Reprezentația va avea loc pe 7 noiembrie 2022, la ora 20:30, la Teatrul Odeon, Sala Majestic. VRABIA este un spectacol produs de Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați în cadrul Proiect 9. Teatru Românesc Contemporan.

Este primul spectacol pe care cunoscuta regizoare de teatru contemporan Leta Popescu, originară din Galați, l-a montat la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din orașul natal. Leta Popescu semnează și textul acestui spectacol de teatru popular cu accente biografice.
Împrumutând elemente din viața personală, Leta urmărește în VRABIA evoluția de la copilărie până la maturitate a unei fete care crește într-un oraș industrial din România postcomunistă. Pornind de la copilăria și adolescența ei în cartierul Țiglina IV din Galațiul anilor ’90-2000, Leta vorbește, de fapt, despre copilăria și adolescența unei generații, iar spectacolul reflectă provocările devenirii personale în tabloul mai larg al dificultăților tranziției.
„E un spectacol de tip Bildungsroman sau coming-of-age din film, în sensul în care pornim din copilărie și ajungem în prezent. Sunt patru acte: copilăria, adolescența, tinerețea și maturitatea. Toate sunt legate prin această plimbare pe faleză și amintirea care leagă trecutul cu prezentul este amintirea acestor sculpturi din metal, care pentru un copil mic erau un palat. Sub palatul acesta îmi permiteam eu să visez bogățiile lumii. Spectacolul lucrează cu două puncte contrare: vulnerabilitatea și forța și de aici se naște o atmosferă care poate să doară sau poate să bucure”, a declarat regizoarea Leta Popescu.
Personajul principal, Ema Popovici, este interpretat de-a lungul celor patru acte de actrițele Oana Mogoș, Petronela Buda, Elena Ghinea și Cristina Uja-Neagu. Anton, fratele Emei, este interpretat de actorii Vlad Volf, Ionuț Moldoveanu și Vlad Ajder. Mama este interpretată de actrițele Carmen Albu, Tamara Constantinescu și Svetlana Friptu. Tata este interpretat de actorii Florin Toma, Aureliu Bâtcă și Vlad Vasiliu. Cele două prietene ale familiei sunt interpretate de actrițele Oana Preda (Didi) și Mihaela Lecca-Gorea (Mimi), iar actorul Ciprian Brașoveanu îl interpretează pe Nicu, vecinul polițist.
Scenografia spectacolului VRABIA este semnată de Bogdan Spătaru, atmosfera sonoră este creată de Oana Hodade, iar compoziția de lumini le aparține lui Tudor Nicorici și Bogdan Spătaru.

Șeful delegației PSD din Parlamentul European, Dan Nica trage un semnal de alarmă: Echipa lui Cioloș pune piedici României la Bruxelles. Europarlamentarul român o acuză pe Ramona Strugariu și pe colegii ei, eurodeputați ai partidului condus de Dacian Cioloș, că „acționează cu premeditare și consecvență împotriva intereselor esențiale ale României și ale românilor”, după cumse arată într-un comunicat PSD.
„Am reușit, împreună cu Victor Negrescu, să obținem sprijinul Grupului S&D și al altor familii politice din Parlamentul European pentru a avea condiții de acordare a fondurilor UE adaptate contextului războiului din imediata noastră vecinătate, crizei energetice și riscului crizei alimentare globale.
Asta e vestea bună pentru români: datorită amendamentului nostru la Regulamentul RepowerEU, aceste fonduri pot ajunge mai repede, acolo unde e mai multă nevoie de ele. Flexibilizarea și adecvarea la realitatea atât de presantă nu înseamnă câtuși de puțin evitarea reformelor – cum susține, fără temei, Ramona Strugariu. Aici e vestea rea pentru ea și colegii ei de partid: încercarea lor de a capitaliza electoral, cu orice preț, chiar și acela al sabotării propriei țări, nu mai ține nici la Bruxelles, nici la București”, a declarat Dan Nica.
Potrivit comunicatului, liderul europarlamentarilor PSD subliniază că toți reprezentanții României ar trebui să susțină, la votul din plen, programat peste două săptămâni, modificarea regulamentului UE ce va permite accesarea rapidă și eficientă a fondurilor europene de către statele membre afectate de consecințele războiului și de criza prețurilor la energie.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați păstrează, pentru al treilea an consecutiv, poziția în clasamentele Times Higher Education World University Rankings by Subject.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați este inclusă în clasamentul The Times Higher Education World University Rankings by Subject 2023, la două domenii: Engineering &Technology, poziția 1001+ în clasamentul general și poziția 5 din 9 universități românești și Physical Sciences, poziția 1001+ în clasamentul general și poziția 5 din 7 universități românești.

Performanța instituției este onorantă, având în vedere că a fost inclusă în clasamentele Times Higher Education începând cu anul 2021, ne informează Biroul de Comunicare din cadrul Universității gălățene.

În colaborare cu Universitatea Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică - Departamentul de Mineralogie, Complexul  Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi, va deschide pentru public, vineri, 21 octombrie 2022, expoziţia temporară „Chihlimbarul, varietate şi culoare”. 

