Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a avertizat că menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate reprezintă o provocare uriașă pentru echilibrul bugetar. Mesajul trimis marți, pe Facebook, a cuprins principalele concluzii privind execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2025.
Tanczos Barna a spus că veniturile au atins 200 de miliarde de lei, în creștere atât valoric, cât și ca pondere în PIB. Doar în luna aprilie, veniturile au fost de 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult față de aceeași lună a anului trecut, în principal datorită unei colectări mai bune a TVA-ului.
Pe partea de cheltuieli, investițiile au înregistrat un nivel record de peste 32 de miliarde de lei. În paralel, cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 3,9% la nivelul bugetului de stat. Cu toate acestea, deficitul bugetar a ajuns la 2,95%, echivalentul a 55,9 miliarde de lei.
„Cifrele demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanțiale, chiar și într-o perioadă marcată de provocări. Totuși, este nevoie de un angajament mai ferm pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri și cheltuieli”, a scris Tanczos Barna.
Ministrul de Finanțe a mai spus că România va putea respecta țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme de reducere a cheltuielilor și prin crearea unui stat „mai suplu”. Potrivit lui Tanczos Barna, noul guvern va trebui să accelereze reformele fiscale și să își asume consolidarea bugetară într-un mod responsabil.
Președintele României, Nicușor Dan, a început consultările cu partidele parlamentare. Administrația Prezidențială a anunțat că miercuri, președintele se întâlnește la Palatul Cotroceni, cu reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlamentul României, pentru consultări informale privind situația economică și politică a țării.
„În temeiul prevederilor art. 80 alin. (2) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, a invitat, la Palatul Cotroceni, reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlamentul României, pentru consultări informale privind situația economică și politică a țării”, a transmis Administrația Prezidențială.
La consultări vin pe rând reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR. Pe parcursul după amiezii la Palatul Cotroceni sunt așteptați reprezentanții Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, AUR, POT, SOS și grupul parlamentarilor neafiliați.
După ce, în 2024, am redeschis Muzeul ”Casa Cuza Vodă” - în urma unui amplu proces de consolidare, restaurare și amenajare, ne propunem acum să redăm strălucirea de altădată și parcului în mijlocul căruia se află acest edificiu, atât de important pentru istoria Galațiului.
Împreună cu partenerii din Raionul Hâncești, Republica Moldova, am reușit să obținem o finanțare europeană de peste 450.000 euro pentru sistematizarea și amenajarea peisagistică a parcului Muzeului ”Casa Cuza Vodă”.
Vizitatorii vor avea astfel ocazia de a pătrunde și mai mult în atmosfera vremurilor în care familia domnitorului locuia la Galați.
De asemenea, soclul și statuia care îl reprezintă pe Alexandru Ioan Cuza vor fi expertizate și restaurate. Această statuie este ea însăși un monument istoric și un important motiv de mândrie pentru moștenirea noastră culturală.
Sculptura, realizată de artistul parizian Pierre Granet, a fost dăruită Galațiului, în 1888, chiar de doamna Elena Cuza, soția domnitorului!
Nu în ultimul rând, vestigiile arheologice ale unuia dintre pavilioanele pentagonale care împodobeau cândva imobilul, descoperite în 2020, vor fi expuse în vitrine securizate, iar într-un nou spațiu expozițional se va prezenta istoria acestui muzeu, primul din Galați, astăzi secție a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut, marți, o conversație telefonică cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Noul președinte i-a mulțumit oficialului european pentru felicitările transmise și a subliniat angajamentul României pentru o Uniune Europeană puternică și sigură.
Șeful statului a transmis și pe platforma X că așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a găsi soluțiile de care au nevoie cetățenii europeni în fața provocărilor comune.
„L-am felicitat pe Nicuşor Dan telefonic. Acum eşti preşedintele tuturor românilor. Împreună, hai să arătăm tuturor că o Europă puternică, cu o Românie puternică, oferă soluţii. Aceasta este munca nobilă pe care vreau să o desfăşor împreună cu tine”, a scris, tot pe X, Ursula von der Leyen.
Ministerul Dezvoltării anunță că a decontat peste 291 de milioane de lei pentru continuarea proiectelor de infrastructură prin PNDL
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 291.261.011,90 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 235 de obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), a anunțat ministrul Cseke Attila.
