Consiliul Județean Galați a obținut fondurile necesare pentru a construi un pavilion nou pentru secția de Pediatrie a Spitalului Orășenesc din Târgu Bujor, în cadrul unei investiții cu fonduri europene de 926.140 de euro. Fondurile sunt asigurate prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020.

“Este o investiție extrem de importantă, absolut necesară pentru această unitate medicală. În acest moment, secția de Pediatrie funcționează într-un spațiu total insuficient. Noul proiect va crea condiții moderne de spitalizare pentru cei mici și părinții lor, iar suprafața secției va crește de cel puțin șase ori. Se vor amenaja rezerve speciale mamă-copil, paturi pentru părinți, spații de joacă, o zonă pentru activități școlare și vor fi reconfigurate circuitele medicale.

Mai mult, noua clădire va avea sală de mese și un spațiu special pentru hrănirea nou-născuților”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Noul pavilion va avea 25 paturi, cabinet de consultaţii, sală de aşteptare, sală de tratamente şi investigaţii speciale, spaţiu de lucru pentru asistenţi medicali-post de supraveghere, vestiare și spaţii de depozitare. De asemenea,  noua clădirea va avea un sistem de ventilație modern și sistem de supraveghere.

Toate spațiile vor fi dotate cu mobilierul și echipamentele necesare pentru buna lor funcționare. În acest moment, licitația pentru desemnarea unui constructor este în plină desfășurare, partea de proiectare fiind deja realizată.

Spitalul Orăşenesc Târgul Bujor este singura unitate medicală din nord-estul județului Galați, deservind peste 60.000 de oameni.

Președinta Social-Democraților din Parlamentul European, Iratxe García Pérez, va fi prezentă în București duminică și luni. Împreună cu liderul delegației române din cadrul Grupului S&D, Dan Nica, aceasta va merge în Republica Moldova. Cei doi vor avea o serie de întâlniri și vor vizita un centru de primire a refugiaților.

Luni, 11 aprilie, Iratxe García va avea întâlniri cu o serie de miniștri, alături de Ion Marcel Ciolacu, liderul PSD și Președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României. Apoi, împreună cu Dan Nica, va vizita portul Isaccea, unde mii de refugiați ucraineni au ajuns în ultimele săptămâni. Ulterior, delegația va merge la Galați, pentru o întâlnire cu autoritățile locale și o vizită la centrul de primire a refugiaților.

Marți, 12 aprilie, Iratxe García și Dan Nica vor merge la Chișinău, Republica Moldova, unde se vor întâlni cu Natalia Gavriliță, prim-ministrul Republicii Moldova, cu Igor Grosu, președintele Parlamentului și cu Maia Sandu, președinta Republicii. Miercuri, delegația va vizita un centru de primire a refugiaților lângă Chișinău.

Iratxe García a declarat:„Nu pot decât să laud generozitatea de care au dat dovadă oamenii și autoritățile, atât în România, cât și în Republica Moldova. Uniunea Europeană are datoria de a oferi sprijin acestor țări vecine cu Ucraina, care îi ajută pe cei care sunt nevoiți să fugă din fața războiului. Pentru statele membre UE trebuie implementat un sistem de solidaritate care să includă o distribuție atât a poverii economice, cât și a refugiaților. În cazul statelor vecine, cele al căror viitor este în Uniunea Europeană, precum Republica Moldova, trebuie să dăm dovadă de angajament și solidaritate. Pe această cale, săptămâna viitoare vreau să transmit mesajul nostru de sprijin și solidaritate prietenilor noștri din Chișinău. De asemenea, vom discuta și despre cele mai bune modalități de cooperare.”

Dan Nica a declarat: „Implicarea României în sprijinul refugiaților ucraineni înseamnă nu doar implicare și umanitate, ci și mulți bani cheltuiți. Efectiv România este în prima linie de apărare a democrației, dar și în prima linie de adăpost a celor care fug din calea morții și a distrugerii. România este solidară cu cei neajutorați, dar are nevoie de manifestarea solidarității europene. Împreună cu președinta Social-Democraților europeni vom merge să vedem pe teren care sunt nevoile atât pentru refugiații ucrainieni cât și pentru cetățenii României și ai Moldovei. Europa are o responsabilitate comună de a veni în ajutor tuturor celor afectați și de a prevede un plan de ajutor economic special pentru țările cele mai afectate de această cri

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii că Guvernul va asigura că investiţiile în infrastructura spitalicească, în logistica medicală necesară şi în pregătirea de specialitate a resursei umane din sistemul de sănătate.

