Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că „românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor”. „Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze”, afirmă ministrul.

„Românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze. La energie electrică 5 milioane de gospodării din România plătesc lunar doar 35 de lei. La gaze, românii au al patrulea cel mai ieftin gaz din toată Uniunea Europeană”,a scris ministrul Sebastian Burduja, pe Facebook.

Ministrul a mai spus că a primit sute de mesaje de la români despre faptul că „factura e complicată”.

„Am încercat să o simplificăm, dar sunt niște reguli europene care impun un anumit format”, a a adăugat Burduja.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că vrea găsirea unei soluții pentu eliminarea impozitării cu 10% a concediilor medicale, dar doar pentru pacienții oncologici.

„Încercăm să găsim o cale mai rapidă decât prin Parlament, pentru ca pacienții oncologici să nu plătească acești bani. O OUG e o formulă mai rapidă. Chestiunile fiscale din România și regândirea unor măsuri fiscale au plecat de la Ministerul de Finanțe, dar nu cred că pacienții oncologici trebuie să suporte asta. Am avut o discuție cu colegii după ce s s-a introdus această taxă, ca să găsim o soluție mai rapidă. Având în vedere că aceste ordonanțe sunt aprobate în guvern de premier, și punctul lui de vedere e de susținere a unei astfel de modificări. A fost o măsură generală legata de concediul medical, nu cred că majoritatea concediilor sunt la pacienții oncologici. Ei trebuie protejați. Să rezolvăm problema lor. Important e ca concediile medicale să fie controlate și de Casă (CNAS), să se vadă unde sunt exagerări, nu mă refer la pacienții oncologici. Casa să își facă datoria și să controleze cum sunt eliberate aceste concedii", a declarat Rafila.

Guvernul a decis ca românii care intră în concediu medical să plătească 10% contribuții la sănătate din indemnizația primită în această perioadă.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni, decretul pentru numirea în funcţia de consilier prezidenţial a lui George-Gabriel Bologan. Bologan a fost ambasador al României în Italia din 2016, iar din 2022 ambasador al României în Spania.

”Ca ambasador în Italia, a organizat prima vizită de stat după 46 de ani în anul aniversării a unui veac de unitate naţională (2018), consolidând relaţiile bilaterale şi creând o punte solidă între cele două ţări. Ca ambasador în Spania, a promovat relaţiile economice şi comerciale dintre cele două ţări, consolidând parteneriatele şi facilitând schimbul de experienţă în diverse domenii. A organizat prima şedinţă comună a celor două Guverne din istoria celor două ţări, în cadrul căreia partea spaniolă a făcut anunţul deschiderii pentru semnare a unui Acord privind dubla cetăţenie, lucru deosebit de important pentru conservarea aspectului identitar pentru românii care doreau şi cetăţenia spaniolă”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat săptămâna trecută decretul privind eliberarea din funcţia de consilier prezidenţial a al ui Bogdan Aurescu, începând cu data de 1 februarie, după alegerea acestuia în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU.

Apartenența României la UE ȘI NATO ar putea fi introdusă în Constituția României. Este una dintre solicitările exprimate prin campania AntiRoExit.
Victor Negrescu este unul dintre susținîtorii ideii.

„Introducerea în Constituția României a apartenenței la Uniunea Europeană și la NATO este benefică pentru că:
- ar proteja suveranitatea națională și a poporului român ca parte din cele două structuri;
- ar confirma faptul că România își vede stabilitatea, securitatea și viitorul ca parte a acestor două structuri;
- ar reduce riscurile ca partidele extremiste și politicienii populiști să decidă ieșirea din UE și NATO fără consultarea românilor;
- ar conferi un element de constituționalitate și un plus de valoare juridică apartenenței la cele două structuri;
- ar fi un răspuns către partidele extremiste din România care vor să ne scoată din UE și NATO, vor să ne fragilizeze în fața Federației Ruse și vor să ne pună în situația de instabilitate a Ucrainei și a Republicii Moldova;
- ar întări suveranitatea României și caracterul național, indivizibil și independent al statului român;
- ar consolida și întări profilul României în NATO și UE”, a transmis Negrescu.
Împreună cu cei PES activists Romania europarlamentarul anunță că demersul este susținut în contextul discuțiilor privind revizuirea Constituției.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu și reprezentanții fermierilor și transportatorilor au semnat vineri, la Palatul Victoria, un acord prin care să se pună capăt de îndată acțiunilor de protest.