Astfel, pentru etapa I, a fost plătită suma de 39.747.280,62 de lei pentru 39 de obiective aflate în execuție, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate 251.513.731,28 de lei pentru 196 de proiecte.
Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA. În cadrul celor două etape ale PNDL, listele obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora sunt publice și pot fi consultate accesând pagina de internet a ministerului, secțiunea Programe de Finanțare/Programe naționale finanțate din bugetul de stat/Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL, rubrica Obiectivele de investiții, iar transferurile lunare sunt publicate în secțiunea Plăți.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că România va încasa 2,6 miliarde de euro în perioada următoare din Politica de Coeziune. În acest an am redus la 0 riscul de a pierde bani europeni, a spus Boloș.
România a solicitat în acest an, Comisiei Europene, spre rambursare, aproximativ 1,5 miliarde de euro, iar până în iunie suma va ajunge la 2,6 miliarde de euro.
„În primele cinci luni ale anului, am reușit să anulăm complet riscul de pierdere a fondurilor europene pentru 2025. Nu pierdem niciun euro. Datorită efortului comun cu Autoritățile de Management, România va primi în perioada următoare 2,6 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar cererile de rambursare din acest an vor ajunge la peste 4,4 miliarde euro. Sunt bani care merg direct către beneficiari: primării, școli, spitale, întreprinderi sociale și companii românești. Finanțăm proiecte pentru drumuri, rețele de apă și canalizare, dotarea școlilor, modernizarea spitalelor, sprijin pentru persoanele vulnerabile și investiții în economie. În paralel, am lucrat la măsuri pentru a diminua riscul de a pierde bani și în anii următori: am urgentat evaluarea proiectelor depuse și am asigurat lansarea de noi apeluri de proiecte în valoare de peste 3,3 miliarde euro”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Rezultate înregistrate în primele luni din 2025 în atragerea fondurilor alocate Politicii de Coeziune 2021-2027:
-9,4 miliarde euro, valoare totală a contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii, din care din care 4,9 miliarde euro fonduri UE;
-3,3 miliarde euro, valoarea totală a apelurilor de proiecte deschise, din care aprox. 2,7 miliarde euro finanțare UE;
-2,5 miliarde euro, valoarea totală a sumelor plătite beneficiarilor de proiecte, din care aprox. 2,2 miliarde euro valoare UE.
La nivelul întregii perioade de programare, au fost deschise până în prezent apeluri de proiecte în valoare totală de aprox. 35,5 miliarde euro, din care aprox. 24 miliarde euro contribuție UE, echivalentul a aprox. 77% din alocarea UE la nivelul tuturor programelor.
În cadrul acestora, au fost semnate 4.852 de contracte de finanțare, în valoare de aproximativ 44,7 miliarde euro, respectiv 23,4 miliarde euro fonduri UE, ceea ce reprezintă 76% din alocarea UE.
În întreaga perioadă de programare, plățile efectuate către beneficiari au totalizat 4,7 miliarde euro, din care 4,3 miliarde euro sunt contribuții UE, echivalente cu 13,8% din alocarea europeană. Din aceste sume, aproximativ jumătate reprezintă plățile făcute către beneficiari în 2025.
Din alocarea totală de aproximativ 31 miliarde euro pentru programele aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, România a încasat până acum 3 miliarde euro de la Comisia Europeană, ceea ce reprezintă 9,7% din alocarea totală UE. Această rată de absorbție este în linie cu media înregistrată la nivelul UE și arată o tendință pozitivă a procesului de atragerea fondurilor europene.
În ceea ce privește evoluția la nivelul programele naționale, cele mai bune rezultate sunt înregistrate la nivelul Programului Dezvoltare Durabilă (PDD) și Programului Transport. În cazul PDD suma solicitată Comisiei spre rambursare este de 915,6 milioane euro și reprezintă 22,6% din alocare, iar pentru Programul Transport suma solicitată este de aproximativ 1 miliard euro, echivalentul a 21,7% din alocarea UE. În ceea ce privește programele regionale, cele mai mari sume solicitate spre rambursare s-au înregistrat la nivelul Programului Regional Nord-Vest – peste 146 milioane euro și la nivelul Programului Regional Vest – 88,3 milioane euro.
Lucrările pe secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu-Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, au ajuns la 73,75% din totalul de aproape 10 kilometri, anunță Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Constructorul austriac PORR are mobilizați în șantier 500 de muncitori și 194 de utilaje. Segmentul costă 1,678 miliarde de lei fără TVA.
