Liderii PNL au decis, în cadrul ședinței Biroului Politic Național, să nu îl susțină pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru al României. În ciuda acestei decizii, premierul desemnat a anunțat că nu își va depune mandatul și că va continua demersurile pentru formarea unui guvern.

Într-un mesaj transmis după încheierea reuniunii conducerii liberale, Adrian Veștea a precizat că a acceptat mandatul „cu bună-credință” și consideră că actualul context politic impune găsirea rapidă a unei soluții de guvernare.

„Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”, a declarat acesta.

Veștea a subliniat că nu își dorește escaladarea tensiunilor din interiorul partidului și că respectă decizia colegilor săi, chiar dacă ar fi preferat ca propunerea sa să fie analizată „dincolo de presiunea și emoțiile momentului”.

Premierul desemnat a respins totodată ideea că acceptarea mandatului ar reprezenta un gest îndreptat împotriva conducerii PNL sau a lui Ilie Bolojan.

„Am acceptat mandatul de premier desemnat pentru România, nu împotriva PNL și nu împotriva lui Ilie Bolojan. Tocmai de aceea, nu pot fi de acord cu prezentarea acestei desemnări drept un act ostil sau o încercare de rupere a partidului”, a afirmat Veștea.

Acesta a exclus varianta unui guvern minoritar, apreciind că actuala situație politică și economică necesită o formulă executivă stabilă și capabilă să livreze rezultate într-un timp scurt.

„Nu sunt vremuri pentru așa ceva. Am răspuns unei responsabilități într-un moment în care țara are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”, a spus premierul desemnat.

În final, Adrian Veștea a transmis că nu va transforma divergențele politice într-un conflict personal și că va continua să își susțină proiectul guvernamental.

„Partidele și liderii se pot afla, uneori, pe poziții diferite. Interesul României trebuie însă să rămână mai presus de orice tensiune politică”, a concluzionat acesta.

Partidul Național Liberal a decis luni seară să nu susțină guvernul propus de premierul desemnat Adrian Veștea și i-a solicitat acestuia să își depună mandatul până marți dimineață. În cazul în care va continua procedura de formare a Executivului fără sprijinul formațiunii, liderii liberali avertizează că riscă excluderea din partid, la fel ca orice liberal care ar accepta o funcție ministerială fără mandat politic.

Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe tensionate a conducerii PNL, prima după desemnarea lui Adrian Veștea de către președintele Nicușor Dan. Reuniunea a scos la iveală diviziunile din interiorul partidului, între susținătorii unei opoziții ferme față de noua formulă guvernamentală și cei care consideră că PNL ar trebui să participe la guvernare.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că formațiunea nu va susține în Parlament învestirea cabinetului Veștea și că solicită reluarea consultărilor de la Palatul Cotroceni.

„Poziția PNL față de propunerea lui Nicușor Dan a fost clarificată: PNL nu va susține instalarea unui astfel de guvern, având în vedere atât modalitatea prin care s-a făcut această desemnare, prin încălcarea spiritului democrației parlamentare”, a declarat Bolojan la finalul ședinței.

Liderul liberal a precizat că Adrian Veștea are termen până marți, la ora 10.00, să își depună mandatul de premier desemnat. În caz contrar, liberalii care ar accepta funcții într-un guvern format fără susținerea oficială a partidului își vor pierde calitatea de membri PNL.

Totodată, conducerea liberală a decis ca parlamentarii partidului să adopte poziția „prezent, nu votez” la votul de învestire al noului Executiv. Hotărârea a fost aprobată cu 40 de voturi pentru, 11 împotrivă și 5 abțineri.

De asemenea, liderii partidului au adoptat o rezoluție prin care întăresc disciplina internă. Documentul prevede că parlamentarii care nu respectă decizia luată de partid vor fi excluși din PNL. Totodată, orice membru care acceptă funcția de ministru sau de prim-ministru fără a fi mandatat de partid va fi exclus din formațiune.

Rezoluția a fost adoptată cu 39 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 5 abțineri, ceea ce arată existența unor opinii diferite în interiorul partidului, dar și o majoritate clară în favoarea măsurilor propuse de conducere.

„Considerăm că se impun consultări și solicitarea PNL către președintele României este să reia consultările pentru a se degaja o soluție transparentă, inclusiv un guvern minoritar dacă este cazul, pe baza unui pact național”, a afirmat Ilie Bolojan.

Proiectul noului Centru de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi, care va fi construit în cadrul Institutului Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, a depășit ultima etapă administrativă necesară pentru continuarea lucrărilor, după ce Guvernul a aprobat memorandumul privind asigurarea finanțării investiției.

Potrivit Ministerului Sănătății, documentul aprobat permite depășirea cu peste 25% a contribuției naționale la proiect, asigurând astfel acoperirea integrală a costurilor și eliminând ultimul obstacol administrativ care ar fi putut afecta implementarea investiției.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că actualizarea indicatorilor tehnico-economici și aprobarea memorandumului au reprezentat etapele legale necesare pentru continuarea proiectului.

„Constructorul a revenit deja pe șantier, iar lucrările se desfășoară conform graficului stabilit”, a precizat ministrul.
Noua unitate medicală va fi amplasată în incinta Institutului Național de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și va dispune de 115 paturi pentru spitalizare continuă, un bloc operator cu trei săli de operație, laboratoare moderne, spații dedicate cercetării și învățământului medical, precum și de un sistem digital integrat, interoperabil cu principalele platforme informatice din sistemul sanitar.

Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta Sănătate și este completat cu fonduri de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății.

Autoritățile consideră investiția una dintre cele mai importante pentru modernizarea infrastructurii medicale dedicate diagnosticării și tratării tuberculozei în România, în contextul necesității creșterii capacității de îngrijire și a accesului pacienților la servicii medicale moderne.
Noul Centru de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi este parte a programului național de investiții în sănătate finanțat prin PNRR și are ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor de tratament, cercetare și formare profesională în domeniul pneumologiei și al combaterii tuberculozei.

România și Bulgaria au finalizat proiectul comun privind înființarea Hubului de Securitate Maritimă al Mării Negre, care va avea sedii operaționale la Constanța și Varna, a anunțat luni ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe.

„Am finalizat proiectul comun al Hubului de Securitate Maritimă a Mării Negre, care va fi amplasat la Constanța și Varna”, a declarat ministra.

Potrivit acesteia, noua structură va permite realizarea unei analize comune a amenințărilor din regiune, îmbunătățirea capacității de monitorizare și schimbul rapid de informații între statele participante.

„Va spori capacitatea noastră de a avea o analiză comună a amenințărilor, o conștientizare situațională sporită și capacitatea de a face schimb de analize, astfel încât să avem o reziliență mai mare în ceea ce privește amenințările hibride și protejarea infrastructurii maritime”, a afirmat Oana Țoiu.

Oficialul român a precizat că inițiativa rămâne deschisă participării statelor și agențiilor din regiunea Mării Negre și va contribui la implementarea strategiei Uniunii Europene în domeniul securității maritime.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, proiectul vizează consolidarea cooperării regionale în domenii precum securitatea portuară, protecția cablurilor submarine și apărarea infrastructurii critice.

Anunțul privind finalizarea hubului vine în contextul intensificării preocupărilor de securitate în regiunea Mării Negre, după o serie de incidente produse în ultimele luni în proximitatea frontierelor României.
La finalul lunii mai, o dronă rusească s-a prăbușit și a explodat deasupra unui bloc din Galați, provocând rănirea a două persoane și evacuarea locatarilor. De asemenea, la începutul lunii iunie, o dronă maritimă ucraineană a ajuns în Portul Constanța și s-a autodetonat, fără a provoca victime.

Uniunea Europeană a decis deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, marcând un nou pas în procesul de extindere al blocului comunitar.

Decizia a fost anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vine în urma acordului statelor membre ale Uniunea Europeană.

În urma anunțului, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj de mulțumire partenerilor europeni, subliniind importanța sprijinului acordat Kievului în contextul actual.

„Mulțumesc tuturor concetățenilor noștri care luptă pentru Ucraina, care lucrează pentru statul nostru și care contribuie la apărarea intereselor noastre naționale. De asemenea, mulțumesc tuturor partenerilor noștri din UE și fiecărui lider în parte pentru acest pas hotărât în interesul Europei. Ucraina se apără pe sine și, prin aceasta, întreaga Europă”, a declarat Zelenski.

La rândul său, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat decizia și a subliniat angajamentul Chișinăului pentru continuarea reformelor necesare aderării.

„Moldova este pregătită să le deschidă pe toate. Ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele”, a transmis Maia Sandu.

Decizia de la Bruxelles este considerată un moment important pentru politica de extindere a Uniunii Europene, fiind privită ca un semnal puternic de sprijin pentru cele două state aflate în proces de integrare europeană.

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat vineri că formațiunea liberală are în vedere soluții alternative în cazul în care Guvernul Tomac nu va obține votul de învestitură în Parlament, subliniind însă că, într-un scenariu politic normal, PSD ar trebui să revendice funcția de prim-ministru.

Întrebat, la Radio România Actualități, dacă Partidul Național Liberal ia în calcul varianta ca el să fie propus pentru funcția de premier în eventualitatea respingerii Guvernului Tomac, Bolojan a evitat să ofere un răspuns direct.

Liderul liberalilor a afirmat că, având în vedere configurația actuală a Parlamentului, PSD, în calitate de cel mai mare partid, ar trebui să solicite mandatul de formare a Guvernului.
„Președintele poate să încredințeze sau nu acest mandat PSD. Dacă un guvern susținut de social-democrați va obține votul Parlamentului, atunci criza politică se va închide. Dacă nu, PNL va veni cu o soluție”, a declarat Bolojan.
Întrebat dacă numele său este discutat la nivelul administrației prezidențiale ca posibil candidat pentru funcția de premier, liderul PNL a precizat că orice decizie privind o astfel de nominalizare aparține forurilor de conducere ale partidului.

El a subliniat că PNL nu va evita asumarea responsabilităților guvernării, amintind că partidul a procedat similar și în perioadele dificile traversate în trecut.

În cadrul aceleiași intervenții, Ilie Bolojan a transmis un mesaj către clasa politică, avertizând asupra riscurilor generate de promisiunile fără acoperire bugetară.
„Nu creați așteptări pe care nu le puteți onora”, a spus liderul liberal, referindu-se la măsuri precum majorări salariale sau facilități fiscale care nu sunt susținute de resurse financiare.

Potrivit acestuia, astfel de promisiuni contribuie la amplificarea nemulțumirii cetățenilor și afectează încrederea publicului în instituțiile statului.
Referitor la eventualele consultări politice care ar putea avea loc în perioada următoare, Bolojan a afirmat că PNL va susține o abordare bazată pe realism și transparență.
„Vom spune oamenilor adevărul despre ceea ce se poate face și despre modul în care se poate face”, a declarat liderul liberal.
Întrebat despre perspectivele formării unei majorități guvernamentale, Ilie Bolojan a răspuns: „Vom vedea săptămâna viitoare”.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat, în contextul Conferinței Regionale Interdisciplinare „ONCO MULTI SUPORT”, că sprijinul acordat pacienților oncologici după finalizarea tratamentului și dezvoltarea serviciilor medicale integrate de recuperare și monitorizare reprezintă o prioritate pentru sistemul medical.

Evenimentul, găzduit la Galați, a reunit specialiști din domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților publice, organizații de pacienți și membri ai mediului academic, tema centrală fiind îmbunătățirea serviciilor oferite bolnavilor de cancer după încheierea tratamentului.

Costel Fotea a menționat investițiile realizate de Consiliul Județean Galați în infrastructura medicală destinată diagnosticului și tratamentului afecțiunilor oncologice, precum și proiectele aflate în derulare.
„Având în vedere că aproape 17.000 de gălățeni se află în evidențele medicilor cu afecțiuni oncologice, am investit constant în dezvoltarea unui centru de excelență în diagnosticul și tratamentul cancerului”, a afirmat președintele CJ Galați.

Potrivit acestuia, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” a fost dotat în ultimii ani cu echipamente medicale performante, între care un RMN 3 Tesla, două acceleratoare liniare pentru radioterapie, un CT cu 128 de slice-uri, aparate PET-CT și SPECT-CT, un mamograf digital cu tomosinteză, săli de operație pentru intervenții complexe și un robot destinat pregătirii tratamentelor personalizate.

Totodată, laboratoarele de anatomie patologică au fost modernizate, iar în cursul acestui an a început construcția unui Centru de Îngrijiri Paliative, proiect destinat extinderii serviciilor oferite pacienților cu afecțiuni grave.
Investițiile în domeniul medical vizează și alte unități sanitare din județ. Printre acestea se numără dotarea Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Cuvioasă Parascheva” cu un tomograf în coerență optică (OCT), echipament care contribuie la depistarea timpurie a cancerului de piele.

Costel Fotea a subliniat importanța colaborării dintre autorități, medici, organizațiile de pacienți și mediul academic pentru identificarea unor soluții concrete care să îmbunătățească îngrijirea și calitatea vieții persoanelor diagnosticate cu cancer.
„Mă bucur că astfel de evenimente aduc la aceeași masă specialiști, autorități, organizații de pacienți și reprezentanți ai mediului academic pentru a găsi soluții concrete în sprijinul celor care luptă cu această boală”, a precizat președintele Consiliului Județean Galați.

