Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, susține că Primăria este într-un blocaj fără precedent deoarece a fost lăsată fără buget chiar de către primarul general. Bugetul propus de Nicușor Dan nu a trecut de votul consilierilor generali.

„Când vii cu un proiect nerealist, nu poți avea pretenția să fie aprobat. Trebuie să te gândești la toți bucureștenii, dacă vrei să fii sprijinit. Este clar un moment zero pentru Capitală! Dreapta Unită s-a destrămat și Nicușor Dan nu mai are majoritate în Consiliul General al Municipiului București. Este nevoie de o nouă majoritatea, a bucureștenilor, nu a primarului general”, a declarat Gabriela Firea, fostul primar general al Capitalei.

Aceasta spune că PSD București a fost mereu alături de toți bucureștenii.

„Nici acum Nicușor Dan nu a fost serios și a chemat consilierii la discuții doar de fațadă, de pe-o zi pe alta. Cred că ne-am convins despre bunele sale intenții pentru bucureșteni și oraș. Soluția poate veni acum doar de la echipa social-democrată! Bucureștenii nu trebuie să fie pedepsiți din cauza incapacității lui Nicușor Dan de lucra pentru oameni. Așa cum s-a creat o coaliție de guvernare națională, avem nevoie de un consens politic pentru bugetul Capitalei”, a precizat Firea.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că prețurile la energie și gaze vor fi plafonate cel puțin încă un an. Mecanismul va continua cel puțin până în primăvara anului 2025, a explicat prim-ministrul.

Măsura a fost stabilită în cadrul ședinței de Guvern.

„Mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze va continua cel puțin până în primăvara anului 2025. Atât populația, cât și companiile trebuie să aibă această garanție foarte clară că vor fi protejați”, a explicat Marcel Ciolacu.

El a precizat că Guvernul a alocat 500 de milioane ca să compenseze costurile plafonării pentru clienții casnici.

Președintele PNL București, Sebastian Burduja, a declarat că bucureștenii ar putea să rămână fără transport public, căldură și apă caldă. Declarația a fost făcută în contextul în care bugetul Capitalei nu a fost aprobat. De vină este primarul general care a trimis bugetul cu întârziere și fără transparență, a spus Burduja.

„Bucureștenii pot rămâne fără transport public, căldură și apă caldă, atât cât (nu) aveau, oricum. Bugetul Capitalei este în continuare complet blocat. Mii de angajați ai Primăriei Generale nu-și vor încasa salariile, iar situația se va răsfrânge și asupra termoficării și transportului public din București. Am semnalat în repetate rânduri această situație gravă. Bugetul a fost propus de primar cu întârziere și fără transparență, pentru a ascunde de fapt nepriceperea. A mizat pe „șantajarea” consilierilor generali, invocând riscul blocării orașului. Altfel nu se explică întârzierea cu o lună a punerii în dezbatere publică a bugetului pentru 2024. Acum primarul general refuză bugetarea banilor necesari pentru termoficare și transport public, minim 1 miliard de lei, așa cum a solicitat PNL București. Spune că sumele se vor completa pe parcursul anului, dar nu există nicio garanție în acest sens în afară de obișnuitul „așa s-a mai făcut”. Bucureștenii au nevoie de transport public, căldură și apă caldă. Aceste lucruri nu sunt negociabile”, a transmis Sebastian Burduja pe Facebook.

Președintele PNL București a prezentat cifre pentru a demonstra că există bani.

„Banii există. Spre exemplu, primarul general a crescut în proiectul pentru 2024 cheltuielile cu bunuri și servicii cu peste 863 milioane lei față de execuția din 2023. Mai mult, în bugetul pe 2024 fondurile europene bugetate sunt de doar 15,38%, în comparație cu Oradea (31%), Constanța (46%), Sectorul 6 (37%) și Cluj-Napoca (57%), toate administrații liberale, care au ca priorități dezvoltarea și investițiile. O creștere de peste 80% a cheltuielilor prognozate pentru anul 2024, comparativ cu execuția anului 2023, poate fi observată în cazul asistenței sociale, pentru care bugetul propus este de 566,74 milioane lei.”, a concluzionat Burduja.

Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut un discurs în ultima zi a Congresului Partidului Popular European de la București. Șeful statului a vorbit despre criza din ucraina, extinderea UE și alegerile europarlamentare.

Klaus Iohannis susține că lumea se confrunta cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial

„Contextul internațional este complicat, complex și instabil. Ne confruntăm cu cea mai gravă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial. La doar câteva sute de kilometri de aici, vecinii noștri își dau viața pentru a-și ocroti familiile și pentru a-și apăra țara de invadatori care comit atrocități inimaginabile. Ucrainenii sunt în tranșee și depind de ajutorul nostru, iar noi, europenii, nu avem voie să obosim în efortul nostru de a le fi alături cu tot sprijinul de care au nevoie. Pentru noi, este vorba nu doar de suveranitatea unui popor, ci și de viețile unor oameni care sunt obligați să lupte într-un conflict pe care nu ei l-au declanșat. Avem, totodată, responsabilitatea și de a-i asigura pe cetățenii noștri că sunt protejați, pentru că, doar într-un climat de stabilitate și securitate, economiile noastre se pot dezvolta și să prospere, iar oamenii pot duce o viață mai bună”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele României a mai vorbit despre extinderea UE care trebuie să cuprindă Republica Moldova, Ucraina, Georgia și țările din Balcanii de Vest. De asemenea, el a menționat așteptările cetățenilor europeni în ceea ce-i privește pe politicieni.

„Acest context complex în care ne aflăm aduce însă un risc politic suplimentar, criza de încredere în instituțiile europene, care este cauzată și de distanța tot mai mare dintre clasa politică și cetățenii europeni. Să ne reapropiem de cetățenii noștri, ei sunt cei care dau legitimitate actului politic. Să-i ascultăm cu atenție, să fim siguri că, înainte de a veni cu proiecte electorale, știm care sunt preocupările reale ale cetățenilor noștri. Pentru aceasta, clasa politică europeană trebuie să dea dovadă de maturitate. Cea mai eficientă metodă de consultanță politică este să acorzi atenție emoțiilor și așteptărilor oamenilor. Tinerii mai ales vor să simtă clasa politică și Uniunea Europeană mai aproape, vor să fie auziți și susținuți. Noi suntem cei care trebuie să găsim atitudinea cea mai potrivită pentru a le câștiga încrederea, pentru că avem nevoie de entuziasmul și creativitatea lor, iar ei au nevoie de măsuri concrete. Tinerii nu au nevoie de sentimentalisme sau de replici mecanice, așteaptă soluții și își doresc spațiu de afirmare, condiții pentru a investi în industriile viitorului”, a precizat Iohannis.

Preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Mihai Precup, a anunțat că instituția pe care o conduce este operaţională. Agenţia va controla toate companiile statului.

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă organizate de AMEPIP.

Bugetul noii agenții va fi de cel mult 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat, iar finanţarea va veni din amenzi. AMEPIP se află în subordinea directă a premierului.

„Veniturile proprii ale agenţiei provin din cota de 30% aferentă amenzilor aplicate şi dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situaţiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al preşedintelui agenţiei”, anunță AMEPIP.

Instituţia are rolul de a elabora şi de a propune Guvernului proiectul de lege privind politica de proprietate a statului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul companiilor publice.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit la Palatul Cotroceni, pe cancelarul austriac Karl Nehammer. Cei doi au discutat o oră subiectul central fiind aderarea deplină la Spațiul Schengen a României.

Potrivit președintelui român, părțile au decis să continue procesul pentru aderarea completă a României la Schengen.
„În discuțiile avute astăzi, la Cotroceni, cu Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, am convenit să continuăm procesul pentru aderarea completă a României la Schengen până când vom avea rezultatul final dorit de toți”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a mai spus că Uniunea Europeană trebuie să fie unită și că „intrarea deplină a României în Schengen va consolida securitatea Uniunii, în beneficiul tuturor cetățenilor”.
Cancelarul Karl Nehammer se află la București pentru a participa la congresul PPE.

Premierii României și Poloniei s-au întâlnit joi la Palatul Victoria. Marcel Ciolacu și Donald Tusk au discutat despre obiectivele comune și despre problemele fermierilor.

După întâlnire, Marcel Ciolacu a transmis un mesaj pe rețelele de socializare.

„O întâlnire foarte bună cu premierul Poloniei, Donald Tusk, în cadrul căreia am discutat despre obiectivele noastre comune și nevoia de a sprijini și proteja fermierii din țările noastre. România și Polonia sunt ferm angajate în a sprijini Republica Moldova și a condamna atacul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Cei doi lideri au decis să intensifice cooperarea pentru „a crește influența comună la nivel european și internațional în vederea protejării intereselor legitime” ale celor două țari.

Cancelarul austriac Karl Nehammer face o vizită în România. Joi, el are programate întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Marcel Ciolacu.

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, care s-a opus aderării României la Spațiul Schengen, vine în România pentru a participa la congresul PPE.

El va fi primit la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, iar la Palatul Victoria îl va aștepta premierul Marcel Ciolacu.

Miercuri, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că manifestul Partidului Popular European care cere aderarea României la Spațiul Schengen a fost adoptat în unanimitate. Austria nu a mai votat împotrivă, este o victorie a României, a transmis Ciucă miercuri seara.

Deputatul PSD Marius Budăi susține că în ultima perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a salariilor, care a avut un impact direct și asupra pensiilor. Creșterea salariilor a alimentat bugetul de pensii cu 25,7% mai multe contribuții sociale, anunță Budăi.

„În ultima perioadă, am asistat la o creștere semnificativă a salariilor, care a avut un impact direct și asupra pensiilor. Iată cum se reflectă aceste schimbări în viața noastră: pensia medie pentru limită de vârstă a trecut de pragul de 500 de euro, ajungând la 2.563 de lei (513 €), salariul mediu net a făcut un salt impresionant, depășind 1.000 de euro, cu un avans de 15,5% față de anul precedent, creșterea salariilor a alimentat bugetul de pensii cu 25,7% mai multe contribuții sociale.” (Marius Budăi, PSD)

Aceste evoluții pozitive sunt rodul unei economii în creștere și al investițiilor care stimulează piața muncii, iar proiectul de introducere a salariului minim european în România va contribui și mai mult la îmbunătățirea nivelului de trai pentru toți, inclusiv pentru pensionari, mai spune Budăi.

În contrast, propunerea de a impune CASS pentru pensiile peste 4.000 de lei a stârnit controverse.

„Unii senatori liberali, cunoscuți pentru poziția lor mai puțin favorabilă pensionarilor, au inițiat acest proiect. Totuși, PSD se poziționează ferm împotriva acestei măsuri, pledând pentru protecția și respectul cuvenit părinților și bunicilor noștri. Să nu uităm că seniorii României reprezintă o parte esențială a societății și merită să se bucure de roadele dezvoltării economice, nu să fie pedepsiți”, a precizat Marius Budăi.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, miercuri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au discutat despre prioritățile europene ale României, despre aderarea completă la spațiul Schengen și despre implementarea PNRR.

„Am discutat în această dimineață cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre prioritățile europene ale României, aderarea completă la spațiul Schengen și implementarea PNRR”, a anunțat Marcel Ciolacu pe Facebook.

Cei doi lideri au mai discutat despre amenințările care vin de la Federația Rusă și despre pericolul extremismului.

Ursula von der Leyen se află în România pentru a participa la congresul PPE.