Potrivit unei informări a Guvernului, proiectul legii bugetului pe anul 2021 a fost transmis, marți dimineață, către Parlament pentru dezbatere și aprobare.

Anunțul vine după ce, luni seară, Guvernul Cîțu a aprobat proiectul în formă finală, cu avizul Consiliului Legislativ. 

 (sursa foto: Inquam Photos) 

Proiectul legislativ care își dorește să modifice legea în vigoare propune pedespre mai mari pentru vinovați. Astfel, pentru fapte care produc leziuni traumatice, iar minorul cu vârsta cuprinsă între 10 și 15 ani are nevoie de îngrijiri medicale de până la 30 de zile, se propune închisoare de la 2 la 5 ani. Dacă minorul are până în 10 ani, pedepsele sunt între 3 și 8 ani de închisoare.

Dacă situația este mai gravă și copilul are nevoie de până la 90 de zile de îngrijiri medicale, și pedepsele ar trebui să fie mai aspre, potrivit acestei propuneri legislative, cu atât mai mult cu cât victima, un copil, nu are puterea de a se apăra în fața unui adult. Între 5 și 10 ani de detenție, dacă victima are între 10 și 15 ani. Între 7 și 12 ani de închisoare dacă minorul căzut victimă are până în 10 ani. 

O altă prevedere a proiectului spune că dacă victima nu are 14 ani împliniți, nu va fi posibilă împăcarea părților. În forma ei actuală, legea prevede între 6 luni și 5 ani de închisoare sau amendă. 

Prevederea mai spune că dacă un adult lovește un minor și îi produce o infirmitate, o leziune traumatică, un prejudiciu estetic grav și permanent sau îi pune în pericol viața, legea s-ar putea modifica astfel încât vinovatul să primească între 10 și 20 de ani de închisoare. Pentru minori de 10-15 ani, închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi sau închisoare pe viață. Dacă minorul are sub 10 ani, între 12 și 25 de ani sau chiar închisoare pe viață. Ar putea fi interzisă împăcarea părților în astfel de situații, indiferent de vârsta minorului. În prezent, legea prevede între 3 și 10 ani de închisoare.

În cazul în care violența adultului duce la decesul copilului, proiectul prevede între 15 și 20 de anid e închisoare, asta dacă minorul are între 10 și 15 ani. Dacă are sub 10 ani, pedeaspa ar putea crește până la 25 de ani sau chiar la o condamnare pe viață. 

Proiectul a fost depus la Senat și urmează să fie dezbătut. 

(sursa foto: pexels.com) 

Social-democrații au anunțat luni că vor depune moțiune simplă împotriva ministrului Economiei, Claudiu Năsui. Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că dezastrul din economie e motivul din spatele deciziei lor. 

PSD a mai depus moțiune simplă și împotriva lui Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății. Moțiunea a fost însă respinsă. 

(sursa foto: Capital.ro) 

Invitat joi seară la Digi24, prim-ministrul Florin Cîțu s-a arătat optimist în ceea ce privește intrarea României în spațiul Schengen. Acesta a declarat că aderarea ar putea fi posibilă anul acesta, dacă vom avea un raport MCV favorabil. Adoptarea monedei euro urmând să fie făcută după 2024. 

„Parcursul pentru euro a fost puțin întârziat de criza din 2020. Vom face totul și este nevoie de convergență reală. Vom recupera în perioada 2021 - 2024, dar trebuie să fim constiență că aderarea la zona euro va fi după 2024. Obiectivul de aderare este și o obligație a României prin tratatul pe care l-am semnat. E greu să discuți de aderare la zona euro în plină criză economică”, a spus Florin Cîțu.

„Nu numai aderarea este obiectivul principal, pentru mine contează ce înseamnă să aderi la zona euro. Înseamna reformarea acestei economii, să o faci performantă în zona euro, acolo unde competiția este este foarte dură. Asta este foarte important”, a explicat premierul.

Premierul vede posibilă intrarea în zona euro în 2024-2025, iar adoptarea monedei să aibă loc undeva între 2027 și 2028. 

„România este gata să intre în Schengen din 2011. A apărut discuția cu MCV-ul. Trebuie să corectăm această problemă anul acesta. Vom face tot posibilul să avem un raport favorabil al MCV. Dacă toate lucrurile merg bine, și am început cu deființarea SIIJ și avem un raport favorabil, putem să sperăm să continuăm discuțiile de aderare la Schengen chiar de anul acesta. Dar, repet, depinde de noi. Vrem să facem reformă? Haideți să respectăm recomandările Comisiei Europene, ale Comisiei de la Veneția. Corectăm ce au stricat pesediștii în justiție cât mai repede și apoi veți vedea că ne îndreptăm spre zona Schengen”, a spus Florin Cîțu.

(sursa foto: Antena3) 

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a declarat despre eliminarea pensiilor speciale că ” În Constituție nu veți găsi nicăieri scris că un drept câștigat așa rămâne pe vecie. Dacă ar fi așa, ar însemna că nicio lege nu ar mai putea fi abrogată”.

“Motivele invocate nu sunt valabile. Niciunul dintre ele nu ar duce la declararea neconstituționalității legii, pentru că, în primul rând, nu e vorba de o pensie, e vorba de o indemnizație pentru limită de vârstă. Foștii parlamentari au și o altă pensie contributivă. Nu trebuie tratată ca o pensie.Referitor la drepturile câștigate, nu este o teorie constituțională. În Constituție nu veți găsi nicăieri scris că un drept câștigat așa rămâne pe vecie. Dacă ar fi așa, ar însemna că nicio lege nu ar mai putea fi abrogată.

Este o situație specială. Legea nu se referă la toată nația, ci la cei care au trecut prin Parlament. Este o lege specială pentru că este o lege adoptată în cele două camere ale Parlamentului, nu este o lege a pensiilor.Problema pensiilor rămâne, este foarte gravă. Faptul că le taie la parlamentari, nu le crește pe celelalte.
Dacă nu s-ar fi referit și la cele aflate în plată, am fi avut două categorii de parlamentari, unii care primesc și unii care nu primesc. E posibil așa ceva? Cei care s-au nimerit să se afle în Parlament în perioada în care s-a aplicat această dispoziție din legea privind statutul deputaților și senatorilor o au și ar rămâne cu pensia, iar cei care ar ieși de la pensie de mâine n-ar mai primi? E posibil? E vorba de tratament egal.

Dacă au avut un mandat de parlamentar și au primit pensie, și aia rămâne în continuare, atunci și cel care vine în continuare va fi tratat egal. Sunt pensii de serviciu”, a afirmat Augustin Zegrean.

Liderul social-democraților a anunțat că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Economiei, Claudiu Năsui. Motivul? Ciolacu crede că „există suspiciuni clare de măsluire” în privința Măsurii 3 pentru granturi de investiţii acordate IMM-urilor.

„Domnul Năsui... Au depus 27.000 de companii românești. A venit un ministru - care e un om de bun simț, dar funcția l-a doborât. Plus că există suspiciuni clare de măsluire. Prima oară le-au spus că primul venit, primul servit. Au fost serviți ultimii, după ce domnul Năsui a avut cont de administrator și a putut să intervină într-o procedură de selecție pe bani europeni.

Eu o să depun moțiune și vreau să văd cum USR nu va vota împotriva unui ministru care are o suspiciune clară că a făcut un caz de corupție. Presupun că DNA deja s-a autosesizat și OLAF. Eu mă mir că nu a descins DNA”, a declarat Marcel Ciolacu, miercuri seară, la România TV.

(sursa foto: Inquam Photos / George Călin) 

Pe ordinea de zi a ședinței de joi a Guvernului se regăsește și proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție. Proiectul urmează să fie trimis în Parlament pentru dezbatere și adoptare. 

După avizul negativ al CSM, Ministerul Justiției a trimis proiectul de desființare a SIIJ, Stelian Ion precizând că desființarea acestei secții ar însemna „o normalizare, o promisiune, un punct clar în programul de guvernare”.

În ciuda faptului că CSM (Consillul Superior al Magistraturii) a dat aviz negativ proiectului, Consiliul Legislativ, condus de fostul deputat PSD Florin Iordache, l-a avitzat pozitiv. 

(sursa foto: Libertatea.ro) 

Lucian Bode a afirmat, miercuri, la prezentarea bilanţului activităţii Poliţiei Române pentru anul 2020, că vor fi organizate concursuri pentru ocuparea funcţiilor de conducere „astfel încât să fie asigurate continuitatea şi stabilitatea deciziilor”. „În mandatul meu funcţiile nu sunt date, sunt obţinute prin concurs de cei care sunt cel mai bine pregătiţi”, a susţinut Bode.
„Îmi doresc foarte mult ca Poliţia Română să iasă din paradigma ultimilor 30 de ani, să privească mai puţin către trecut şi mai mult către viitor. O Poliţie modernă, europeană şi un poliţist respectat sunt dezideratele unei munci de construcţie pe care am pornit-o şi mă bazez pe dvs. că îmi veţi fi alături. Aici doresc să accentuez: un poliţist modern, respectat, integru, un model pentru comunitate sunt obiective prioritare ce pot fi îndeplinite doar printr-un efort comun şi conjugat depus de noi toţi. (…) În curând vor fi organizate concursurile pentru ocuparea funcţiilor de conducere astfel încât să fie asigurate continuitatea şi stabilitatea deciziilor. Vreau să precizez şi cu această ocazie: în mandatul meu funcţiile nu sunt date, sunt obţinute prin concurs de cei care sunt cel mai bine pregătiţi”, a declarat Lucian Bode, la „Evaluarea Activităţii Desfăşurate de Poliţia Română în anul 2020”, desfăşurată, miercuri, la sediul IGPR.

Ciolacu a taxat-o pe Raluca Turcan, ministrul Muncii, pe care o acuză că minte atunci când spune că sunt categorii de bugetari, ca medicii și magistrații, care au sporuri de 85%, și când vorbește despre sporul de calculator.
”O să vină și profesorii, și studenții, și pensionarii. Zi de zi sunt câte 2-3 categorii sociale în Piața Victoriei. Am văzut-o pe doamna Turcan, vine ura pe bugetari. Se pregătesc să taie. Nu mai există spor de calculator de 20 de ani. Există o lege care limitează sporurile la 30%, nu sunt sporuri de 80%, așa cum spune Turcan. Ea minte la televizor! E o manipulare ordinară, o învrăjbire între cei de la buget și cei din mediul privat. Ei merg pe un buget de austeritate. Ei, în loc să găsească noi venituri la buget, se apucă de tăiat, ca să se încadreze în deficit. Ei nu au făcut nici indexarea pensiilor cu indicele de inflație. Ei nu au făcut bugetul, încalcă legea.”, a spus Marcel Ciolacu, miercuri seara, la România TV, în emisiunea lui Victor Ciutacu.

Declarația președintelui Klaus Iohannis:

„Am avut în ultimele zile o serie întreagă de discuții foarte importante și foarte bune cu premierul, cu miniștrii din Guvern, pentru a lămuri câteva chestiuni și pentru a găsi soluții, soluții pentru România, soluții pentru români.

Tema principală a fost cum pregătim cel mai bine, rapid, bine gândit, proiecte pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, unde, știm cu toții, putem să obținem fonduri europene semnificative. Avem la dispoziție peste 30 – atenție – 30 de miliarde de euro, care pot fi folosiți pentru a pune la punct lucrurile la noi în țară, pentru a ieși cu bine din pandemie și din criza economică generată de pandemie. Sunt oportunități uriașe și vrem să le folosim. Vrem să folosim acești bani pe mai multe paliere și vreau să menționez doar câteva care au fost tema discuțiilor din ultimele zile.O primă chestiune, sănătatea – este, după părerea mea, nevoie de investiții semnificative în spitalele din România, în sistemul de sănătate publică din România. Dacă ne gândim doar la tragicele accidente care au avut loc în ultimele luni de zile, așa ceva nu are voie să se mai întâmple! Este nevoie de investiții importante în spitale noi, în spitalele existente, pentru a le moderniza, în sistemele din spitalele existente, pentru a le face mai sigure, mai sigure pentru pacienți. Gândiți-vă cât de important este să avem investiții în zona de Terapie Intensivă, în zona de alimentare cu oxigen, în zona de siguranță pentru pacienți și pentru personalul din spital.

Și fiindcă vorbim despre zona de sănătate, dați-mi voie să fac o remarcă și despre campania de vaccinare, care merge foarte bine. Suntem în continuare în topul european la toți parametrii și vom avea în zilele acestea deja persoana numărul 1.000.000 care va fi vaccinată. Ritmul crește de la o săptămâna la alta și cu toții avem speranța ca până în vară să ieșim din pandemie, sigur, cu vaccinarea și cu respectarea restricțiilor până atunci.

O a doua zonă pe care am discutat-o și unde sunt foarte hotărât să găsim împreună soluțiile cele mai bune este zona locurilor de muncă. Foarte mulți români și-au pierdut deja locul de muncă, din cauza pandemiei sau a crizei economice generate de pandemie, și unii, din păcate, sunt și acum în pericol în continuare să-și piardă locul de muncă, deci, este vital pentru noi toți să dezvoltăm mecanisme prin care dezvoltăm locuri de muncă, încurajăm antreprenorii să creeze locuri de muncă pentru românii loviți de pandemie.

Un subiect care a mai fost menționat, l-am prezentat chiar eu acum câteva zile – trebuie să investim în școli. Sistemul românesc de învățământ are nevoie de foarte mulți bani. Dacă ne gândim doar la siguranța elevilor, este nevoie, deci, și aici de foarte multe investiții, pentru a nu avea incendii, pentru a nu avea accidente în școli, pentru a avea școli autorizate, pentru a avea elemente simple: să eliminăm încălzirea pe lemne, să eliminăm toaletele din spatele curților și așa mai departe. Pe de altă parte, avem nevoie de materiale didactice moderne, avem nevoie de școli noi, avem nevoie de școli verzi, școli care sunt exemple pentru alții cum putem să ne implicăm pentru mediu.

Și, în fine, o temă pe care am mai menționat-o și o să o mai repet. Avem nevoie de programe serioase, sustenabile pentru mediu, pentru un mediu sănătos. Chestiuni care se pot face fără complicații imense. De exemplu, programe de împădurire, care pot fi puse în operă practic începând deja din anul acesta.

Aceste teme ne preocupă și, până în aprilie, vom avea un Plan Național coerent, care va fi depus la Comisia Europeană și, imediat după ce se primesc toate aprobările necesare, vom începe implementarea – în spitale, în școli, în locuri de muncă și pentru mediu. Sunt doar câteva, vom avea în cadrul acestui Plan și multe alte zone, care sunt extrem de importante pentru români și, la momentul respectiv, voi relua aceste chestiuni.”, a declarat Klaus Iohannis.