Premierul i-a invitat pe reprezentanții fermierilor și transportatorilor, care protestează la Afumați, la o nouă rundă de discuții, la sediul Guvernului.
Acordul semnat prevede ca luni, 5 februarie, prin decizia prim-ministrului Marcel Ciolacu, să se constituie un Comitet interministerial, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, care să analizeze și să găsească cele mai bune soluții pentru revendicările protestatarilor, anunță Guvernul.

Comitetul va fi format din reprezentanți ai ministerelor de resort și ai fermierilor și transportatorilor. Fiecare ministru va desemna câte un secretar de stat din subordinea sa, care să facă parte din comitet, și să gestioneze problemele semnalate. Spețele concrete care privesc un singur domeniu, vor fi gestionate la nivelul ministerului de resort, împreună cu partenerul social. Scopul Comitetului este soluționarea revendicărilor agricultorilor și transportatorilor și redactarea unor propuneri de soluții concrete pentru sectoarele economice în discuție.
În baza acestui acord, semnat din partea Guvernului de către șeful Executivului, Marcel Ciolacu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu, și consilierul de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului Daniel Botănoiu, reprezentanții protestatarilor vor încheia acțiunile de protest atât în Capitală, cât și în teritoriu.
Decizia prim-ministrului Marcel Ciolacu privind înființarea acestui Comitet interministeriale va fi publicată luni, 5 februarie, în Monitorul Oficial, a precizat Guvernul.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării anunță că a lansat competiția pentru Centrele de excelență în cercetare. Este cea mai mare investiție din istoria cercetării românești, susțin guvernanții.
Bugetul este de 1,6 miliarde de lei.

“Finanțăm cu 1,6 miliarde de lei în special resursa umană înalt specializată și punem accent pe colaborarea între organizațiile de cercetare. Scopul acestei finanțări este să aducem împreună cercetători din mai multe domenii, pentru a obține produse interdisciplinare, care să depășească barierele tradiționale ale științei și cercetării. Ne dorim să consolidăm cercetarea românească, să atragem cercetători de talie mondială alături de cercetătorii noștri și să construim poli internaționali de performanță pentru a putea obține un puternic impact în economie și în societate. Rezultatele generate de aceste fonduri substanțiale trebuie să ajungă în economie în următorii ani, România trebuie să beneficieze de toate produsele fantastice ale minților geniale”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Cu aceste fonduri, MCID va operaționaliza 20 de centre de excelență, fiecare beneficiind de un buget cuprins între 50.000.000 lei și 100.000.000 lei, în domenii de cercetare de vârf, precum: digitalizare, industrie și spațiu, agricultură, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate și mediu, sănătate, energie, mobilitate și climă, securitate civilă pentru societate și cultură, creativitate și societate incluzivă.
Perioada de implementare a proiectelor este 5-7 ani. Depunerea proiectelor se face printr-o platformă online.

Premierul Marcel Ciolacu anunță cea mai mare investiție în cercetare din istoria României. Este o premieră, a spus prim-ministrul care a adăugat că suma de 1,6 miliarde lei va fi investită în 20 de centre de excelență.

Anunțul a fost făcut miercuri, înainte de ședința săptămânală de Guvern.

„În premieră absolută, lansăm azi cea mai mare investiție făcută vreodată în cercetarea românească: 1,6 miliarde lei în 20 de centre de excelență, în domenii de cercetare de vârf”, a declarat Marcel Ciolacu.
Tot în educație vor fi majorări semnificative ale costului standard pe copil în creșă, grădiniță și scoală, începând din acest an, atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular acreditat.

