Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții producătorilor și ai retailerilor autohtoni. Vrem să oferim produselor românești șanse egale pe piață cu produsele de import, a spus Ciolacu la finalul întrevederii.

La discuții au participat reprezentanți ai lanțurilor de magazine autohtone și ai distribuției din comerțul cu bunuri alimentare. Participanții au căutat soluțiile prin care Guvernul să poată sprijini producătorii, distribuitorii și retalierii români.

„Mi-am dorit să am această discuție, pentru a vedea ce poate face statul român pentru producătorii autohtoni, dintre care mulți au și propriul flux de desfacere, având în vedere anumite probleme pe care ni le semnalează. Vrem să le oferim produselor românești șanse egale pe piață cu produsele de import și chiar să încurajăm comercializarea lor și în alte țări”, a declarat Marcel Ciolacu.

Printre temele abordate au fost impactul unor măsuri precum impozitul de 1% pe cifra de afaceri sau plafonarea adaosurilor comerciale la unele categorii de produse, debirocratizarea interacțiunii cu instituțiile statului, implementarea sistemului de Garanție-Returnare RetuRO, accesarea de fonduri europene pentru comerț și distribuție, precum și reglementările aplicabile în domeniul forței de muncă.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță că a votat, în Parlament, legea prin care 80% din redevenţele pentru exploatarea apelor minerale să revină comunităţilor locale şi doar 20% să meargă către bugetul de stat.

„Procentul de 80% pentru comunitățile locale se va distribui :
-45% pentru Consiliul Local și
-35% pentru Consiliul Judeţean”, a transmis deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu.

Potrivit deputatului gălățean, Legea adoptată este relevantă deoarece „localitățile unde sunt exploatate aceste ape minerale vor fi beneficiarele centrale ale redevenţelor, lucru ce ar aduce investiții în renașterea unor stațiuni din România, de renume internațional, pentru apele lor minerale și termale”.

„Parlamentul a stabilit prin această lege că este firesc ca localitățile unde sunt exploatate aceste ape minerale să fie principalele beneficiare ale redevenţelor”, a mai precizat deputatul Viorica Sandu. 

Europarlamentarul social democrat Dan Nica a vorbit la Parlamentul European despre importanța ajutorului UE pentru industria oțelului. El a oferit exemplul unității siderurgice din Galați.

Potrivit lui Dan Nica, industria a fost afectată de crizele din ultima perioadă. Am asigurat finanțarea din bani europeni de până la 20% din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru industria oțelului, a transmis Nica.

„În această perioadă industria oțelului, și nu este doar industria oțelului, este și a aluminiului și îngrășăminte chimice și partea de industrie chimică, au fost puternic afectate. Ele se numesc generic industry energo-intensive. Deci unde consumul de energie electrică și de gaze are o pondere foarte mare în obținerea produsului final. Mai mare decât orice alt tip de activitate. Având această pondere mare, ele au fost și foarte puternic afectate. În absența unor măsuri de sprijinire a acestor industrii, se întâmplă ce am văzut cu toții în ultimul an de zile în Uniunea Europeană. S-au închis capacități de vreo 40 de milioane de tone de producție de oțel”, a explicat Dan Nica.

Europarlamentarul PSD a vorbit despre impactul asupra combinatului siderurgic de la Galați, unul dintre cele mai mari din lume.

„Pentru noi, la Galați, această chestiune este de o importanță vitală. Pentru că absența unor bani europeni, programe de finanțare, care să vină să facă transformarea modului de a produce oțelul ca să vă spun mai direct. Astfel încât emisiile de dioxid de carbon să fie cât mai mici și ei să nu mai plătească aceste taxe. Asta le permite să fie competitivi, să poată să poată să vândă ieftin și fără să mai fie supuși unor chestiuni de necompetivitate, cum se întâmplă cu oțelul care vine din Turcia. Ceea ce este o prostie. Dar este la jumătate de preț, pentru că ei nu plătesc taxele de dioxid de carbon. Combinatul de la Galați le plătește: și taxele de dioxid de carbon, și taxele pe energie, și toate celelalte lucruri. Și atunci este corect? Eu cum să concurez cu oțelul produs în Turcia, care nu plătește niciun fel de taxă. Eu, la Galați, fiind obligat să plătesc toate taxele. Care e raportul 1 la 2. Cam 700 de euro și ceva este tona de oțel produsă la Galați și în Uniunea Europeană e tot același preț, ca să fie clar. Să nu credeți că la Galați se produce mai scump decât în Germania, în Franța sau în Spania, iar cel care vine din Turcia vine cu 350 de euro, 400 de euro, și uneori mai vine și din Rusia”, a precizat europarlamentarul Dan Nica.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 807 milioane lei de la bănci. Împrumutul a fost făcut luni printr-o licitație de obligațiuni de stat scadente în aprilie 2031, cu o dobândă de 6,58% pe an.

La licitaţie au participat şapte bănci. Valoarea totală a cererii a fost de 1,04 miliarde lei, din care băncile au licitat în nume propriu 804 milioane lei. 237 milioane lei au fost oferte necompetitive.

Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 657 milioane lei. Ofertele necompetitive au fost în valoare de 150 milioane lei.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că susține amendamentul depus de parlamentarii PSD privitor la prelungirea plafonării adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024. Amendamentul a fost depus luni.

Amendamentul va prelungi perioada în care se aplică măsura privind prețurile până la sfârșitul anului atunci când inflația ar trebui să coboare sub pragul de 5%.

„Susțin amendamentul depus astăzi (n.r. marți, 19.03.2024) în Parlament de PSD, amendament care prelungește plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024! Este o măsură absolut justificată până când inflația va ajunge sub 5% la finele anului, conform datelor BNR”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul a mai anunțat că peste câteva zile va propune „un mecanism îmbunătățit de plafonare a prețurilor la energie și gaze, care să ofere un ajutor suplimentar atât populației, cât și economiei până în 2026”.

Senatorul PSD Daniel Zamfir îl critică pe ministrul liberal al Finanțelor, Marcel Boloș. Nu creștem nicio taxă ca să plătim pensiile majorate, m-am săturat să tot comentez ce visează contabilii din ministerul de finanțe, adaugă Zamfir.

Mesajul a fost transmis pe Facebook.

„Boloș dă iar cu bâta-n baltă! Sincer, m-am săturat să tot comentez ce visează contabilii din ministerul de finanțe, iar ministru le înghite nemestecate! NU creștem nicio taxă ca să plătim pensiile majorate”, a explicat parlamentarul PSD.

Daniel Zamfir susține că prin investiții se pot aduce mai mulți bani la buget,
„Investițiile sunt soluția, ca ele aduc mai mulți bani la bugetul de stat prin efectul de multiplicare! Viziunea trebuie să fie una de creștere a bazei de impozitare nu de tăieri de venituri sau creșteri de taxe! Cred ca PNL trebuie să o lămurească cu dl Boloș. Îl susțin sau e o nouă gafă?”, a precizat senatorul social democrat.

Angajații Loteriei Române protestează în fața Ministerului Finanțelor. Ei acuză ministerul că nu și-a respectat promisiunile privind excluderea lor de la prevederile Legii 296/2023 prin care se diminueaza veniturile angajaților.

Sindicatul Național Loteria Română anunță că a reluat programul de proteste. Motivul acțiunii este lipsa de soluționare, conform promisiunilor, a solicitării de excludere a Loteriei Române de la prevederile Legii 296/2023 prin care se diminueaza veniturile angajaților:

Protestele se desfășoară de marți până vineri, între orele 10.00 și 12.00.

„Sindicatul Național „Loteria Română”, afiliat la Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” și reprezentativ la nivelul Companiei Naționale „Loteria Română” (CNLR) cu aproape 80% dintre angajații companiei în rândurile sale, respinge reducerea prin lege a drepturilor angajaților companiei și va uza de toate pârghiile legale, inclusiv greva generală pentru a le apăra”, au anunțat sindicaliștii.

Sindicatul susține că a făcut o serie de demersuri, care au rămas fără rezultat.

