Ședința Curții Constituționale a României (CCR) în care este analizată legea privind pensiile magistraților s-a încheiat luni cu o nouă amânare. Următoarea ședință a fost programată pentru data de 16 ianuarie.

La ședința de luni au fost prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători ai CCR. Actul normativ aflat în analiză vizează modificări substanțiale ale pensiilor de serviciu ale magistraților.
Sesizarea a fost trimisă Curții Constituționale după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate să conteste actul normativ, argumentând că noile prevederi afectează independența justiției și echivalează cu desființarea pensiei de serviciu a magistraților. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.

Prima formă a legii a fost respinsă de CCR în 20 octombrie, pe motivul lipsei avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul aflat în prezent în analiza Curții prevede ca pensia magistraților să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, sunt propuse creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani.

Aplicarea noilor prevederi ar urma să se facă etapizat, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
Curtea Constituțională a intrat în dezbaterea legii și duminică, însă pronunțarea unei decizii a fost amânată. La un moment dat, ședința a fost suspendată, iar ulterior nu a mai putut continua din cauza lipsei cvorumului, după ce judecători propuși de PSD ar fi părăsit sala.

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de Crăciun, în care le-a urat românilor sărbători liniștite și a făcut apel la speranță și încredere într-un viitor mai bun.

„SĂRBĂTORI FERICITE! HRISTOS S-A NĂSCUT!”, a scris premierul într-un mesaj public, adresat tuturor românilor.

Ilie Bolojan le-a urat acestora „un Crăciun liniștit, cu sănătate, speranță și credință într-un viitor mai bun”, subliniind importanța solidarității și a încrederii într-o perioadă marcată de dificultăți economice și sociale.

Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere ușoară în primele 11 luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform sursei citate, în perioada ianuarie–noiembrie 2025 au fost înmatriculate 134.653 de autoturisme noi, în diminuare cu 0,6% față de intervalul similar al anului trecut.

În schimb, luna noiembrie 2025 a consemnat o evoluție pozitivă, cu un avans de 36% al înmatriculărilor, până la 13.817 unități, comparativ cu noiembrie 2024.

Segmentul autoturismelor 100% electrice a înregistrat cel mai dinamic ritm de creștere: în noiembrie 2025 au fost înmatriculate 1.052 de unități, cu 114% mai multe față de luna corespunzătoare din 2024.

Senatul a adoptat, săptămâna aceasta în calitate de cameră decizională, inițiativa legislativă depusă de fosta senatoare USR Silvia Dinică, în prezent secretar de stat în Ministerul Muncii, care vizează creșterea accesibilității învățământului superior pentru studenții cu dizabilități.

Potrivit inițiatorilor, legea urmărește eliminarea barierelor fizice, digitale și educaționale din mediul universitar și crearea unor condiții reale de egalitate de șanse pentru tinerii cu dizabilități și cu cerințe educaționale speciale.
„Fiecare tânăr merită șansa de a-și construi viitorul, iar statul trebuie să garanteze această șansă. Dacă un student cu dizabilități nu poate ajunge fizic la facultate, trebuie să poată participa online. Iar pentru studenții surzi, Limba Semnelor Române trebuie tratată ca limbă maternă, așa cum prevede deja legea”, a declarat Silvia Dinică.

În plenul Senatului, președintele Comisiei pentru învățământ, senatorul USR Irineu Darău, a subliniat că noile prevederi creează premisele unui sistem universitar incluziv. „Vrem ca un student cu dizabilități să poată face tot ce face un student fără dizabilități. Nu ne dorim abandon universitar din cauza unor limitări ale infrastructurii. Inițiativa include, pe lângă persoanele cu dizabilități, și pe cele cu nevoi educaționale speciale, așa cum se întâmplă în învățământul preuniversitar”, a afirmat Darău.

Printre prevederile adoptate se numără dreptul studenților cu dizabilități de a participa online la cursuri și seminare atunci când nu se pot deplasa fizic la facultate sau când campusurile nu sunt complet accesibilizate, includerea explicită a limbii semnelor, precum și recunoașterea persoanelor cu cerințe educaționale speciale în învățământul superior.
Inițiativa a fost adoptată cu 113 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și o abținere. Legea urmează să fie trimisă spre promulgare președintelui României, Nicușor Dan.

Primul corp de clădire al unui spital județean construit de la zero în România după 1989 a fost finalizat la Bistrița, prin finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au anunțat autoritățile.

Noul corp al Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud reprezintă cea mai mare investiție în sănătate realizată prin PNRR la nivelul județului și una dintre cele mai mari investiții din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate la nivel național. Valoarea totală a proiectului depășește 606 milioane de lei., anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Clădirea are o capacitate de 235 de paturi și include secții medicale esențiale, un bloc operator modern, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică. Infrastructura a fost concepută pentru gestionarea cazurilor medicale complexe, intervenții rapide și creșterea siguranței pacientului.

Proiectul integrează digitalizarea încă din faza de construcție. Paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului, monitorizare la distanță și colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obținerea unor opinii medicale suplimentare în cazuri critice.

În paralel cu realizarea noii clădiri, corpul vechi al spitalului a fost modernizat, fiind reabilitat din punct de vedere structural, dotat cu echipamente medicale moderne și integrat în fluxuri digitale de lucru.

În prezent, aproximativ 240 de medici profesează în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, autoritățile subliniind că investițiile în infrastructura medicală contribuie la atragerea și menținerea personalului medical.
Finalizarea acestui proiect marchează prima clădire de spital realizată și finalizată prin PNRR în România și este un moment de referință pentru investițiile în sistemul public de sănătate, a precizat Rogobete.