11 cazuri de malarie au fost înregistrate în România în ultimele trei luni. Anunțul vine de la Ministerul Sănătății care avertizează că boala a fost depistată la persoane care au călătorit în Africa.

Ministerul Sănătății spune că, în ultimele trei luni, în România au fost diagnosticate 11 cazuri de malarie la persoane care au călătorit în zone endemice din Africa. Au fost câte patru cazuri în lunile noiembrie și decembrie și trei în ianuarie. Până în acest moment, nu s-au înregistrat decese, a mai comunicat ministerul.

Ministerul Sănătății le recomandă celor care intenționează să călătorească în zone tropicale să discute cu medicii înainte de călătorie despre profilaxia împotriva malariei. Este vorba despre o boală infecțioasă care se transmite prin înțepătura de țânțar (specia Anopheles).
„Profilaxia constă în administrarea unor medicamente antimalarice și protecție împotriva înțepăturilor de țânțari”, a precizat Ministerul Sănătății.

Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost făcute mai multe actualizări ale sistemului e-Factura. Cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ministerul de Finanțe a anunțat modificările prin intermediul unui comunicat de presă.

„Ministerul Finanțelor continuă eforturile de îmbunătățire a sistemului e-Factura, prin colaborarea strânsă cu firmele care oferă servicii de contabilitate și cu reprezentanții mediului de afaceri. În acest sens, au fost efectuate o serie de actualizări la nivelul sistemului, dintre care cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului. Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri, fiind o funcționalitate solicitată de antreprenori în cadrul discuțiilor cu experții MF/ANAF”, scrie în informarea de presă.

De acum încolo, e-Factura va putea fi accesibilă chiar și în perioadele în care sunt în desfășurare lucrările de mentenanță.
„Am luat foarte în serios feedback-ul primit din partea antreprenorilor cu privire la dificultățile întâmpinate în timpul lucrărilor de mentenanță. În consecință, echipa noastră a intervenit pentru a găsi soluții și a asigura că e-Factura rămâne accesibilă și funcțională în orice moment. Pe această cale încurajez contribuabilii în continuare să semnaleze orice probleme sau sugestii legate de utilizarea platformei. Așa am ajuns să implementăm și autofacturarea, dar și să efectuăm o serie de corecții la aplicația de completare oferită gratuit de MF/ANAF. De asemenea, echipa continuă să colaboreze strâns cu reprezentanții platformelor de facturare, pentru a asigura sinergia între tehnologii. Au fost peste 1.200 persoane implicate, fiind organizate zilnic discuții”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal. În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, susține că în perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală de 3.04%. Concluzia ministrului este că „economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE”.

„Cum ar fi arătat economia României fără apartenența la piața unică și fără fonduri europene Este o întrebare la care am încercat să răspund în fața a peste 600 de membri PES Activists. Cred că sunt câteva cifre care spun foarte mult despre evoluția economiei României, prin comparație între 2007 și astăzi”, a transmis ministrul pe rețelele de socialiare.

El a prezentat cifrele care îi susțin afirmația.
„PIB-ul nominal era în 2007 - 404,7 miliarde lei, în 2022 - 1401,3 miliarde lei. În perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală (creștere PIB real) de 3.04%, a doua cea mai mare din regiune, dupa Polonia (3.83%), peste media UE27 de 1.2%. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 390 lei la 1 ianuarie 2007, la 3.300 lei la 1 ianuarie 2024. Fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) și până în septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor (sume primite minus contribuții ale României la bugetul UE) a depășit 60 de miliarde de euro. PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a înregistrat o creștere de la 40% media UE27, în 2006, la 76% în 2022. Romania a depașit Grecia, Ungaria și ne apropiem de Polonia.

Concluzia este că economia a cerscut foarte mult după aderarea la UE.
„Este evident că economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE cu posibilitatea accesării fondurilor europene și a avantajelor pieței comune. Aș da însă și un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie dezinformarea premergătoare Brexitului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulți bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viața cetățenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerțului pe care le resimte”, a precizat Radu Oprea.