„Sănătatea reprezintă un factor major pentru starea de bine a fiecăruia dintre noi, dar și un indicator important al capacității de dezvoltare a societății în care trăim. Acest lucru s-a văzut în cei peste 2 ani de pandemie, în care oamenii din întreaga lume au avut de suferit din cauza unui virus care a curmat milioane de vieți, total imprevizibil și care a generat nu doar o criză sanitară mondială, ci și o criză economică, ale cărei efecte vor fi resimțite mult timp de acum înainte.

Pandemia pare acum să se apropie de sfârșit și, potrivit celui mai probabil scenariu avansat de Organizația Mondială a Sănătății, severitatea COVID-19 se va diminua în timp. A fost o perioadă foarte dificilă, în care medicii și întreg personalul sanitar, alături de alte categorii profesionale, s-au implicat, de multe ori până la epuizare, pentru sănătatea fiecărui pacient și pentru sănătatea publică. Eforturile lor au contribuit în foarte mare măsură la depășirea celor 5 valuri pandemice de până acum și le mulțumesc tuturor pentru aceasta.

Ceea ce consider foarte important pentru perioada următoare este să adaptăm permanent sistemul de sănătate la nevoile pacienților și la cele mai noi standarde în materie de terapie și de siguranță, obiective pe care Guvernul le are în atenție inclusiv prin Programul de Guvernare și prin jaloanele și țintele pe care România și le-a propus în cadrul Componentei Sănătate a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ne vom asigura că investițiile în infrastructura spitalicească, în logistica medicală necesară și în pregătirea de specialitate a resursei umane din sistemul de sănătate se vor materializa la termenele pe care ni le-am asumat, pentru că sănătatea românilor nu poate și nu trebuie să aștepte, este un obiectiv prioritar.

Totodată, trebuie să ținem cont de faptul că problema sănătății se suprapune cu multe alte tematici conexe altor domenii, fapt subliniat de altfel de sloganul ‘Planeta noastră – Sănătatea noastră’, sub care Organizația Mondială a Sănătății a ales să se desfășoare anul acesta evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Sănătății. Grija față de mediu este un element important pentru sănătatea populației și o dovadă de responsabilitate pe care ne-o asumăm prin deciziile la nivelul politicilor pe care Guvernul le promovează, pentru că o criză de mediu poate deveni în orice moment o criză de sănătate.

Perioada de pandemie a schimbat radical percepția românilor față de sănătate, care au început să devină mai atenți la factorii nocivi pentru sănătate, mai receptivi la abordarea unor comportamente și stiluri de viață sănătoase și de prevenție – un semnal important privind prioritățile cetățenilor.

Am încredere în medici și în personalul din sistemul sanitar românesc, care salvează zilnic vieți sau le redau oamenilor sănătatea, că își vor continua cu succes misiunea în slujba vieții și le mulțumesc, încă o dată, pentru aceasta!”, a transmis premierul Ciucă.

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă 2022-2027” și Planul operațional privind implementarea acestei strategii.

Documentul adoptat urmărește stimularea participării active a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa în comunitate, creşterea gradului de conștientizare asupra nevoilor comunităţii, precum şi a vizibilităţii în societate, aspecte care să conducă la îmbunătățirea calităţii vieţii şi la creșterea gradului de ocupare în rândul acestor persoane.

Strategia are ca obiectiv asigurarea participării depline și efective a persoanelor cu dizabilități, bazată pe libertatea de decizie, în toate domeniile vieții și într-un mediu accesibil și rezilient

Documentul aprobat de Guvern prevede opt domenii prioritare, bazate pe drepturi: accesibilitate și mobilitate; protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități; ocupare; protecție socială, inclusiv abilitare/reabilitare; viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la servicii publice; educație;  sănătate și participare politică și publică.  

Totodată, prin Planul operațional privind implementarea Strategiei 2022-2027 sunt stabilite obiective specifice și indicatori pentru fiecare dintre domeniile prioritare și sunt detaliate seturile de măsuri necesare pentru realizarea lor, termenele de realizare, instituțiile responsabile de implementare și resursele financiare.

Printre măsurile prioritare prevăzute pentru fiecare obiectiv specific se numără: elaborarea Compendium-ului de accesibilitate la mediul fizic, informațional și comunicațional; reglementarea angajării asistate și a programelor de pregătire pentru muncă în vederea creșterii gradului de ocupare; diversificarea tehnologiilor de acces; dezvoltarea serviciilor de abilitare și reabilitare; consultarea frecventă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor neguvernamentale.

Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Strategia 2022-2027 se realizează, în principal, din fonduri externe nerambursabile, dar și din bugetele instituțiilor publice implicate.

Presedintele Senatului, Florin Citu, a avut o întrevedere cu delegația condusă de Christian Cambon, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Apărare și Forțe Armate a Senatului Republicii Franceze.

”Am avut o întrevedere cu delegația condusă de Christian Cambon, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe, Apărare și Forțe Armate a Senatului Republicii Franceze.

Am discutat despre colaborarea în domeniul apărării în contextul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Sudul flancului estic trebuie să fie de aceeași putere. Nordul flancului estic a beneficiat de mai multe forțe terestre până acum.

Trebuie să eliminam orice dependență de gazul din Rusia. Franța este cel mai mare producător de energie nucleară din UE. Franța este pregătită să ajute România în privința dezvoltării proiectelor de energie nucleară.

Un alt subiect important a fost despre faptul că România a îndeplinit toate condițiile de aderare la spațiul Schengen, încă din 2011. Franța susține și promovează aderarea României la spațiul Schengen – a fost mesajul reprezentanților delegației”,a scris Citu, pe Facebook.

Două asocieri de firme s-au înscris în cursa pentru a construi la Galați primul heliport medical din sud-estul României dotat cu sisteme moderne de aterizare a elicopterului SMURD.

 Heliportul, care va avea aproape 600 de mp, va fi construit pe acoperișul parcării supraetajate de la Spitalul Județean, iar conexiunea cu noua Unitate de Primiri Urgențe se va realiza prin intermediul unei pasarele și a lifturilor exterioare.

„Această investiție prevede și extinderea parcării supraetajate din curtea Spitalului Județean cu încă un etaj, adică cu peste 4100 de mp, ceea ce înseamnă că vor fi amenajate alte 151 de noi locuri de parcare”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

 În acest moment, cele două oferte depuse în cadrul licitației sunt evaluate din punct de vedere tehnic, urmând să fie realizate și celelalte proceduri pentru desemnarea unui câștigător.

 Valoarea investiției este de peste 27,6 milioane de lei.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit la Palatul Victoria, cu rectorii din rețeaua RO European Universities. Cu aceasta ocazie, a fost analizată tema redefinirii spațiului european din perspectiva învățământului superior bazat pe cooperare, pe punerea în comun a resurselor umane și infrastructurii, pe incluziune și mobilitate.

Subiectele abordate au vizat, printre altele, rolul și implicarea active ale universităților românești în alianțele din care fac parte, dar și asumarea unor inițiative care să ducă la crearea unui cadru legislativ modern în domeniile educației și cercetării în România. Astfel, a fost punctată importanța mobilităților studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor și crearea unor sisteme simple și eficiente pentru recunoașterea perioadelor de studii și a activităților desfășurate inclusiv sub forma micro certificărilor. Un alt subiect dezbătut a fost cel al creării entităților legale aferente alianțelor universitare europene, instrument care va ușura acordarea diplomelor comune și integrarea acestui concept în cultura academică europeană.

Integrarea universităților din România în alianțe de universități europene este un proces care se realizează treptat, iar premierul Nicolae Ciuca a subliniat că va sprijini universitățile românești membre ale alianțelor în procesul de consolidare a statutului lor. ,,Pentru învățământul românesc, adaptarea la piață este esențială și în mod cert investițiile din zona de cercetare și inovare sunt cele care pot aduce valoare adăugată. Iar asta se poate face cel mai bine în instituțiile de învățământ. Vă pot spune că aveți tot sprijinul meu și vă încurajez să îi determinați și pe ceilalți să se implice în demers”, a transmis premierul Nicolae Ciucă în cadrul discuției.

România are în prezent zece universități care fac parte din alianțe europene, iar în viitorul apropiat, alte universități românești vor fi incluse ca parteneri cu drepturi depline. Cele zece universități românești membre în alianțe europene reprezintă peste 160.000 de studenți, din totalul de peste 450.000 de studenți înmatriculați la universitățile de stat din România (35,5% din total). Aceștia fac parte din zece comunități de studenți ale alianțelor europene pe care le reprezintă universitățile românești membre, însumând un milion și jumătate de studenți la nivel paneuropean. În urma extinderilor preconizate pentru alianțele  europene în anul 2022, la care se vor alătura și universități din România, în curând, aproape 50% din studenții români vor fi afiliați unor astfel de alianțe și vor beneficia de oportunitățile pe care acestea le oferă.

