„În mod normal, moţiunea de cenzură ar trebui să se întâmple destul de repede. Undeva pe la mijlocul lunii august ar trebui să avem această moţiune de cenzură. Noi am sperat să nu fim nevoiţi să o depunem în starea de alertă.

Cea mai bună formulă ar fi un guvern de uniune naţională care să asigure organizarea acestor două runde de alegeri. Este posibil şi un guvern politic, acum PSD nu are majoritate în Parlament, trebuie negocieri cu alte partide pentru a propune şi trece un guvern politic. Lucrurile sunt în derulare şi negociere. Cei care vor sprijini demersul nostru pentru moţiunea de cenzură vor propune viitorul guvern”, a declarat Romaşcanu, citat de Aktual24.

Declaraţiile lui Romaşcanu vin în condiţiile în care liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, i-a ameninţat miercuri pe preşedintele Iohannis şi premierul Orban că le va „mătura guvernarea” dacă nu dublează alocaţiile copiilor, scrie epochtimesromania.ro.

„Dacă nu fac asta, depunem moţiunea de cenzură în august – indiferent că România va fi sau nu atunci în stare de alertă”, a susţinut Ciolacu.

"Când pui economia pe ultimul loc nu obții decât șomaj! Cu iluziile vândute de Guvernul PNL, românii nu-și pot plăti facturile!

Iohannis abia începe să negocieze la Bruxelles banii europeni pentru relansarea economică, bani pe care liberalii deja i-au împărțit din vorbe românilor. Așa sprijină guvernarea PNL economia, cu miliarde fictive, alocate din pix.

Realitatea este însă dramatică! 1.200 de șomeri sunt anunțați dintr-un foc într-un combinat din Târgoviște, provocând o bombă socială în zonă. Iar peste 400.000 de angajați din HORECA sunt ținuți pe bară de un Guvern care vede restaurantele drept posibile focare, dar a deschis de o lună sălile de păcănele.

PNL a administrat prost pandemia și a omorât economia!

#GuvernațiNUmaișomați", scrie PSD.

"

"O nouă zonă de #agrement la #Zătun. Am lansat oficial proiectul de amenajare a unei noi zone de agrement la balta Zătun, pentru toţi cei care vor să se relaxeze în aer liber sau la o partidă de pescuit. Vom construi căsuţe, foişoare şi pontoane pescăreşti. În plus, vom amenaja o nouă zonă de camping şi vom crea spaţii de joacă pentru copii.
Avem deja constructor, iar în perioada următoare vom finaliza şi proiectul tehnic, astfel încât să putem începe lucrările. Pentru amenajarea noii zone de agrement am obţinut fonduri europene prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. Valoarea totală a investiţiei depăşeşte două milioane de lei", transmite presedintele Consiliului Judetean Galati, Costel Fotea.

Complexul de agrement Zătun se va dubla ca suprafață. Consiliul Județean Galați va extinde suprafața complexului cu o finanțare europeană obținută prin Programul Operațional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. Lucrările se vor încheia anul viitor.

"Chiar am făcut o evaluare. Intensitatea atacurilor din partea USR este la fel de mare ca atacurile din partea PSD. Pe de altă parte, după ce ne atacă sau înainte de a ne ataca, mai vin şi discută cu noi ca să facă înţelegeri, alianţe. Cred că trebuie să se hotărască. Şi vă dau un un exemplu. Ne-au atacat violent pe decizia guvernului de a sesiza la Curtea Constituţională o lege cum au intitulat-o unii 'DNA-ul pădurii'. Au făcut postări că PNL îi apără pe ăia care taie ilegal, că PNL nu vrea, adică noi, PNL, care suntem un partid care am avut întotdeauna un comportament ferm faţă de tăierile ilegale. În ce mă priveşte pe mine, sunt un om care iubesc natura, care am plantat la viaţa mea sute de copaci, fără camere de filmat, încă de când eram mic, de când eram în clasa a VII-a, a VIII-a, în liceu", a declarat Orban, la Realitatea Plus.

"Credeţi că-i interesează dialogul? Pe ei îi interesează să vândă un slogan, o lozincă - 'oprim tăierea pădurilor prin DNA-ul pădurilor'. (...) Eu îmi doresc nişte parteneri care să fie apropiaţi ca gândire, care să fie fair-play, care să construiască trainic, pe fundamente solide, care să nu aibă bolile celor din zona PSD-urilor cere au existat, FSN-urilor care au existat de-a lungul timpului, să fie populişti, să facă pe picior, să pună ştampile, să facă o manipulare prin sferturi de adevăr. Adică ne trebuie nişte parteneri cinstiţi, corecţi, cu care să puntem construi, pentru că România are nevoie de construcţie în următorii patru ani", a spus Orban.

Sesizarea de neconstituționalitate a fost postată pe site-ul Senatului. Guvernul aduce mai multe critici legii:

-Nu respectă prevederile constituționale legate de sursa de finanțare
-Încalcă prevederile Constituției privind claritatea și previzibilitatea legii
-USR a protestat față de atacul guvernului Orban și cere public explicații, scri g4media.

„O salut indiferent de majoritatea care a decis în plenul CCR și acest lucru are o consecință extrem de importantă. Îi transmis un mesaj președintelui Klaus W. Iohannis: îi solicit să realizeze măcar în ceasul al 12-lea ce înseamnă demnitatea românească, ce înseamnă să fii un președinte al României și al tuturor românilor și pe cale de consecință, după decizia CCR, să și promulge această lege neîntârziat pentru ca ea să intre în vigoare”, a spus Corlățean, într-o intervenție telefonică la Antena3.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR, la începutul lunii iunie, cu privire la Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, susţinând că o asemenea sferă de reglementare este, în esenţă, o simplă declaraţie a Parlamentului, un anunţ, fără caracter normativ, scriu cei de la stiripesurse.ro.

Potrivit digi24, premierul a spus că nu va fi introdusă nicio restricție, dar că va aștepta până ce legea care urmează să fie votată miercuri în Senat privind carantina și izolarea să fie promulgată de președinte și să intre în vigoare înainte de a o reintroduce în Hotărârea Guvernului.

"Acum am vorbit la telefon și în sfârșit am o veste bună, domnule Arafat, stimați colegi. Se pare că s-au înțeles în Comisie și vor finaliza raportul la lege (privind carantina și izolarea - n.red.) și aștept să fiu informat când este convocat plenul pentru a participa la plen ca să susțin proiectul de lege în plen.

Practic, nu introducem nicio restricție nouă (la HG pentru prelungirea stării de alertă - n.red.). Păstrăm același dispozitiv. Singura problemă pe care o avem până să se aprobe legea (privind carantina și izolarea - n.red.) este că va trebui să scoatem din Anexa 3 textul legat de izolare și carantinare și să-l introducem imediat după intrarea în vigoare a legii. O să facem o ședință de Guvern extraordinară.

Avem un oarecare temei legal în legea 55, articolul (5), numai că în decizia CCR există referire la procedurile prin care se realizează deciziile de izolare, carantinare, să nu avem niciun fel de discuție pe tema asta. Prefer să așteptăm votarea legii, promulgarea de către președinte, publicarea în Monitorul Oficial, intrarea în vigoare și imediat să facem o ședință de Guvern pentru a reintroduce în anexa 3 măsura izolării și carantinării", a declarat Ludovic Orban.

Pachetul Mobilitate 1 prevede obligația întoarcerii camioanelor acasă (țara de stabilire) la fiecare opt săptămâni, indiferent dacă sunt încărcate sau goale, ceea ce creează costuri suplimentare uriașe pentru transportatorii din România. Această obligație a fost justificată ca o necesitate de asigurare a condițiilor sociale și a protecției mediului. Însă, impactul acestei obligații asupra pieței și a mediului a fost complet ignorat în procesul de elaborare a Pachetului Mobilitate 1, în ciuda justificării sale ca mijloc de realizare a Pactului Ecologic, arată transportatorii.Această obligație nu ar crea nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Franța, dar conform analizei preliminare a UNTRR, întoarcerea obligatorie acasă a camionului ar duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de afaceri de 10-14%, scrie g4media.

Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică. Aceasta măsură va conduce la creșterea cu 1.160 de tone de emisii de CO2 / zi sau 418.000 tone / an. Mai mult, ar crește exponențial riscul pentru siguranță rutieră din cauza traficului suplimentar.

Transportatorii arată că prevederea propusă referitoare la obligația de întoarcere acasă a camionului fără o reală evaluare a impactului ar putea constitui o încălcare a articolului 91 (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene „TFUE” potrivit căruia atunci când se adoptă norme comune privind transporturile internaționale, trebuie avute în vedere cazurile în care aplicarea lor ar putea afecta grav nivelul de trai și de ocupare a forței de muncă în anumite regiuni, precum și exploatarea echipamentelor de transport.

Legislația votată de Parlamentul European prevede și obligația companiilor de a organiza întoarcerea acasã a șoferilor la fiecare patru sãptãmâni, o prevedere despre care transportatorii susțin că ar încălca libertãțile fundamentale ale UE, potrivit cãrora șoferul va fi liber sã aleagã destinația / locația pentru perioada sa de repaus. Odată cu intrarea în vigoare a legislației, peste 60.000 de șoferi ar trebui sã se întoarcã acasã la fiecare 3 sau 4 sãptãmâni, fapt ce va necesita creșterea capacitãții de transport și, conform estimãrilor UNTRR, ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea asigurãrii transportului pentru 2000 – 3000 șoferi zilnic, potrivit g4media.

Pachetul Mobilitate 1 interzice efectuarea în vehicul a perioadelor de odihnã sãptãmânale normale, departe de bazã. Aceastã interdicție are loc într-un moment în care existã o deficiențã doveditã de locuri de parcare sigure, dotate corespunzãtor și securizate pe rețeaua principalã de drumuri europene. Prin urmare, obligația de a se odihni în afara cabinei ar trebui impusã numai în legãturã cu disponibilitatea locurilor de parcare sigure și securizate în UE. Interzicerea repausului în cabinã poate pune chiar șoferii în pericol. Acest lucru este valabil în special în circumstanțele actuale (etapa post-pandemie COVID-19 pe termen lung) în care dormitul în cabinã ar proteja sănatatea șoferilor, potrivit reprezentanților industriei din România.

Programul IMM Invest a intrat în cea de-a patra fază de implementare, cea a acordării ajutorului de stat, care va asigura zero costuri de finanţare pentru aplicanţii programului, potrivit Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).Aplicaţia programului imminvest.ro este deschisă pentru noi înscrieri până la data de 31 decembrie 2020.

"Programul prevede parcurgerea de către IMM a patru etape: prima etapă presupune analiza eligibilităţii privind încadrarea în categoria IMM- realizată de către FNGCIMM; în faza a doua banca selectată de către IMM solicită documentaţia de credit, efectuează analiza economico-financiară şi, conform propriilor norme de creditare, stabileşte dacă proiectul pentru care se solicită finanţarea este viabil din punct de vedere economic, caz în care aprobă creditul şi transmite solicitarea de garantare către FNGCIMM. În etapa a treia FNGCIMM analizează şi garantează creditele aprobate de către instituţiile financiar bancare", se arată un comunicat de presă.În etapa a patra, cea de acordare a ajutorului de stat, FNGCIMM calculează şi efectuează plata sumelor cuvenite finanţatorilor în contul dobânzilor şi comisioanelor până la data de 31 decembrie 2020, cu posibilitatea de prelungire.

La două luni şi jumătate de la debutul programului, FNGCIMM a făcut plăţi în contul granturilor acordate de 16,060 milioane lei, scrie digi24.ro.

"Soldul creditelor acordate de tot sistemul bancar sectorului IMM companiilor a crescut în ultimii 12 ani, cu 40 miliarde lei, de la 77 miliarde lei (2007) la 117 miliarde lei (2019), media de creştere lunară a fost de 0,3 miliarde lei. Prin facilităţile aduse de IMM Invest s-au acordat 10.220.224.704 lei în aproximativ 2 luni, ceea ce înseamnă o creştere de 34 de ori peste media lunară din ultimul deceniu", a declarat Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM.