Guvernul a adoptat, în ședința de joi, hotărârea privind creșterea salariului minim brut pe economie, a anunțat ministrul Muncii, Petre Florin Manole.

„Astăzi (joi, 12 martie) am deblocat o decizie foarte importantă pentru oamenii care muncesc cinstit și corect în România. În ședința de guvern am adoptat hotărârea privind creșterea salariului minim pe economie. Este o măsură pentru care Partidul Social-Democrat s-a luptat încă de anul trecut”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, decizia ar fi fost blocată pentru o perioadă „în mod nejustificat”, însă a fost deblocată în cadrul actualei ședințe de guvern.

„Am reușit să o deblocăm și mergem mai departe așa cum am promis”, a adăugat Manole, precizând că majorarea salariului minim ar urma să aducă venituri mai mari pentru aproximativ 1,7 milioane de angajați din România.
Ministrul Muncii a mai spus că măsura ar avea și un impact pozitiv asupra veniturilor statului, estimat la peste 500 de milioane de lei la bugetul public.

Conform proiectului de Hotărâre de Guvern aflat pe agenda ședinței, începând cu 1 iulie 2026 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată ar urma să fie stabilit la 4.325 de lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri. Suma este calculată pentru un program normal de lucru de 166,667 ore pe lună, ceea ce înseamnă 25,949 lei pe oră.
La începutul anului precedent, salariul minim brut fusese stabilit la 4.050 de lei lunar, pentru un program mediu de 165,334 ore pe lună, echivalentul a 24,496 lei pe oră.

Fermierii ar putea achiziționa motorină la prețuri de aproximativ 4 – 4,5 lei pe litru, potrivit unei propuneri anunțate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care vizează reducerea costurilor de producție din agricultură.

Ministrul Agriculturii a declarat că a propus Ministerului Finanțelor introducerea unui mecanism simplificat care să permită fermierilor să cumpere direct de la pompă motorină fără acciză și fără TVA.

Potrivit lui Florin Barbu, sistemul ar putea funcționa pe baza unor certificate eliberate de Imprimeria Națională, iar agricultorii ar avea dreptul să achiziționeze combustibil în limita a 78 de litri pe hectar, conform reglementărilor în vigoare.

Ministrul susține că măsura nu ar avea impact asupra bugetului de stat și ar elimina birocrația actuală prin care fermierii trebuie să depună documente pentru rambursarea accizei la motorină și a taxei pe valoare adăugată.
„Rolul nostru este să sprijinim fermierii și producătorii români să continue să producă alimente, mai ales în perioadele în care afacerile le sunt afectate de factori externi”, a declarat ministrul Agriculturii.
Propunerea vine în contextul creșterii costurilor pentru inputurile din agricultură și al solicitărilor fermierilor privind reducerea cheltuielilor cu combustibilul utilizat în lucrările agricole.

Blocul Național Sindical (BNS) a transmis un apel către angajații Poștei Române să nu accepte modificarea posturilor lor din „factor poștal” sau „agent poștal” în „curier poștal”, susținând că această schimbare ar putea afecta salariile și condițiile de muncă.

Potrivit BNS, directorul general al companiei, Valentin Ștefan, a informat că, începând cu 1 noiembrie 2025, salariații din activitățile de distribuire, inclusiv factori poștali și agenți poștali din mediul urban și rural, vor fi invitați să semneze noi fișe de post aferente funcției de „curier poștal”.
Sindicatul susține că schimbarea denumirii postului reprezintă o modificare esențială a contractului individual de muncă, care nu poate fi impusă unilateral de angajator, conform art. 41, alin. (1) din Codul muncii.
BNS avertizează că modificarea ar putea duce la reclasificarea unor angajați drept „necalificați”, cu pierderea drepturilor salariale și a protecției profesionale, și menționează că ocupația de „curier poștal” nu este inclusă în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).
Sindicatul solicită angajaților să analizeze cu atenție noile fișe de post și să nu semneze documentele fără consultarea reprezentanților de sindicat.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a trimis Corpul de Control la Vama Constanța. Este vorba despre o verificare, după ce în spațiul public au apărut informații referitoare la blocaje și întârzieri nejustificate în procesul de vămuire a mărfurilor.

Ministerul Finanțelor a anunțat miercuri că ia act cu maximã seriozitate asupra informațiilor apărute în spațiul public referitoare la blocaje și întârzieri nejustificate în procesul de vămuire a mãrfurilor din cadrul Vama Constanța, precum și de acuzațiile aduse unor funcționari vamali.

Ministrul Alexandru Nazare a dispus trimiterea de urgențã a Corpului de Control la Vama Constanța pentru o verificare amãnunțitã a situației semnalate. Acțiunea de control demaratã, începând de miercuri, are ca scop clarificarea situației și identificarea oricãror abateri de la normele legale și procedurile interne.

„Am luat cunoștințã de acuzațiile grave privind disfuncționalitãți și posibile abuzuri în Vama Constanța. Prioritatea noastrã este sã asigurãm mediului de afaceri un climat transparent și predictibil, iar astfel de situații, în care agenții economici sunt supuși unor presiuni nejustificate și costuri suplimentare, sunt intolerabile. Nu voi tolera sub nicio formã încãlcarea legii și comportamentele abuzive din partea funcționarilor publici din cadrul MF, precum și ai celorlalte instituții din subordine. Am dispus deja ca acțiunea de control sã înceapã chiar de astãzi, la Vama Constanța, pentru a investiga fiecare aspect semnalat. Orice funcționar vamal pentru care se va constata cã nu respectã legea, cã abuzeazã de poziția sa sau cã gestioneazã preferențial situațiile, va suporta consecințele legale și administrative cele mai severe. Autoritatea Vamalã Românã trebuie sã fie eficientã, integrã și în slujba cetãțenilor și a mediului de afaceri, nu un factor de blocaj și incertitudine. Mãsurile pe care le vom lua vor fi ferme și clare pentru a restabili încrederea și a asigura respectarea strictã a legii", a declarat Alexandru Nazare, noul ministru al Finanțelor.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunță că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – Patriot. Anunțul a fost făcut marți, 29 aprilie. Noul sistem îl va înlocui pe cel donat Ucrainei în luna septembrie 2024.

Conducerea MApN salută decizia Departamentului de Stat al SUA de a aproba vânzarea către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) – PATRIOT, prin programul de asistență de securitate Foreign Military Sales (FMS) și notificarea, în acest sens, a Congresului SUA, conform procedurilor standard americane.

Costul estimat pentru acest sistem, compus dintr-un set radar AN/MPQ-65, în varianta modernizată față de cea donată, două stații de lansare M903 și o stație de control lansare, este de 262 de milioane de dolari. Conform legislației americane, Congresul SUA a fost notificat cu o valoare inițială mai mare, de aproximativ 280 de milioane de dolari, transmite Ministerul Apărării.

Sistemul va fi achiziționat prin intermediul unor fonduri externe nerambursabile, asigurate de un grup de țări aliate, precum și prin intermediul Inițiativei Immediate Action on Air Defence, în vederea refacerii deficitului de capabilitate generat de donație.

Sistemul Patriot poate detecta și doborî o gamă largă de platforme aeriene și rachete balistice, iar această achiziție va consolida capacitatea României de a descuraja agresiunea în regiunea Mării Negre.
Programul de achiziție a șapte sisteme de rachete sol-aer Patriot a fost inițiat prin Legea nr. 222/2017. Primul sistem a fost recepționat în anul 2020. În perioada 2021-2023 au fost recepționate echipamentele majore pentru celelalte trei sisteme din prima etapă a programului. Pentru sistemele din etapa a II-a (trei sisteme), pentru care România a semnat contractul de achiziție la finalul anului 2023, Guvernul SUA a lansat deja comanda către compania Raytheon pentru începerea producției de radare, stații de lansare, sisteme de comandă și control și rachete.
Pentru donarea unui sistem Patriot către Ucraina și, ulterior, pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol prin cumpărarea altuia pentru Armata României a fost adoptat, în luna septembrie a anului trecut, un nou act normativ, a precizat MApN.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a făcut o serie de recomandări pentru românii care fac pregătiri pentru minivacanța de 1 mai. „Această sărbătoare să fie prilej de bucurie, nu de neplăceri”, este mesajul inspectorilor.
Mesajul a fost transmis pe Facebook.
„Ca în fiecare an, românii marchează ziua de 1 Mai cu tradiționalii mici și bere. Pentru ca această sărbătoare să fie prilej de bucurie, nu de neplăceri, vă recomand să țineți cont de următoarele sfaturi. Astfel, la achiziționarea produselor alimentare verificați cu atenție aspectul cărnii tocate, nu cumpărați produse neetichetate! Eticheta trebuie să conțină informații despre ingredientele alergene și termenul de valabilitate. Refuzați produsele cu etichete lipsă, modificate sau expirate. Evitați achiziția de carne tocată din locuri neautorizate – riscați să cumpărați produse nesigure! La bere, verificați integritatea ambalajului, limpiditatea și data durabilității minimale”, a transmis directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Paul Anghel.
Potrivit șefului ANPC, dacă petreceți ziua de 1 Mai în zone de agrement asigurați-vă că produsele sunt expuse în vitrine frigorifice funcționale. Ambalajele trebuie să fie intacte, iar etichetele să conțină toate informațiile necesare. Vânzătorii trebuie să fie echipați corespunzător și să respecte regulile de igienă. Verificați concordanța între prețurile afișate și cele de pe bonul de casă. Solicitați și păstrați bonul fiscal – este singura dovadă în cazul unei reclamații justificate!
În urma controalelor din anii anteriori, ANPC - Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a constatat nereguli grave, printre care utilizarea produselor expirate sau fără etichetă, comercializarea alimentelor cu urme de mucegai, folosirea de ulei ars și ustensile neigienizate, nerespectarea temperaturilor de depozitare și a condițiilor igienico-sanitare și lipsa informării privind alergenii sau proveniența produselor (proaspete vs. decongelate).
„Protejați-vă sănătatea și bucurați-vă de 1 Mai în siguranță”, a fost concluzia șefului ANPC.