Vor fi expuse 37 piese de chihlimbar şi varietăţi de rumanit, copalit, cărbune cu chihlimbar, succinit, muntenit, cu incluziuni de insecte - din patrimoniul Universităţii Bucureşti, dar şi bijuterii confecţionate din chihlimbar, din colecţii particulare.  

În primele trei zile ale expoziţiei, respectiv 21 - 23 octombrie 2022, publicul va avea posibilitatea de a achiziţiona eşantioane şi bijuterii de chihlimbar, de la un stand special amenajat în holul muzeului. Procesele care conduc la transformarea acestei răşini într-un mineraloid solid fosilizat, precum şi varietăţile de chihlimbar expuse, fac obiectul ştiinţific în organizarea expoziţiei „Chihlimbarul, varietate şi culoare”. 

Expoziţia temporară va fi deschisă pentru public la Complexul  Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi în perioada octombrie 2022 - mai 2023. 

România este printre membrii fondatori ai EuroHPC, societate mixtă înfiinţată în urmă cu patru ani cu scopul de a investi în calculul de înaltă performanţă în UE.

Zilele trecute, EuroHPC a selectat ţările unde vor fi amplasate primele 6 calculatoare cuantice europene. Acestea vor fi integrate la faţa locului în supercomputerele existente din Germania, Franţa, Italia, Cehia, Spania şi Polonia şi vor forma o reţea extinsă în întreaga Europă, potrivit Comisiei Europene.

Noile calculatoare vor răspunde „cererii tot mai mari de resurse de calcul cuantic şi de noi servicii potenţiale din partea industriei şi a mediului academic european. Acestea vor fi capabile să rezolve probleme complexe legate de domenii precum sănătatea, schimbările climatice, logistica sau consumul de energie în doar câteva ore, în loc de lunile şi anii necesari sistemelor actuale, consumând în acelaşi timp mult mai puţină energie”, după cum se arată într-o informare UE.

Computerele cuantice vor fi disponibile cercetătorilor şi participanţilor la industria europeană până la jumătatea anului viitor.

EuroHPC a fost înfiinţată în 2018 cu un buget de aproximativ 1 miliard de euro, destinat finanţării investiţiilor în calculul de înaltă performanţă în Europa. Până în prezent, societatea a achiziţionat 8 supercomputere, care au fost amplasate în oraşele Sofia (Bulgaria), Ostrava (Republica Cehă), Kajaani (Finlanda), Bologna (Italia), Bissen (Luxemburg), Minho (Portugalia), Maribor (Slovenia) şi Barcelona (Spania).

Peste 93% dintre organizaţiile din domeniul sănătăţii au raportat cel puţin o breşă de securitate în ultimii 3 ani, indică datele prezentate în cadrul Conferinţei Cybersecurity Healthcare Summit - 2022, desfăşurate, săptămâna trecută, la Bucureşti. 

Potrivit comunicatului de presă, industria farmaceutică şi sistemele medicale suferă mai multe incidente de securitate cibernetică decât orice altă industrie, atacurile fiind, în majoritatea lor, sofisticate şi vizează spitale publice şi private, autorităţi de management, furnizori terţi de servicii medicale, companii farmaceutice, farmacii ş.a.m.d. Explicaţia este că toate aceste entităţi deţin cantităţi mari de date sensibile şi personale, adesea legate de progresele farmaceutice şi medicale, tehnologii şi informaţii sensibile ale pacientului. 

În funcţie de tipul de ameninţare cibernetică şi de intenţia atacatorilor care exploatează vulnerabilităţile pentru a compromite sistemele informatice, daunele pot varia de la furtul de date sensibile, la criptarea dispozitivelor, până la distrugerea întregii infrastructuri digitale ale unei organizaţii. 

Conform Smarttech247, în acest an, costul mediu cauzat de încălcări ale securităţii datelor a atins un record, ajungând la aproximativ 4,35 milioane de dolari. Sistemele medicale sunt cele care au înregistrat cea mai mare medie a costului generat de încălcări ale securităţii datelor - 10,10 milioane de dolari. 

În funcţie de tipul de ameninţare cibernetică şi de intenţia atacatorilor care exploatează vulnerabilităţile pentru a compromite sistemele informatice, daunele pot varia de la furtul de date sensibile, la criptarea dispozitivelor, până la distrugerea întregii infrastructuri digitale ale unei organizaţii. 

"Este important să recunoaştem că avem vulnerabilităţi. De acolo începe totul. De îndată ce identificăm şi recunoaştem vulnerabilităţile, începem să căutăm căi de a remedia problemele. Apoi, entităţile au nevoie de un plan, care să cuprindă informaţii despre tipul de organizaţie, suprafaţa de atac, ce nevoi de securitate au. După acest pas, entităţile trebuie să meargă înspre piaţă, pentru a identifica furnizori de soluţii de securitate cibernetică potrivite", a evidenţiat Mihai Matei, preşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii - ANIS. 