Peste 100 de persoane din România, Republica Moldova și Serbia participă la cea de-a VIII-a ediție a Concursului Internațional de Pescuit Sportiv pentru Persoane cu Deficiențe de Vedere, desfășurat la Complexul de Agrement Balta Zătun din județul Galați.

Evenimentul, considerat o premieră în România în domeniul sportului adaptat pentru nevăzători, reunește concurenți și însoțitori din mai multe țări și promovează incluziunea socială prin activități sportive și recreative.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat la deschiderea competiției că amploarea participării demonstrează dezvoltarea constantă a evenimentului și impactul său dincolo de granițele țării.

Potrivit acestuia, participanții reprezintă exemple de curaj, ambiție și perseverență, iar concursul transmite mesajul că limitele pot fi depășite prin voință și implicare.
Consiliul Județean Galați susține competiția în parteneriat cu Asociația Nevăzătorilor din România – Filiala Galați, colaborare care se desfășoară de mai mulți ani și are ca obiectiv promovarea accesului egal la activități sportive și sociale pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

La finalul competiției vor fi acordate premii pentru ocupanții locurilor I, II și III, precum și distincții pentru cea mai mare captură și pentru cel mai tânăr participant.
Organizatorii apreciază că evenimentul contribuie la creșterea vizibilității sportului adaptat și la consolidarea unei comunități bazate pe solidaritate, respect și incluziune.

Partidul Național Liberal nu va susține învestirea guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac, a anunțat joi președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, după ședința Biroului Politic Național al formațiunii.
Potrivit liderului liberal, decizia a fost luată în urma unei analize a contextului politic și a perspectivelor de funcționare ale unui executiv care nu beneficiază de o majoritate parlamentară clară.

„PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui guvern”, a declarat Bolojan.

El a precizat că parlamentarii liberali nu vor vota Cabinetul Tomac în Parlament.

Bolojan a argumentat că un guvern fără susținere politică și parlamentară explicită nu poate implementa reformele necesare și riscă să funcționeze exclusiv în logica supraviețuirii politice.
Liderul PNL a avertizat că un astfel de executiv ar avea dificultăți în asumarea măsurilor economice necesare pentru reducerea deficitului bugetar și respectarea angajamentelor asumate de România.

De asemenea, acesta a susținut că lipsa unei majorități parlamentare ar putea conduce la adoptarea unor inițiative legislative cu impact bugetar semnificativ, fără ca acestea să fie corelate cu politica guvernamentală.
Declarațiile au fost făcute după reuniunea Biroului Politic Național al PNL, în cadrul căreia a fost stabilită poziția oficială a partidului față de votul de învestire al Guvernului Tomac.

Deputatul Viorica Sandu a susținut în Camera Deputaților o declarație politică în care a cerut măsuri clare pentru protejarea comunităților din zona de frontieră, în contextul unui incident recent în care o dronă s-a prăbușit în județul Galați și a afectat locuințe ale cetățenilor.

În plenul Camerei Deputaților, Viorica Sandu a prezentat declarația politică intitulată „Siguranța gălățenilor nu este opțională”, atrăgând atenția asupra îngrijorării crescute a locuitorilor din zonă după incidentul produs la frontiera de est.

„Dincolo de anchetele aflate în desfășurare, există o întrebare firească pe care și-o pun oamenii: «Suntem în siguranță?»”, a transmis deputatul Viorica Sandu, subliniind că locuitorii comunităților aflate în proximitatea frontierei au nevoie de „răspunsuri clare, măsuri concrete și garanția că statul este pregătit să prevină astfel de situații și să intervină eficient atunci când ele apar”.

Parlamentarul a insistat asupra necesității ca autoritățile competente să prezinte public măsurile deja existente, dar și pașii planificați pentru consolidarea securității în zonele de frontieră.

„Siguranța gălățenilor nu este opțională și nu poate fi amânată până după rezolvarea disputelor politice. Vorbim despre protejarea oamenilor, a familiilor lor și a comunităților în care trăiesc”, a mai afirmat aceasta în declarația susținută în plen.

„Recunosc că am avut emoții susținând această declarație pentru că nu vorbeam despre statistici și nici despre un subiect îndepărtat, ci despre oamenii pe care îi reprezint și despre comunitatea gălățeană. Ca deputat de Galați, atunci când este vorba despre gălățeni, nu pot și nu vreau să fiu indiferentă!”, a mai transmis aceasta.