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a decis ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să preia coordonarea filialei PNL București, în urma unei propuneri formulate de președintele partidului, Ilie Bolojan. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a partidului la nivelul Capitalei.

Potrivit unui comunicat transmis după ședința BPN, Ciprian Ciucu va avea ca principală atribuție evaluarea activității organizațiilor liberale din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Analiza urmează să fie realizată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar concluziile vor sta la baza unor măsuri menite să îmbunătățească funcționarea filialelor de sector.

În plus, primarul ales al Bucureștiului va coordona grupul consilierilor generali ai PNL din Consiliul General al Municipiului București. Totodată, acesta a primit mandat politic din partea conducerii partidului pentru a negocia, la nivelul Capitalei, cu celelalte formațiuni politice reprezentate în administrația locală.

Deciziile adoptate de Biroul Politic Național vin într-un context în care PNL își propune o consolidare a poziției politice în București și o eficientizare a activității organizațiilor locale, în perspectiva următoarelor cicluri electorale.

Lucrările de refacere a drumului județean DJ 242, între localitățile Târgu Bujor și Vârlezi, în zona cunoscută de localnici drept „litera M”, au fost finalizate, după ce infrastructura rutieră și podul din zonă au fost grav afectate de inundațiile din anul 2024.

Investiția, în valoare de 2,2 milioane de lei, a fost realizată de Consiliul Județean Galați și a vizat refacerea porțiunii de drum distruse, precum și punerea în siguranță a zonei.
Potrivit președintelui CJ, Costel Fotea, pentru prevenirea alunecărilor de teren au fost consolidate și betonate taluzurile și acostamentele, iar șanțurile de scurgere au fost lărgite pe ambele părți ale drumului, pentru a putea prelua volume mari de apă în perioadele cu precipitații abundente.

De asemenea, rampele podului, grav afectate de viituri, au fost refăcute integral, iar albia a fost consolidată cu beton și piatră, atât în amonte, cât și în aval, pentru a rezista forței apelor.
Pentru creșterea siguranței rutiere, au fost montate parapete de protecție și a fost refăcută semnalizarea rutieră. Autoritățile susțin că DJ 242 este, în prezent, un drum sigur și rezistent în fața fenomenelor meteo extreme.

Coaliția de guvernare s-a reunit pe 17 decembrie, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, și a ajuns la un acord privind principalele măsuri economice și administrative pentru anul 2026.
Printre deciziile adoptate se numără:

Reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază; pentru administrația locală, se menține decizia anterioară a coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează să finalizeze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați.
Reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat din 2027.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară a anului viitor.
Potrivit liderilor coaliției, aceste decizii vizează echilibrarea finanțelor publice, creșterea salariilor și stimularea dezvoltării economice, respectând angajamentele asumate prin planul bugetar pentru anul viitor.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău–Piatra Neamț, proiect strategic care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț cu Autostrada Moldovei A7.
Contractul a fost câștigat de o asociere româno-bulgară condusă de Danlin XXL, din care mai fac parte Groma Hold (Bulgaria), Intertranscom Impex SRL, Evropeiski Patisha și Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi. Valoarea ofertei declarate câștigătoare este de 5,17 miliarde lei, fără TVA.

Contractul poate fi semnat după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații.
Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț va avea o lungime de 51 de kilometri și va asigura condiții moderne de transport între cele două municipii, contribuind la reducerea traficului greu și de tranzit din interiorul orașelor Bacău și Piatra Neamț.
Durata totală de realizare a proiectului este de 48 de luni, din care 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Garanția lucrărilor este de cinci ani.
Pe traseu vor fi realizate:
-30 de structuri (poduri, pasaje și viaducte), cu o lungime totală de aproximativ 16 kilometri;
-două structuri cu lungimi de peste 1.000 de metri, cea mai lungă fiind un viaduct de 1.072 metri la nodul de conexiune cu Autostrada A7, secțiunea Bacău–Pașcani;
-cinci noduri rutiere: nod tip „trompetă” pentru conexiunea cu A7 (km 0), nod Racova (DN15), nod Podoleni, nod Săvinești și nod Piatra Neamț;
-spațiu de servicii tip S3, pe ambele sensuri de mers;
-Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).

Proiectul va fi realizat într-un singur contract și este considerat un pas important pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, creșterea siguranței rutiere și atragerea de investiții în județele Bacău și Neamț. Potrivit Ministerului Transporturilor, constructorul a beneficiat și de punctaj suplimentar pentru angajarea șomerilor din cele două județe.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, a subliniat că investiția confirmă rolul infrastructurii rutiere ca motor al dezvoltării economice regionale și naționale.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, a semnat, miercuri, contractul de finanțare pentru un proiect de modernizare a infrastructurii portuare din România, în valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Potrivit ministrului, contractul vizează proiectul „Modernizare și extindere infrastructură de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța”, considerat o investiție majoră pentru dezvoltarea infrastructurii portuare. Anunțul a fost făcut de Ciprian Șerban pe Facebook.

Valoarea totală a proiectului este de 164.962.132,02 lei, TVA inclus. Din această sumă, 62.543.937,02 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene, 62.543.937,01 lei provin din cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 39.874.257,99 lei sunt cheltuieli neeligibile.

Proiectul are ca obiectiv modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, construirea și reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.
„Prin această investiție, Portul Constanța face un pas important în conformarea cu directivele europene privind apa și apele uzate, crește eficiența operațională și își consolidează rolul de hub logistic strategic la Marea Neagră”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban.