Aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7) au intrat în etapa finală a lucrărilor, fiind demarate pregătirile pentru deschiderea traficului, potrivit informațiilor furnizate de autorități.

Este vorba despre tronsonul Focșani – Adjud Nord, care continuă secțiunea Buzău – Focșani, deschisă circulației anul trecut. Odată cu darea în trafic a acestui tronson, traficul de tranzit va fi scos din municipiul Adjud, iar șoferii vor beneficia de o circulație mai rapidă și mai sigură.

După deschiderea tronsonului, va fi asigurată circulația neîntreruptă pe Autostrada A7 între Ploiești și Adjud, pe o distanță de aproximativ 196 de kilometri, precum și o conexiune rutieră rapidă de aproape 240 de kilometri între București și Adjud.

În prezent, pe șantier se mai desfășoară lucrări de asfaltare pe ultimele pasaje, montarea rosturilor de dilatație și a parapetelor, realizarea semnalizării rutiere, finalizarea panourilor fonoabsorbante, lucrări la sistemele ITS și de iluminat, precum și testarea acestora. Unele lucrări, precum cele de amenajare a scurgerilor apelor, drumurilor de întreținere, parcărilor și spațiilor de servicii, vor continua și după deschiderea traficului.

Șantierul este mobilizat cu 2.874 de muncitori,592 de șoferi pe 296 de autobasculante, care lucrează în două schimburi, și 365 de utilaje. Reprezentanții proiectului precizează că, în pofida condițiilor meteo nefavorabile din ultima perioadă, mobilizarea din teren permite deschiderea circulației în perioada următoare.
Proiectul este cofinanțat din fonduri europene.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 – Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole, destinată sprijinirii dezvoltării industriei alimentare din România.

Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, alocarea financiară totală se ridică la aproape 165 de milioane de euro, fonduri care vor fi utilizate pentru extinderea și modernizarea unităților de procesare, în special în sectoarele de panificație, morărit, patiserie, cofetărie, zahăr, precum și pentru alte preparate alimentare.

Finanțarea este destinată atât înființării de noi unități de procesare, cât și extinderii și modernizării celor existente, incluzând achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare. Sunt eligibile inclusiv investițiile în magazine proprii, rulote alimentare și platforme de vânzare online.

Sprijinul nerambursabil poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate maximă a finanțării de 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Informațiile detaliate privind condițiile de eligibilitate, criteriile de selecție și procedura de depunere a proiectelor sunt disponibile pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

O intervenție de urgență a avut loc luni seara în comuna Barcea, sat Podoleni, după ce mai multe gospodării au fost puse în pericol de inundații.

Echipajele de intervenție au intervenit pe drumul județean DJ 252. Acesta a fost rupt temporar pentru a devia apa provenită din canale de irigat și pentru a preveni pătrunderea acesteia în gospodării. Autoritățile au explicat că problema a fost cauzată de un dop format sub un pod vechi de zeci de ani.

„Pentru a preveni inundarea locuințelor, am decis realizarea unui pod transversal care să permită scurgerea controlată a apei dintr-un canal de desecare. Drumul va fi refăcut după finalizarea podului”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Șeful CJ Galați a precizat că intervenția este necesară pentru siguranța locuitorilor și a rugat participanții la trafic să manifeste înțelegere pe durata lucrărilor.
Noul pod, cu o deschidere mai mare, va fi finalizat în cinci zile.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Cuv. Parascheva” din Galați a fost dotat cu un laser antiacneic de ultimă generație, produs în 2025 și aprobat FDA, unic în prezent în sistemul public de sănătate din România.
Echipamentul a fost achiziționat printr-un parteneriat între Consiliul Județean Galați și Ministerul Sănătății și este utilizat în cadrul Secției Clinice de Dermato-Venerologie, coordonată de prof. univ. dr. habil. Alin Laurențiu Tatu.

Potrivit reprezentanților unității medicale, laserul acționează direct asupra glandelor sebacee, reducând inflamația, încărcătura bacteriană și secreția de sebum. Terapia este destinată în special pacienților cu forme moderate și severe de acnee, inclusiv celor care prezintă contraindicații la tratamentele sistemice clasice.

Procedura presupune internarea pacientului și începe cu un consult în ambulatoriu, urmat de stabilirea unui plan terapeutic personalizat și obținerea consimțământului informat. Tratamentul este indicat pacienților cu vârsta de minimum 16 ani și constă în trei ședințe efectuate la intervale de 30 de zile. Rezultatele sunt evaluate pe termen mediu și lung, cu monitorizare la 30 și 90 de zile, iar efectele devin vizibile în decurs de 6 până la 12 luni.

În prezent, aparatul se află în etapa de testare și calibrare, urmând să fie pus la dispoziția pacienților în perioada următoare. Reprezentanții spitalului subliniază că introducerea acestui echipament reprezintă un pas important în modernizarea serviciilor medicale și în extinderea accesului la terapii dermatologice moderne în sistemul public de sănătate.

Moțiunea de cenzură inițiată de Grupul PACE și susținută de parlamentari AUR, împotriva Guvernului Ilie Bolojan, a fost respinsă luni de Parlament, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Moțiunea a fost semnată de 117 parlamentari. Din totalul de 463 de parlamentari, la ședință au fost prezenți 420, iar 141 au votat.

Din voturile exprimate, 139 au fost pentru moțiune, două împotrivă, fără voturi anulate. Parlamentarii PSD au fost prezenți în sală, însă nu au participat la vot.

Potrivit regulamentului, moțiunea de cenzură se adoptă cu majoritatea voturilor senatorilor și deputaților, condiție care nu a fost îndeplinită, astfel că aceasta a fost respinsă.

Deputatul Viorica Sandu a participat la Balul Kiwanis Galați, un eveniment caritabil cu tradiție, dedicat strângerii de fonduri pentru burse destinate copiilor dotați proveniți din familii cu posibilități financiare reduse.

Cu o implicare de peste 25 de ani în activitățile Kiwanis, deputatul Viorica Sandu a subliniat importanța continuității, empatiei și responsabilității față de viitor în cadrul Balului Kiwanis, eveniment organizat anual în spiritul sărbătorilor. Dincolo de eleganță, muzică și dans, scopul serii a fost unul profund social: sprijinirea copiilor talentați, cu vise mari, care au nevoie de susținere pentru a-și valorifica potențialul.

„Balul Kiwanis ne adună pentru a celebra, dar mai ales pentru a dărui. Împreună, putem schimba vieți”, a transmis deputatul Viorica Sandu, mulțumind organizatorilor și tuturor celor care au contribuit prin generozitatea lor la susținerea viitorului acestor copii și tineri de excepție.

Evenimentul a reconfirmat rolul Clubului Kiwanis Galați în comunitate, prin proiecte educaționale și sociale care oferă șanse reale copiilor merituoși. Deputatul Viorica Sandu a felicitat Clubul Kiwanis Galați pentru consecvență și impactul pozitiv avut de-a lungul anilor.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, miercuri, sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica materialul publicat de Recorder, ca urmare a aspectelor semnalate în presă. Secția pentru judecători a CSM a transmis că verificările se vor face „în raport cu materialul de presă difuzat”.

Ministrul Justiției a reacționat prompt, subliniind că respinge orice formă de intimidare a magistraților care semnalează disfuncționalități în sistemul judiciar și că astfel de sesizări trebuie tratate „cu responsabilitate, nu reprimate”. Oficialul a insistat că „este inacceptabilă orice formă de persecuție a unei persoane pentru că ar semnala abuzuri sau probleme în sistemul în care activează”.

Președintele Nicușor Dan a comentat că atunci când 200 de magistrați semnalează probleme de integritate, situația devine „foarte serioasă”.

Șeful statului a anunțat o întâlnire cu magistrații dornici să raporteze probleme, luni, 22 decembrie, începând cu ora 10:00, și a invitat trimiterea materialelor până joi, 18 decembrie, la adresele indicate de Administrația Prezidențială.

CFR SA a semnat contractul pentru modernizarea tronsonului Poarta–Caransebeș, parte din coridorul feroviar Craiova–Drobeta Turnu Severin–Caransebeș, într-o investiție de peste 2,1 miliarde lei, finanțată prin Programul Transport 2021–2027, buget de stat și surse nerambursabile.

Lucrările vor fi executate de asocierea IC Içtaş Inşaat Sanayi ve Ticaret A.Ș. – Rotary Construcții Mentenanță S.A. și includ modernizare completă și electrificare la 25 kV, implementarea sistemului ERTMS nivel 2, reabilitarea tunelurilor Feneș și Tîmpa, precum și construcția a două tuneluri noi.

În plus, proiectul prevede construcția de peroane moderne de 400 de metri în toate stațiile, lucrări de semnalizare și telecomunicații, reducerea zgomotului și creșterea vitezei de circulație până la 120 km/h.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a declarat că modernizarea va ridica linia la standarde europene, asigurând călătorii mai rapide și mai sigure, creșterea capacității de transport marfă și o infrastructură pregătită pentru viitor.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, și Asociația Forța Fermierilor - AFF, anunță că a luat act, cu îngrijorare, de continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor. În urma deciziei de miercuri, 10 decembrie, a Curții Constituționale a României, singura speranță a fermierilor români este acum la Președintele României, Nicușor Dan.

În numele fermierilor reprezentați, AAC face apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor.

„Facem apel la Președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, au transmis fermierii.

Agricultorii se declară revoltați și spun că loviturile aplicate domeniului sunt un act de iresponsabilitate și un atac la securitatea agroalimentară națională.
„Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa. Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională”, au precizat fermierii.

Comisia Europeană a adoptat „Pachetul European pentru Rețele Energetice”, un set de măsuri care include pentru prima dată investiții considerate urgente în infrastructura energetică din România și Europa de Sud-Est, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Ministrul a precizat că discuțiile purtate recent la București, în cadrul CESEC, cu comisarul european Dan Jørgensen, privind interconexiunile critice ale României, se regăsesc acum în pachetul adoptat la nivel european.
Potrivit lui Ivan, diferențele ridicate de preț dintre Europa de Vest și regiunea sud-estică provin din lipsa unor interconexiuni moderne și din congestiile vechi ale rețelelor, care limitează transportul energiei mai ieftine. Noul pachet european urmărește să remedieze aceste probleme prin: deblocarea proiectelor critice de interconectare, accelerarea procedurilor de autorizare, modernizarea regulilor de funcționare ale pieței, reducerea congestiilor din rețea și întărirea securității fizice și cibernetice a infrastructurii.

În lista celor opt proiecte europene prioritare, denumite „Energy Highways”, este inclus și proiectul Austria–Ungaria–Slovacia, considerat esențial pentru stabilitatea prețurilor în Europa de Sud-Est și pentru integrarea producției românești în piața energetică europeană.
„Mai multă rețea, mai puțină birocrație, mai multă energie accesibilă pentru consumatori. Un pas concret pentru facturi mai mici și pentru o Românie cu adevărat conectată la piața europeană”, a transmis ministrul Energiei.