„Concret, de la apariția legii 296/2023 și până în prezent au fost făcute nenumărate demersuri către conducerea unității, către Ministerul Economiei – for tutelar, Ministerul Finanțelor și chiar către d-nul Prim-Ministru, Marcel Ciolacu, fără a primi până în prezent niciun răspuns concret, decât asigurarea d-lui Ministru al Economiei Antreprenoriatului și Turismului, dl. Ștefan-Radu Oprea care, prin semnătură proprie, ne-a comunicat prin adresa 1798/16.02.2024 că, “prin reorganizarea companiei (hotărâtă să intre in vigoare la 01.04.2024) nu va fi diminuat niciun drept al salariaților cuprins în Contractul Colectiv de Muncă, în vigoare. Această situație este flagrant contrazisă de proiectul Bugetului de Venituri și Cheltuieli al CNLR-SA/2024. Din informațiile obținute neoficial, deși, conform legii, Sindicatul reprezentativ avea tot dreptul să le obțină în mod oficial, compania având obligația consultării și informării, bugetul cuprinde o diminuare de 50% a valorii tichetelor de masă și a valorii voucherelor de vacanță”, a transmis Sindicatul Național Loteria Română.

Sindicaliștii mai spun că vor apela la toate formele de protest legale, mergând până la greva generală.

Consiliul Județean Galați găzduiește zilele acestea ședința Comitetului de Monitorizare a Programului Operațional Regional Sud-Est 2021-2027.

Evenimentul reunește peste 40 de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Autorității de Management a acestui program, ai ministerelor implicate în procesul de programare și implementare, precum și consilii județene, primăriile municipiilor reședință de județ din Regiunea de Sud-Est, pentru a discuta metodologia de verificare a proiectelor etapizate și încheierea contractelor de finanţare necesare pentru continuarea finanţării acestora în cadrul PR SE 2021-2027.

De asemenea, în cadrul sesiunilor de dezbateri, se vor prezenta aspecte esențiale referitoare la implementarea Programului Regional Sud-Est 2021-2027.

„Sunt convins că aceste discuții vor fi productive și că vom obține informații valoroase despre atragerea și absorbția fondurilor europene, aspecte cruciale pentru dezvoltarea județului Galați. Fondurile europene au un rol esențial în modernizarea infrastructurii, susținerea mediului de afaceri, îmbunătățirea serviciilor publice în județul nostru, aducând beneficii semnificative atât comunității locale, cât și regiunii în ansamblu”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Daniel Barbu, fostul ministru al Culturii, a murit. Anunțul a fost făcut luni de Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității București.

Daniel Barbu a fost ministru în perioada 2012-2013. El a murit luni.

„Astăzi, 18.03.2024, a trecut la cele veșnice Prof. Daniel Barbu. Născut la data 21 mai 1957 în București, și-a trăit viața sub motto-ul: <Nil nisi Cruce>. A fost istoric român, senator de București din partea PNL, fost ministru al culturii în perioada 21 decembrie 2012 - 12 decembrie 2013 și profesor al Facultății de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din București unde a predat: Teologia politică, Teologie socială și Istoria Bisericii”, au transmis reprezentanții Facultății de Teologie Romano-Catolică.

Conform acestora, slujba de înmormântare va fi joi, 21 martie, de la ora 10:00 la Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din București.

Președintele Klaus Iohannis a informat luni Parlamentul că a aprobat instruirea a 50 de soldați ucraineni în România. Informarea a fost făcută prin intermediul unei scrisori.

În același fel, Parlamentul a fost informat că prin România vor trece mai multe echipamente donate Ucrainei de Finlanda.

„La propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a țării, am aprobat tranzitarea teritoriului național a echipamentelor și bunurilor materiale donate de către Finlanda Ucrainei și instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni, vizând pregătirea pentru cunoașterea, utilizarea și întreținerea echipamentelor donate. Fondurile financiare necesare au fost asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale, care va efectua demersurile necesare pentru recuperarea cheltuielilor înregistrate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei”, scrie în scrisoarea trimisă Parlamentului.