Principala provocare a proiectului este tunelul Momâia, primul tunel forat construit pe o autostradă din România. Galeria pe sensul Pitești-Sibiu a fost străpunsă pe 3 martie 2025, iar cea pe sensul opus pe 14 aprilie. În prezent, se fac lucrările de cămășuire interioară și hidroizolație.
Dacă ritmul actual de lucru se menține, circulația pe această secțiune s-ar putea deschide mai devreme decât termenul contractual din 2027, anunță experții.
Secțiunea 4 face parte din Programul Transport 2021-2027 și are o durată contractuală de 60 de luni - 16 luni pentru proiectare și 44 de luni pentru execuție.
Nicușor Dan a depus jurământul în plenul reunit al Parlamentului. Evenimentul a avut loc luni, 26 mai, la ora 12.00. Dan a devenit al cincilea președinte al României democratice. Nicușor Dan este primul președinte care vine din rândul societății civile și care câștigă alegerile prezidențiale din postura de independent.
Ceremonia a început cu intonarea imnului de stat al României, „Deșteaptă-te, române”. Președintele Curții Constituționale a României, Marian Enache, a dat citire hotărârii de validare a turului doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Apoi, Enache i-a înmânat lui Nicușor Dan jurământul pe care trebuie să îl citească. Dan a jurat cu mâna pe Biblie și pe Constituția României.
De la Palatul Parlamentului, noul președinte a plecat la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan a primit pentru prima dată onorul Gărzii de Onoare în calitate de președinte și a salutat Garda de Onoare pe Platoul Marinescu al Palatului Cotroceni. Președintele Nicușor Dan a fost așteptat de foarte mulți susținători, în ciuda ploii din București.
La final, au avut loc ceremonia de predare-primire a mandatului și o discuție privată cu președintele interimar Ilie Bolojan.
Ca membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților, deputatul Viorica Sandu susține inițiativa PSD prin care se dorește reglementarea eficientă a pieței produselor agricole.
„Scopul final al acestui demers este ca piețele agroalimentare să fie dominate de producție locală, produse autentice românești, nu de marfă importată sau cumpărată de intermediari și revândută la prețuri speculative. Vom transforma astfel piața agroalimentară românească într-o piată transparentă, care răspunde nevoilor consumatorilor români dar și nevoilor producătorilor agricoli”, a precizat depytatul Viorica Sandu.
Proiectul legislativ este răspunsul firesc și concret la solicitările venite din partea fermierilor și micilor producători.
PSD este partidul care crede în valorile solidarităţii, echităţii şi justiţiei sociale, iar cei care produc hrana noastră cea de toate zilele trebuie încurajaţi şi susţinuţi cu toate forţele.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a trimis un mesaj cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la înființarea la Galați a primei Școli Comerciale din țară. De asemenea, se împlinesc 35 de ani de la înființarea Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați.
„Astăzi am avut bucuria de a participa la evenimentele dedicate aniversării a 35 de ani de la înființarea Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați – un reper al excelenței academice și un partener apropiat al Consiliului Județean în susținerea performanței în educație și dezvoltarea comunității noastre. Mai mult, tradiția învățământului economic superior și dezvoltarea administrației publice la Galați au fost strâns legate de-a lungul timpului. În 1864, la scurt timp de la înființarea Consiliului Județean, ca reprezentant al intereselor locale, colective și economice, lua ființă la Galați și prima Școală Comercială din România, precursoare a actualei facultăți de științe economice de astăzi! Prin urmare, putem vorbi de 161 ani de istorie comună!”, a transmis Costel Fotea.
Președintele CJ Galați s-a referit la Conferința Internațională „Riscul în Economia Contemporană – REC 2025”,
„Remarcabilă a fost și organizarea Conferinței Internaționale ”Riscul în Economia Contemporană – REC 2025”, aflată la a 24-a ediție, ce a reunit peste 200 de cadre universitare, cercetători și doctoranzi din țară și din străinătate. Un moment emoționant al zilei a fost decernarea titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Victor Tiberius, de la Universitatea din Potsdam – o personalitate de marcă a cercetării economice europene. Felicit comunitatea academică gălățeană pentru rigoarea, pasiunea și deschiderea spre dialog internațional care definesc Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor și îi conferă un loc atât de important în dezvoltarea județului nostru”, a precizat Costel Fotea.