Gabriela Firea îl contrazice pe primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, în ceea ce privește fondurile europene. Cel mai ușor este să te lauzi cu munca altcuiva, a spus Firea.

Declarația a fost făcută după ce primarul Nicușor Dan a anunțat că, în ultimii trei ani, Capitala a atras fonduri nerambursabile de circa 3,8 miliarde de lei pentru proiecte de dezvoltare..
„1 miliard de euro, fonduri europene nerambursabile, a fost atras de Primăria Capitalei, în mandatul meu ca primar general. Sunt fapte concrete pe care nu le poate șterge nimeni, bani investiți în București pentru confortul cetățenilor. Cel mai ușor este să te lauzi cu munca altcuiva. N-am făcut asta niciodată și nici nu mă voi preta la a confisca pentru voturi munca oamenilor. Lauda de ieri a primarului general, privind fondurile nerambursabile atrase în mandatul său, este o sfidare nu la adresa mea ci față de toți oamenii de bună credință care au muncit enorm în mandatul meu de primar general”, a transmis, pe Facebook, Gabriela Firea.

Ea a mai spus că numeroase proiecte au început în timpul mandatului său.
„Proiectul depus la Comisia Europeană a fost extrem de complex și nu putea fi lucrat pe genunchi și peste noapte. Cu atât mai mult nu putea fi lucrat într-o lună de la preluarea mandatului, pentru că doar atât timp i-a luat primarului general să-și pună semnătura pe contractul de finanțare ținut la sertar de principalul său susținător, un om politic de tristă amintire. Cât privește banii europeni pentru achiziția celor 100 de tramvaie noi, nu cred că a uitat cineva întreaga epopee. Știe orice bucureștean că licitația a fost demarată și finalizată în mandatul meu, că am semnat contractul și, la fel ca la termoficare, a fost ținut la sertar și returnat pentru două virgule în plus doar ca să-l semneze actualul primar general, să și-l treacă în portofoliu. Nu-mi place lauda de sine, dar e bine ca bucureștenilor să li se spună adevărul. Când am ajuns primar general, de atragerea fondurilor europene se ocupa o mâna de oameni. Am înființat o întreagă direcție care a reușit lucruri fantastice într-un timp scurt”, a mai comunicat Gabriela Firea.

Fondurile nerambursabile au fost utilizate pentru proiecte de dezvoltare din diferite domenii.

Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, susține că legea pensiilor este una corectă. Mă bucur că am reușit să convingem și partenerii de coaliție să mergem mai departe în Parlament cu legea pensiilor, a spus Stănescu.

Legea va elimina nedreptățile care încă persistă, consideră liderul PSD care le cere membrilor AUR și USR „să lase ipocrizia la o parte” și să voteze actul normativ.

„Vorbim de demagogie și de rea-voință, când găsesc tot felul de pretexte și susțin că nu pot fi crescute pensiile, pentru că nu există bani. Principiul PSD este unul simplu și clar: trebuie să dăm mai mult celor cu venituri mici. Această lege a pensiilor este una corectă și va elimina nedreptățile care încă persistă în prezent. Din ianuarie 2024, toate pensiile vor crește, apoi din septembrie se vor mări din nou, dar diferențiat: mai mult pentru cei dezavantajați, mai puțin pentru ceilalți”, a explicat Paul Stănescu pe rețelele de socializare.

Stănescu a mai spus că legea pensiilor a reprezentat o promisiunea a PSD.

„PSD și-a asumat majorarea pensiilor și s-a ținut de cuvânt o dată în plus. Mă bucur că am reușit să convingem și partenerii de coaliție să mergem mai departe în Parlament cu legea pensiilor, pentru că acest acord reprezintă o decizie corectă și de bun-simț. Este drumul normal spre decență, spre o Românie mai echitabilă. Rațiunea, dialogul politic civilizat și așezat, dar mai ales respectul față de cei care au muncit și au plătit taxe pentru această țară, au avut câștig de cauză și de această dată, în fața trăncănelii politice inutile și isterice. Chiar dacă nu avem nevoie de niciun sprijin politic suplimentar pentru a adopta proiectul legislativ, cred că este o obligație morală și a celorlalți să spună <da> unei legi care majorează pensiile de două ori în anul 2024. În caz contrar, să explice chiar propriilor familii de ce sunt împotriva intereselor legitime ale părinților și bunicilor lor”, a precizat Paul Stănescu.

Proiectul legii pensiilor este dezbătut de comisiile de specialitate din Senat.

Președintele CNAS anunță deblocarea crizei din sănătate. Începe efectuarea plăților pentru spitale, servicii medicale și medicamente, a anunțat Andrei Baciu.
Anunțul a fost făcut marți, pe Facebook.

„Ca urmare a discuțiilor avute acum cu liderii sindicali, am fost asigurat că angajații caselor de asigurări de sănătate vor începe de astăzi efectuarea plăților pentru spitale, servicii medicale și medicamente. Practic, astăzi se deblochează criza din sănătate, ca urmare a eforturilor depuse de colegii mei liberali, care au reușit să impună adoptarea proiectului de lege care răspunde solicitărilor angajaților CNAS. Le mulțumesc pentru susținere colegilor liberali și în mod special președintelui PNL, Nicolae Ionel Ciucă, care au înțeles cât de important este să deblocăm criza din sănătate. Fac mențiunea că adoptarea proiectului nu pune presiune pe bugetul de stat și că modificările implică strict fondurile proprii ale CNAS”, a anunțat Baciu.

Președintele CNAS susține că astfel s-a reparat o inechitate.

„În același timp, am reparat o inechitate, pentru că profesioniști din domeniul asigurărilor sociale de sănătate câștigau mult mai puțin decât angajați din alte instituții cu funcții similare. Un sistem nu poate fi cu adevărat performant și eficient fără oameni profesioniști și motivați. Este un proces început de câteva luni de zile care se finalizează într-o perioadă plină de provocări, însă orice amânare a soluționării ar fi echivalat cu un blocaj.”, a precizat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Andrei Baciu.

Premierul Marcel Ciolacu a participat la Summit-ul Autorităților Publice Locale. În timpul discuțiilor el i-a criticat pe eurosceptici. Nu există nicio soluție realistă în afara UE, fără cele 70 de miliarde de euro din fonduri europene nu putem exista, le-a spus Ciolacu primarilor.

Șeful Guvernului a vorbit despre primarii care cer bani de la București deși există excedent bugetar.

„Există și primari care se plâng continuu pe Facebook și spun <ce nenorocire a creat Guvernul, această coaliție, ce dezastru este că nu avem bani>, dar au excedente în cont de sute de milioane de euro. Trebuie să vedem toate aceste realități... poți să ai excedent pe care l-ai calculat să ai cofinanțarea pentru fonduri europene, plățile urgente pe care le ai, dar nu poți să ai excedent de zeci de milioane de euro și să înjuri Guvernul și să ceri bani de la Guvern. Nu funcționează așa”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a vorbit despre fondurile europene din PNRR.
„Este ultimul tren de dezvoltare și regională, și locală, și cu PNRR, și cu exercițiul financiar, ambele suprapuse. E cea mai mare provocare administrativă în acest moment, să vedem dacă avem capacitatea administrativă de a funcționa cu aceste două provocări suprapuse în acest moment”, a precizat premierul.

Liderii PSD și PNL au anunțat că au fost clarificate toate elementele legate de finanțarea măsurilor din noua lege a pensiilor. Au fost clarificate toate elementele legate de finanțarea măsurilor din noua lege a pensiilor, au transmis Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat la finalul ședinței de coaliție că „toate aspectele legate de Legea pensiilor, inclusiv cele privitoare la sursele de finanțare, au fost clarificate”.
„Toate aspectele legate de Legea pensiilor, inclusiv cele privitoare la sursele de finanțare, au fost clarificate în ședința Coaliției din această după-amiază. Prin urmare, Legea intră în line dreaptă în Parlament, fiind susținută de întreaga Coaliție”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Informația a fost confirmată și de președintele PNL.

„Au fost clarificate toate elementele legate de sustenabilitatea finanțării măsurilor cuprinse în noua lege a pensiilor”, a comunicat Nicolae Ciucă, pe Facebook.
Cei doi lideri au mai anunțat care sunt prioritățile construcției bugetare din 2024.
„În cadrul discuțiilor, am susținut ca prioritatea în dezbaterile legate de finanțarea ministerelor să o aibă portofoliile Sănătății și al Educației și cu acestea vom începe discuțiile în zilele următoare. Echipa liberală prezentă la ședința coaliției a susținut ca în proiectul de buget pe 2024 să se prevadă foarte clar continuarea investițiilor, întâietate având banii care vor fi alocați celor trei mari linii de finanțare:

Programul Național ”Anghel Saligny”, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și proiectele derulate prin Compania Național de Investiții (CNI). Am analizat, de asemenea, reorganizarea internă a ministerelor, primele două vizate fiind cel al Agriculturii și cel al Mediului. Se urmărește flexibilizarea proceselor de decizie, pentru ca structurile instituționale să devină mai eficiente, cheltuind mai puțini bani publici”, a precizat Nicolae Ciucă.
În plus, PSD și PNL au discutat despre îmbunătățirea colectării și au anunțat că vor depune în Parlament un proiect de lege privind combaterea evaziunii fiscale.
„Am decis ca, împreună cu domnul președinte Ciucă, să depunem cât mai repede un proiect pentru combaterea evaziunii fiscale și creșterea încasărilor la buget. Îi asigur pe pensionari că ne vom ține de cuvânt! Pensiile vor fi indexate, iar inechitățile eliminate prin recalculare”, a concluzionat Marcel Ciolacu.
Discuțiile despre alocările bugetare pe ministere vor începe imediat.

Partidul REPER cere lămuriri de la Ministerul Educației pentru discriminarea copiilor români veniți din străinătate la acordarea burselor de merit

Deputata REPER de diaspora Simina Tulbure susține că a primit o sesizare din partea unor părinți din județul Vrancea cu privire la refuzul acordării bursei de merit pentru copilul lor deoarece a susținut examenul de evaluare națională în străinătate. Potrivit echivalării mediei obținute, acesta s-ar fi clasat pe locul al doilea în ordinea descrescătoare a mediilor din clasa în care învață acum în România. În acest moment se acordă 450 de lei pentru elevi cu media 1 din România și 0 lei pentru copii cu media 8 veniți din străinătate, susține Tulbure.

„Asistăm la o nouă diferență de tratament cu privire la copiii români care se întorc în țară. Este în interesul țării noastre să încurajăm românii să se întoarcă în România, inclusiv prin flexibilizarea sistemului pentru a permite recompensarea copiilor anterior școlarizați în străinătate în aceleași condiții de care beneficiază copiii care au fost școlarizați în România în anul precedent. În acest sens, am adresat o întrebare parlamentară doamnei Deca, ministra educației, pentru clarificarea motivelor care stau la baza acestei diferențe de tratament”, a declarat deputata REPER

Legea învățământului preuniversitar prevede că „Ministerul Educaţiei poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze şi sunt înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor externe.” [art. 61, alin. (11)]. Totodată, faptul că aceștia nu sunt o prioritate pentru statul român se reflectă și în faptul că, potrivit calendarului de adoptare al legislației secundare cu privire la noile legi ale educației, acest ordin este prevăzut pentru luna aprilie 2024. În acest context, deputata a cerut clarificări și cu privire la modalitățile pe care le are în vedere Ministerul Educației pentru a compensa faptul că elevii de pretutindeni nu vor beneficia de bursă cel puțin în prima parte a anului acesta școlar, ținând cont de termenul de emitere a ordinelor de ministru care vor stabili condițiile de alocare ale burselor pentru aceștia..

„Îmi manifest susținerea fermă pentru acordarea burselor de merit în aceleași condiții și pentru copiii care au fost școlarizați în străinătate în anul școlar precedent. Cadrul legal pentru echivalarea notelor obținute în străinătate există. Ceea ce îi lipsește statului român este perspectiva elevilor și a părinților întorși în țară. Pe parcursul mandatului meu am luptat pentru a aduce această perspectivă în special în politicile educaționale, fiind inițiatoarea legislației cu privire la grupelor de acomodare pentru elevii anterior școlarizați în străinătate, potrivit cărora elevii care vin din străinătate vor beneficia de cursuri suplimentare de limbă, cultură și civilizație românească și de sprijin pentru integrarea armonioasă în sistemul de învățământ din România. Doar în anul 2021 au venit în țară aproape 12.000 de elevi. Pe aceștia nu-i mai putem neglija sau supune unor nedreptăți” a precizat Simina Tulbure, vicepreședintă REPER și membră în Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților.

USR propune limitarea numărului zilnic de ore de curs la facultate. Propunerea a fost făcută prin intermediul unei inițiative legislative.
Senatoarea USR Silvia Dinică a depus propunerea prin care se limitează numărul de ore pe care studenții îl pot petrece zilnic la facultate. Proiectul a pornit de la un caz real, al studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, unde sute de studenți au reclamat, pe lângă creșterea taxei pentru programul de licență, faptul că au cursuri și până la 12 ore pe zi.

„Acest exemplu de eșec al legislației existente de a proteja drepturile studenților, dar și de a permite un acces facil la studii universitare nu este unic. De aceea, consider necesar ca studenții să nu poată fi obligați să petreacă mai mult de 8 ore în facultate zilnic, astfel încât să se poată face activități suplimentare, fie că vorbim de un loc de muncă, fie de un hobby sau altă activitate extracurriculară”, a declarat senatoarea USR Silvia Dinică.

Silvia Dinică, membră a comisiei de învățământ din Senat, a mai spus că majorarea taxelor de școlarizare nu le permite studenților fără posibilități materiale să termine facultatea.

„Când alăturăm creșterilor de taxe și programul încărcat, punem studenții în imposibilitatea de a munci în paralel cu facultatea și, deci, în imposibilitatea de a-și plăti studiile. Consecința o știm cu toții: abandonul universitar”, a precizat senatoarea USR.

Un raport al UEFISCDI redactat în anul 2022 arată că abandonul universitar a atins un procent de aproximativ 48%. Din totalul de 120.309 studenți înscriși la studii de licență în anul 2015 la programe de studii de trei și patru ani, doar 57.705 au reușit să obțină o diplomă de licență până în anul 2021.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a inspectat șantierul podului peste Tisa, care va lega județul Maramureș de regiunea Transcarpatia din Ucraina. Apreciez buna mobilizare din teren a constructorului, a spus Ciucă, la finalul vizitei.

Vizita a avut loc în weekend.

„Am vizitat șantierul podului peste Tisa, care va lega județul Maramureș de regiunea Transcarpatia din Ucraina. Acest obiectiv va impulsiona schimburile comerciale și va contribui la dezvoltarea economică a județului, dar și a întregii zone de Nord-Vest a României. Felicit autoritățile locale și președintele Consiliului Județean, Ionel Bogdan, prin a cărui energie și implicare acest proiect de 35 milioane euro este pus în aplicare. Apreciez buna mobilizare din teren a constructorului, care a început lucrările în vară, acum fiind la 30% din execuție”, a transmis Nicolae Ciucă.

Noul pod peste Tisa va crea încă un coridor de transport comercial între cele două state, iar noul punct de trecere a frontierei va funcționa la standarde Schengen.

Scandal la Iași între partidele de guvernare. PSD susține că „ipocrizia liberalilor nu are limite” și susține că „hoții strigă hoții”.

Acuzațiile au fost făcute prin intermediul unui comunicat de presă semnat de liderul social-democrat ieșean, prefectul Bogdan Cojocaru.

„Ipocrizia liberalilor nu are limite. Penelistul Alexandru Muraru, un ilustru necunoscut pentru ieșeni, se lamentează public împotriva social-democraților în încercarea jalnică de a masca incompetența administrativă și politică a celor care ar fi trebuit să aibă grijă de dezvoltarea comunităților din fiecare județ. Vă ofer exemplul cel mai elocvent de la Iași. Timp de 3 ani, peneliștii din capitala Moldovei au fost preocupați numai de rezolvarea problemelor penale și de satisfacerea camarilei de partid. Costel Alexe și Mihai Chirica adună împreună nu mai puțin de 8 dosare penale în care au statut de inculpat sau suspect. Comunitățile locale au fost abandonate și acum liberalii se plâng că oamenii se reorientează spre perspectivele care oferă încredere, stabilitate și pragmatism. A venit vremea faptelor”, a transmis Cojocaru.

Liderul PSD Iași îi mai acuză pe liberali că au racolat primari social-democrați.

„Alexandru Muraru nici măcar nu cunoaște realitățile din județul Iași. Pe tot parcursul mandatului de parlamentar s-a făcut remarcat doar prin cheltuirea inutilă a banilor publici pentru nenumăratele vizite efectuate în SUA, la fratele său geamăn. Să nu uităm că înainte de alegerile locale din 2020, pentru a ajunge prin orice mijloace la putere, peneliștii au racolat mai bine de 15% dintre primarii social-democrați. Cu toate că nivelul investițiilor în județ atinsese cifre record. Peste 1,4 miliarde de euro în 4 ani de administrație social-democrată la Consiliul Județean. Este josnic și ipocrit să te prezinți astăzi în fața oamenilor și să propui pacte de neagresiune. Tocmai hoțul strigă hoții!” a precizat Bogdan Cojocaru.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor din România, s-a întâlnit cu Péter Szijjártó, ministrul de Externe din Ungaria, pentru a discuta despre evoluția proiectelor transfrontaliere româno-ungare.

Grindeanu a anunțat că a discutat cu omologul său despre Punctul de Trecere a Frontierei Beba Veche- Kübekháza și despre podul peste Mureș, dintre Cenad și Magyar Csanad.
Podul peste Mureș va fi refăcut cu fonduri europene în baza unui proiect depus de autoritățile maghiare, în timp ce punctul de la Beba Veche va fi realizat de CNAIR.

„Partea maghiară a finalizat planurile și solicitat fonduri europene pentru refacerea podului de la Cenad, iar pentru PTF de la Beba Veche au început pregătirile. Cele două noi puncte de trecere pot fi realizate în baza celor două memorandumuri pe care le-am semnat la Timișoara, în luna septembrie. PTF de la Beba Veche va fi realizat prin intermediul CNAIR și va putea deveni operațional în maximum doi ani (2025)”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.

Proiectele sunt importante atât pentru dezvoltarea economică a României și Ungariei, cât și pentru regiunile de la frontiera celor două state, a mai transmis Grideanu.

La finalizarea investițiilor, România și Ungaria vor avea 14 puncte de trecere a frontierei.