene. Când țipă câte unul pe stradă, sau la TV sau în Parlament, trebuie să le răspundem foarte clar că România se prăbușește dacă nu mai are acces la fondurile europene și dacă nu implementează reformele UE. Cu toții ne-am dorit o țară ca afară, eu sunt unul dintre cei care la aderare și după revoluție cel mai important lucru a fost să merg în afară”, a explicat Ciolacu.
El a mai spus că stabilitatea poate fi asigurată prin intermediul administrației locale.

Ministrul Educației, Ligia Deca, anunță că inteligența artificială va fi integrată din ce în ce mai mult în educație. „Unul dintre demersurile concrete este că vom forma 100.000 de profesori în domeniul pedagogiei digitale”, susține Deca.

„Cred, și am transmis asta, că inteligența artificială va fi integrată din ce în ce mai mult în educație. Însă este extrem de important ca această integrare să fie bazată pe digitalizarea platformelor şi a resurselor educaționale, pentru că doar astfel vom putea beneficia cu adevărat de avantajele acestui instrument”, scrie ministrul Ligia Deca, pe Facebook.

De asemenea, susține ministrul, este esențial ca AI să fie un instrument centrat pe nevoile elevilor şi util cadrelor didactice, cu respectarea normelor de etică şi a standardelor de protecție a datelor personale.

„Digitalizarea evaluării la examenele naționale, de exemplu, ne ajută să identificăm rezultatele reale ale învățării și este pentru prima dată când România dispune de un astfel de instrument. Resursele digitale pe care le folosim la clasă înseamnă nu doar ore mai dinamice, ci și instrumente care să ușureze accesul la informație, transmiterea, înțelegerea şi utilizarea ei. Este și responsabilitatea noastră să-i ajutăm pe copii să integreze constructiv tehnologia în activitățile lor, iar unul dintre demersurile concrete este că vom forma 100.000 de profesori în domeniul pedagogiei digitale”, precizează Ligia Deca.

Guvernul alocă bani pentru introducerea internetului de mare viteză în 1000 de localități din România. Suma investită este de aproape 100 de milioane de euro.

Cu banii de la Guvern vor fi dezvoltate conexiuni pentru internet de mare viteză în aproximativ 1000 de localități din țară. Potrivit premierului Marcel Ciolacu la alocarea fondurilor vor avea prioritate unitățile școlare, bibliotecile, unitățile medicale și instituțiile publice.

„Aprobăm azi o investiție majoră, de aproape 100 de milioane de euro, prin care vor fi dezvoltate conexiuni pentru internet de mare viteză în aproximativ 1000 de localități din țară”, a declarat Marcel Ciolacu.
Investițiile vor fi realizate și în comunitățile unde nu există internet iar rețelele fixe ori mobile sunt insuficiente, inclusiv în zonele defavorizate, a adăugat Marcel Ciolacu.