România a pierdut în primă instanță procesul intentat de Pfizer privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, fiind obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele nepreluate, potrivit unei decizii pronunțate de o instanță din Bruxelles.
Litigiul vizează contractul semnat în 2021 de Comisia Europeană cu Pfizer, în numele statelor membre, care prevedea achiziția unui număr fix de doze de vaccin.

Compania farmaceutică a acționat în instanță România la finalul anului 2023, după ce autoritățile de la București au refuzat să mai preia o parte din dozele comandate, invocând scăderea cererii și evoluția pandemiei.

Instanța belgiană a respins argumentele părții române și a stabilit că schimbarea contextului sanitar nu justifică modificarea obligațiilor contractuale. Judecătorii au decis că România trebuie să preia dozele rămase și să achite contravaloarea acestora, estimată la circa 3 miliarde de lei (aproximativ 600 milioane de euro).

În același dosar, și Polonia a fost obligată să plătească o sumă mai mare, de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat redeschiderea pentru public a Balta Zătun, începând de miercuri, 1 aprilie, după o nouă acțiune de populare piscicolă destinată susținerii pescuitului recreativ.

Potrivit șefului administrației județene, la începutul lunii martie au fost introduse în baltă aproximativ două tone de crap, cu greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, măsură care vizează îmbunătățirea fondului piscicol și creșterea atractivității zonei pentru pescari.

„Reluăm activitatea la Balta Zătun în condiții foarte bune, cu o diversitate importantă de specii de pești de apă dulce, de la crap, caras, cosaș și novac, până la specii răpitoare precum somn, știucă sau șalău”, a transmis Costel Fotea.
Baza de agrement, considerată una dintre principalele destinații pentru pescuit recreativ din județul Galați, se întinde pe o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și este dotată cu 62 de pontoane, care asigură 124 de locuri de pescuit. În sezonul cald, vizitatorii pot închiria și una dintre cele 27 de căsuțe disponibile în incintă.

Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană. Accesul în baza de agrement costă 15 lei de persoană, iar taxa pentru autovehicule este de 10 lei.
Autoritățile județene estimează că redeschiderea Balta Zătun va atrage un număr semnificativ de vizitatori în perioada următoare, în contextul apropierii sezonului cald.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România ar putea participa la misiuni internaționale de deminare pentru deblocarea Strâmtoarea Ormuz, însă doar după încheierea unui armistițiu în Orientul Mijlociu.

„Acordul de principiu al României este să participăm la misiuni care țin de posibilitățile noastre, dar doar după ce conflictul nu mai este activ și se ajunge la o formă de armistițiu care să permită intervenții sigure”, a explicat Bolojan.

Acesta a amintit că România are deja experiență în astfel de operațiuni post-conflict, inclusiv în Bosnia, unde militarii români au contribuit la stabilizarea situației după încheierea ostilităților. Potrivit premierului, profesionalismul armatei române a consolidat imaginea țării în misiunile internaționale.

În același context, șeful Guvernului și-a exprimat acordul pentru dislocarea temporară în România a unor echipamente militare americane, pe fondul tensiunilor din regiune. „Statele Unite, de a căror umbrelă de securitate România și NATO au beneficiat, ne-au solicitat sprijin. Consider că este normal să răspundem pozitiv, inclusiv prin punerea la dispoziție a bazelor militare”, a declarat acesta.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a întâlnit marți, la București, cu comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, pentru a discuta viitorul sectorului la nivelul UE. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile europene din domeniu, inclusiv viitorul Politicii Comune în domeniul Pescuitului, Cadrul Financiar Multianual post-2027 și dezvoltarea economiei albastre. Un punct central al întrevederii l-a constituit situația specifică a Mării Negre.

În cadrul întâlnirii desfășurate la Ministerul Agriculturii, ministrul Barbu a subliniat necesitatea unei abordări integrate și simplificate pentru dezvoltarea sectorului maritim, adaptată particularităților regionale.
„Viitorul politicii europene în domeniul pescuitului trebuie construit pe un echilibru real între sustenabilitate, competitivitate și nevoile comunităților costiere. Marea Neagră are particularități care trebuie recunoscute și integrate în deciziile europene”, a declarat ministrul.

Oficialul român a evidențiat, de asemenea, importanța investițiilor în acvacultură, procesare și lanțul valoric, pentru creșterea valorii produselor și reducerea dependenței de importuri.

La rândul său, comisarul european Costas Kadis a apreciat rolul României ca partener strategic în regiune și implicarea acesteia în gestionarea sustenabilă a resurselor piscicole.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura un cadru european coerent care să susțină atât viitorul economic, cât și sustenabilitatea sectorului pescuitului”, a transmis acesta.
Potrivit comunicatului oficial, România și-a reiterat angajamentul pentru implementarea politicilor europene, inclusiv prin contribuția la colectarea datelor și consolidarea mecanismelor de control în domeniul pescuitului.

Președintele Sorin Grindeanu s-a declarat „satisfăcut” de rezultatul ședinței coaliției de guvernare în care a fost agreată includerea pachetului de solidaritate în bugetul de stat.

„PSD a reușit să impună pachetul de solidaritate în integralitate”, a afirmat liderul social-democrat, subliniind că măsurile sunt destinate, în principal, sprijinirii pensionarilor și copiilor cu dizabilități.

El a menționat însă că negocierile au fost tensionate, arătând că, similar altor situații, propunerile PSD au fost acceptate după discuții îndelungate în cadrul coaliției.

Anterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că partidele din coaliție au ajuns la un compromis care permite includerea pachetului social în buget, deblocând astfel criza politică generată de disputele pe acest subiect. Potrivit calendarului stabilit de guvernanți, dezbaterile în plenul reunit al Parlamentului au loc joi, urmând ca votul final asupra bugetului să fie dat vineri.

De luni, ora 14.00, se deschide sesiunea de depunere a proiectelor pentru finanțarea dezvoltării turismului local din România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bugetul total alocat este de 10 milioane de euro.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat că apelul de proiecte este destinat Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), structuri care coordonează și promovează turismul la nivel local.
Sesiunea de depunere a proiectelor începe luni, la ora 14.00, și se va încheia în 15 aprilie, la ora 17.00. În acest interval, autoritățile locale și partenerii din domeniul turismului pot depune proiecte pentru dezvoltarea destinațiilor turistice din România.

Prin această finanțare sunt susținute organizațiile care au rolul de a promova destinațiile turistice, de a atrage vizitatori și de a dezvolta proiecte locale menite să crească atractivitatea zonelor turistice.

Apelul este unul competitiv și se desfășoară după principiul „primul venit, primul servit”. Proiectele depuse vor fi evaluate în mod continuu până la 30 aprilie 2026, în limita bugetului disponibil.
Potrivit ministrului Irineu Darău, finanțarea poate sprijini inițiative concrete pentru destinațiile turistice, precum promovarea și marketingul acestora, digitalizarea informațiilor pentru turiști sau proiecte care contribuie la creșterea atractivității zonelor turistice.

Guvernul a adoptat joi o hotărâre prin care modifică schema de compensare a motorinei, continuând sprijinul acordat operatorilor de transport rutier pentru acoperirea creșterii prețului carburantului, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Potrivit ministrului, schema de ajutor de stat își schimbă denumirea și va viza compensarea creșterii prețului la motorină, nu doar a accizei.
Totodată, perioada de acordare a ajutorului este extinsă până la 30 aprilie 2027, pentru motorina achiziționată până la 31 decembrie 2026.

„Valoarea compensării crește la 85 bani/litru pentru motorina achiziționată între 1 aprilie 2026 și 31 decembrie 2026, față de valorile anterioare: 40 bani/litru pentru motorina achiziționată între 1 octombrie 2025 și 31 decembrie 2025 și 65 bani/litru pentru motorina achiziționată între 1 ianuarie 2026 și 31 martie 2026”, a transmis Ciprian Șerban.
Ministrul a precizat că bugetul total estimat al schemei crește de la 190 de milioane de lei la 652,195 milioane de lei, iar aproximativ 6.200 de operatori economici vor beneficia de acest sprijin.

Schema va fi administrată de Autoritatea Rutieră Română (ARR), iar cererile pentru compensare pot fi depuse online, prin sistemul informatizat pus la dispoziția operatorilor de transport.
Potrivit datelor prezentate de ministru, până în prezent au fost create 3.058 de conturi de utilizatori în platformă și au fost depuse 2.558 de cereri de compensare pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025, în valoare totală de 71.339.118 lei.

Președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală decizie privind rămânerea sau ieșirea partidului de la guvernare nu poate fi luată doar în cadrul Consiliul Politic Național (CPN), chiar dacă PSD ar decide să nu susțină proiectul de buget.

Liderul social-democrat a explicat că intrarea PSD în actuala coaliție de guvernare a fost stabilită printr-un proces mai amplu de consultare în partid, care a implicat atât conducerea centrală, cât și structurile teritoriale.
Potrivit acestuia, nu doar Consiliul Politic Național a fost implicat în luarea deciziei, ci și consiliile politice județene ale partidului.

Grindeanu a subliniat că aproximativ 5.000 de membri ai partidului au participat la acel proces de consultare și că, din respect pentru același cadru decizional, o eventuală hotărâre privind statutul PSD la guvernare ar trebui luată în același format.
„Trebuie să păstrăm, din punct de vedere decizional și statutar, același standard, același nivel”, a afirmat liderul PSD, arătând că o astfel de decizie nu poate fi tranșată doar în cadrul CPN.

Europarlamentarul PSD Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European (ITRE), co-raportor al Fondului European pentru Competitivitate, susține că noul Industrial Accelerator Act reprezintă o oportunitate majoră pentru relansarea și modernizarea industriei din România și din întreaga Uniunea Europeană.

Inițiativa europeană urmărește accelerarea investițiilor industriale și sprijinirea decarbonizării sectoarelor strategice ale economiei, de la industriile energo-intensive – precum oțelul, cimentul sau chimia – până la industria auto și tehnologiile net-zero, considerate esențiale pentru competitivitatea economică a Europei în următoarele decenii.

„România are un potențial industrial semnificativ în sectoare strategice europene: metalurgie, materiale de construcții, industrie chimică, industria auto și producție industrială. În același timp, competitivitatea acestor sectoare depinde tot mai mult de accesul la energie competitivă și de investiții în tehnologii moderne. Prin acest regulament, Uniunea Europeană introduce instrumente concrete menite să susțină transformarea industrială, prin stimularea investițiilor în capacități de producție în Europa, dezvoltarea unei piețe pentru materiale industriale cu emisii reduse de carbon precum oțelul, cimentul și aluminiul, introducerea unor criterii de origine europeană pentru produse și tehnologii strategice și accelerarea procedurilor de autorizare pentru proiectele industriale. În același timp IAA, introduce cerințe „Made in EU” și preferințe pentru produse cu emisii reduse de carbon în achizițiile publice și schemele de sprijin - măsuri care consolidează cererea internă și oferă investitorilor predictibilitate. Regulamentul Industrial pentru Accelerarea Industrială nu este doar o politică economică, este o strategie de reziliență într-un context internațional tot mai volatil”, a declarat Dan Nica

Guvernul României dezbate joi un proiect de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienților casnici din piața de gaze naturale după expirarea plafonării prețurilor la 31 martie.

Actul normativ, publicat în transparență decizională de Ministerul Energiei din România pe 17 februarie, prevede aplicarea unei noi scheme de sprijin pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că proiectul ar putea garanta menținerea unui preț constant pentru consumatorii casnici de maximum 0,31 lei/kWh timp de un an.
„Lucrăm la scenariul în care astăzi vom adopta în ședință de Guvern poate cel mai curajos act normativ în materie de prevenție a consumatorilor casnici pe gaze naturale, un act normativ care ne va da garanția că timp de un an de zile vom avea un preț constant la consumatorul casnic de maxim 0,31 lei pe kilowatt”, a afirmat ministrul.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul urmărește introducerea unor prețuri reglementate pe întreg lanțul de furnizare pentru a evita creșterea costurilor la gaze în perioada următoare.
Proiectul prevede un preț de 110 lei/MWh pentru producători, față de 120 lei/MWh în prezent. Măsura are ca scop protejarea consumatorilor casnici și pregătirea trecerii treptate către o piață liberalizată a gazelor naturale.