Lucrările de pe șantierul autostrăzii Sibiu-Pitești avansează. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că a fost străpunsă a doua galerie a tunelului Momaia

Anunțul a fost făcut miercuri, 16 aprilie.
„A fost astăzi realizată și străpungerea celei de a doua galerii a tunelului Momaia (secțiunea Curtea de Argeș-Tigveni), pe sensul de mers Sibiu-Pitești”, a transmis pe Facebook Sorin Grindeanu.
Tunelul are o lungime de peste 1,3 km și este format din două galerii unidirecționale (câte o galerie pe fiecare sens de circulație). Este primul tunel rutier forat din România

Pe șantierul Secțiunii 4 a autostrăzii Sibiu-Pitești (A1) stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproape 70%.
„Dacă actualul ritm de lucru va fi menținut, sunt șanse reale ca pe această secțiune (9,86 km) să fie deschisă circulația încă de anul viitor (2026), deși termenul contractual de finalizare este 2027”, a precizat ministrul Transporturilor.

Schema de ajutor pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură a fost aprobată. Anul acesta, va fi alocată suma de 270 de milioane de lei.

Potrivit deputatului PSD, Nicolae Georgescu, a fost aprobată Hotărârea pentru completarea HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 este de 270.000.000 lei.
Pentru anul 2024, diferența dintre acciza standard și rata accizei reduse se stabilește după cum urmează:
a) în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024 inclusiv, diferența dintre nivelul aplicabil accizelor de 1.850,95 lei/1.000 litri, prevăzută în anexa nr. 1 la titlul VIII «Accize și alte taxe speciale» din Codul fiscal și stabilită în conformitate cu pct.120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2023 și rata accizei reduse de 104,47 lei/1.000 litri, este în cuantum unitar de 1,746 lei/litru și se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare;
b) în perioada 1 iulie 2024 – 31 decembrie 2024 inclusiv, diferența dintre nivelul aplicabil accizelor de 2.183,85 lei/1.000 litri, prevăzută în anexa nr. 1 la titlul VIII «Accize și alte taxe speciale» din Codul fiscal și stabilită în conformitate cu pct.120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2023 și rata accizei reduse de 104,47 lei/1000 litru, este în cuantum unitar de 2,079 lei/litru și se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, adică la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante, a explicat Ciolacu.

Explicațiile au fost oferite ca urmare a discuțiilor apărute în spațiul public după vizita în România a delegației FMI.

„Vreau să fac o precizare după ce am văzut în ultimele zile tot felul de presupuneri privind vizita FMI și situația pensiilor. Recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, respectiv la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante! Ne-am asumat acest lucru și acest lucru va fi făcut la 1 septembrie”, a transmis miercuri Marcel Ciolacu.

Premierul a dezvăluit că a solicitat Ministerului Muncii să calculeze ce impact ar avea aplicarea propunerii liberale privind neimpozitarea pensiilor până la 3.000 de lei.
„Știm că până în 2.000 de lei nu se impozitează nicio pensie. Vedem impactul între 2.000 și 3.000 de lei ca să mărim această marjă până la 3.000 de lei, eu aștept recomandarea Ministerului Finanțelor, să vedem dacă ne permitem după majorarea de 13,8% și recalcularea de la 1 septembrie să avem și această scutire de impozite până în 3.000 de lei”, a precizat Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute înainte de ședința săptămânală de Guvern.

Guvernul a decis miercuri să prelungească măsura privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază. De asemenea, cabinetul intenționează să creeze o schemă prin care să se poată ține prețurile sub control.

Miniștrii au decis să prelungească cu încă două luni limitarea adaosului comercial la alimentele de bază.

„Este decizia prin care, începând cu a doua parte a anului trecut, am oprit creșterea speculativă a prețurilor. În lipsa acestei măsuri, românii ar fi plătit pentru alimentele de bază prețuri mai mari cu 20%, în medie”, a declarat Marcel Ciolacu.

Specialiștii guvernamentali lucrează împreună cu reprezentanții marilor magazine la „un mecanism predictibil pe termen lung” care va ține prețurile sub control, a precizat premierul Ciolacu.