Consiliul Județean a încheiat un parteneriat cu Agenția Națională Antidrog – Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Galați. Astfel, prin decizia consilierilor județeni, a fost aprobat un sprijin financiar în valoare de 55.000 de lei pentru achiziționarea materialelor necesare desfășurării campaniilor de informare, educare, conștientizare și prevenire a consumului de droguri. 

Astfel, vor putea fi organizate mai multe acțiuni de informare și educare privind consumul substanțelor adictive, precum și intervenții directe de sprijin a celor care au nevoie și se adresează Agenției Naționale Antidrog pentru ajutor. Ultimele statistici arată că numărul celor care consumă droguri este din ce în ce mai mare, iar adolescenții sunt cei mai expusi, mai ales atunci când se confruntă cu situații dificile. 

”Suntem alături de Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Galați în această bătălie împotriva stupefiantelor”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. 

S.C.NAVROM BAC S.R.L.  anunta ca in noaptea de 23/24 august 2022 cursele cu plecare de la ora 23.00 din I.C. Bratianu si cu plecare de la ora 24.00 din Galati se suspenda. Se efectueaza lucrari de reparatie la pontonul de acostare din mal I.C. Bratianu.

La 2 iunie este marcată, anual, începând din 2014, Ziua Naţională pentru Adopţie instituită prin Legea nr. 21/2014.

Ziua Naţională pentru Adopţie are ca scop promovarea adopţiilor şi propunerea de soluţii pentru simplificarea procedurilor din domeniu. Adopţia reprezintă o şansă la o viaţă mai bună pentru toţi copiii a căror reîntoarcere în familia biologică nu este posibilă. Toţi factorii de decizie implicaţi în procesul adopţiei urmăresc într-un ritm susţinut integrarea în familii, prin această procedură a adopţiei, a copiilor declaraţi ca fiind, din punct de vedere legal, adoptabili, potrivit https://social2.ro.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii prezentate la 2 iunie 2021, cu prilejul unei dezbateri, numărul copiilor adoptabili a crescut cu 35% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020, ajungând la 4.249 la 31 martie 2021. A crescut, totodată, şi numărul familiilor atestate pentru adopţia naţională, acesta ajungând la 3.087, cu 30% mai mare faţă de primul trimestru din 2020.

Cel mai mare număr de copii adoptabili este reprezentat de băieţi - 2.414, în vreme ce 1.835 sunt fete. 1.319 copii au sub 6 ani (377 au între 0 şi 2 ani, iar 942 au între 3 şi 6 ani), iar 2.930 au peste această vârstă (2.924 au între 7 şi 13 ani, iar 6 au între 14 şi 17 ani). Majoritatea (3.390 de copii) se află la asistenţi maternali, 613 sunt în servicii de tip rezidenţial, restul aflându-se în grija altor familii sau persoane, la tutori sau în plasament la rude până la gradul al IV-lea. Deşi a crescut semnificativ faţă de anii anteriori, numărul copiilor adoptabili este foarte mic faţă de numărul total al copiilor aflaţi în sistemul de protecţie specială, care ajunge la 48.031, din care 36.159 se află la asistenţi maternali sau în servicii rezidenţiale.

Vitamina C este denumirea sub care este cunoscut acidul ascorbic. Se găseşte în numeroase alimente şi este totodată vândută ca supliment alimentar. Este un nutrient esenţial care contribuie la producerea unor neurotransmiţători şi repară ţesuturi. Compusul a fost descoperit în 1912, iar după 16 ani a fost izolat, urmând ca apoi, în 1933, să devină prima vitamină produsă în mod chimic.

Cea mai cunoscută proprietate a vitaminei C este capacitatea sa de a ne feri de răceli, însă există numeroase alte beneficii asociate: reduce tensiunea arterială, contribuie la sănătatea pielii întrucât o protejează de deteriorările oxidative provocate de expunerea zilnică la poluare, căldură şi lumină.

Este benefică pentru sistemul imunitar, pentru sănătatea mintală, dar şi pentru piele. Vitamina C este considerată unul dintre cei mai importanţi nutrienţi oferiţi de alimentaţie.

Morcovul, o legumă rădăcinoasă omniprezentă în alimentaţia oamenilor, dar şi hrana preferată a iepurilor, cu beneficii extraordinare pentru vedere şi ingredientul principal ale uneia dintre cele mai grozave prăjituri inventate vreodată, este celebrat pe 4 aprilie cu prilejul #InternationalCarrotDay.
Are originile în Asia Centrală. De-a lungul a mii de ani de cultivare atentă, a fost obţinută în cele din urmă varietatea pe care o cunoaştem cu toţii astăzi, de un portocaliu strălucitor, cu un gust uşor dulceag, baza atâtor reţete delicioase, de la tocăniţe bogate şi savuroase la prăjituri dulci şi bomboane.

Ziua internaţională a morcovului a fost înfiinţată în 2003. Până în 2012, celebrările prilejuite de Ziua internaţională a morcovului au ajuns în numeroase ţări de pe diferite continente, printre care Franţa, Suedia, Italia, Rusia, Japonia, Australia şi Marea Britanie.