La întâlnire, alături de prim-ministrul Nicolae Ciucă și rectorii universităților românești, membre ale alianțelor universitare europene, au participat Gigel Paraschiv, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, consilierii Primului Ministru Marilen Gabriel Pirtea și Sorin Costreie, Robert Santa, consilier în cadrul Administrației Prezidențiale, Departamentul de Educație și Cercetare și Mădălin Bunoiu, președintele ARACIS.

Fostul președintele USR, Dacian Cioloș, cere noi sancțiuni drastice împotriva Rusiei și convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului European

„Un regim criminal, cum este cel de la Moscova, nu mai poate fi finanțat sub nicio formă cu banii europenilor. Fiecare euro pe care îl trimitem la Kremlin înseamnă prelungirea războiului și mai multe masacre ca cele de la Bucea, Mariopol și din alte localități ucrainene.

– embargo complet pentru petrol, gaze și cărbune;

– deconectarea tuturor băncilor rusești de la SWIFT

– sprijin militar suplimentar.

Volodimir Zelenski a fost clar ieri în Parlamentul României. Ucraina are nevoie de ajutorul nostru să se apere și în felul acesta să apere Europa și valorile europene de Rusia. Nu putem să fim tăcuți în fața solicitării sale, nu putem să închidem ochii la masacrul făcut de Kremlin într-un stat vecin”, a transmis Cioloș pe Facebook

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire de lucru cu delegația Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, condusă de Raouf Mazou, Assistant High Commissioner for Refugees for Operations.
În cadrul întâlnirii a fost reiterat cadrul strategic de colaborare dintre Guvernul României și Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați, pornind de la principiul complementarității în gestionarea crizei umanitare a refugiaților din Ucraina.

”Sunt vremuri pentru solidaritate, curaj și umanitate. Războiul din Ucraina neprovocat, ilegal și crud, precum și criza umanitară ce-i urmează, arată că oamenii își unesc forțele pentru a ajuta la nevoie. Solidaritatea și umanitatea românilor, intervenția integrată a autorităților, a societății civile și a reprezentanților organizațiilor umanitare internaționale au dovedit că țara noastră a fost sprijin pentru cetățenii și poporul ucrainean”, a afirmat prim-ministrul României.

Șeful Executivului a mulțumit pentru implicare reprezentanților delegației Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați și a subliniat importanța colaborării în cadrul mecanismului integrat de răspuns al României la criza umanitară a refugiaților.

În acest context, a prezentat mecanismul de răspuns al României bazat pe două niveluri de intervenție, respectiv intervenție de urgență și intervenția bazată pe măsuri de protecție pe termen mediu și lung. ”Continuăm asistența umanitară de urgență cu măsuri care să faciliteze integrarea socială a cetățenilor ucraineni care rămân pe teritoriul țării noastre. Copiii și tinerii vor avea acces la educație, iar persoanele care doresc să aibă un loc de muncă vor fi sprijinite. Toți refugiații vor avea asigurate servicii de sănătate”, a precizat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Reprezentantul UNHCR a felicitat Guvernul României pentru organizarea strategică și operațională pe care a dezvoltat-o într-un termen atât de scurt de la debutul crizei refugiaților și-a exprimat disponibilitatea de a implementa un sistem de asistență financiară a refugiaților din Ucraina, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, precum și intenția de a sprijini logistic Departamentul pentru Situații de Urgență în situația unor afluxuri masive de refugiați din Ucraina.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a detaliat sprijinul și colaborarea operațională cu UNHCR la nivelul punctelor de trecere a frontierei, iar Mădălina Turza, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a subliniat importanța colaborării cu experții UNHCR în cadrul procesului de elaborare a măsurilor de integrare și protecție pe termen mediu și lung pentru Refugiații din Ucraina.

Guvernul României va continua colaborarea strategică cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și cu toți actorii neguvernamentali naționali și internaționali pentru a asigura un răspuns integrat la situația umanitară a refugiaților din Ucraina.

Din partea Guvernului, la întâlnire au participat, alături de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, secretarul de stat Paula Cristea, consilierul de stat Mădălina Turza, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat Raed Arafat, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.