Suprafeţele afectate de secetă pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor au ajuns miercuri la 372.050 hectare, în 33 de judeţe, conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Din acestea, 200.978 ha sunt cultivate cu grâu şi triticale, 30.774 ha cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 31.019 ha cu rapiţă, 63.248 ha cu porumb, 4.575 ha cu soia, 868 ha cu mazăre, 28.240 ha cu floarea soarelui, 5.405 ha cu plante furajere şi 6.790 ha alte culturi.

Au raportat culturi afectate de secetă judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.

Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat marți la 7,96%, în scădere faţă de vineri, când a fost cotat la 7,98%, arată datele publicate de BNR.

Tot marți, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut de la 8,13% la 8,12%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni a rămas neschimbat - 8,27%.

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

În ajunul Praznicului Adormirii Maicii Domnului, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a fost adusă din nou la Mănăstirea Adam după ce, pe parcursul postului care precede această mare sărbătoare creştină, s-a aflat în procesiune în peste 150 de parohii din protopopiatele judeţelor Galaţi şi Brăila.

„La ceas de seară, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, s-a aflat în mijlocul clericilor şi credincioşilor veniţi în număr mare la mănăstirea închinată Maicii Domnului din nordul judeţului Galaţi, pentru a se ruga Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu.

La altarul de vară al mănăstirii, icoana Maicii Domnului a fost aşezată spre închinare, iar Părintele Arhiepiscop împreună cu un mare sobor de preoţi şi diaconi a oficiat slujba Privegherii, urmată de săvârşirea Prohodului Maicii Domnului.

Cântarea a fost susţinută de  credincioşi, slujitori, monahii, pelerini şi copii îmbrăcaţi în costume tradiţionale româneşti, care au dorit, din tot sufletul să o preacinstească pe Cea căreia i se mai spune şi Sfânta de la Adam“, se spune într-un articol postat pe site-ul Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Angajaţii part-time care au mai mulţi angajatori trebuie să depună lunar, la fiecare angajator, câte o declaraţie prin care afirmă că obţin venituri totale (şi de la alţi angajatori) care sunt echivalente cu cel puţin valoarea salariului minim, potrivit unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor și citat de Mediafax.

Efortul s-ar transpune în câteva milioane de declaraţii transmise de angajaţi şi procesate lunar de către angajatori, având în vedere că există 1,1 milioane de salariaţi part-time, iar unii dintre ei au mai mulţi angajatori.

„Retorica privind digitalizarea şi debirocratizarea sistemului a rămas doar un exerciţiu de PR public, autorităţile dând naştere în realitate unei noi situaţii care îi zăpăceşte pe angajatori, deşi totul putea fi automatizat. Aşa cum Registrul Comerţului şi-a dat seama că putea să ceară şi să obţină automat cazierul fiscal de la Finanţe şi nu de la contribuabilul care voia să îşi înfiinţeze o firmă, şi Revisalul putea fi o soluţie pentru digitalizarea acestui proces de verificare a numărului de ore lucrate şi a veniturilor obţinute, din moment ce toate informaţiile privind contractele de muncă sunt deja în cloud, iar angajatorii lucrează cu această platformă“, spune avocatul Doru Cosmin Ursu din cadrul casei de avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners, citat de Mediafax.

O astfel de soluţie - de consultare a Revisalului, softul de evidenţă a salariaţilor - ar elimina, spune avocatul Ursu, situaţiile ce vor putea fi generate de unii angajaţi care ar putea fi tentaţi să mintă în declaraţia pe propria răspundere, de teamă că ar putea deveni neatractivi pentru un angajator la care au normă parţială.

Sucursala Regională de Căi Ferate Iași a deschis ofertele depuse la procedura de licitație publică pentru efectuarea unor lucrări de eliminare a restricțiilor de viteză și pentru reabilitarea parametrilor tehnici ai suprastructurii căii ferate, pe linia 600 Tecuci - Iași (firul II).

Conform CFR SA, o singură firmă, SC Ness Proiect Europe SRL, a depus ofertă pentru lucrări tip Quick Wins, pe o lungime de 42 km, de pe intervalul de stații Tutova – Munteni.

În cadrul proiectului, se vor realiza lucrări de înlocuirea la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii și realizarea căii fără joante.

Principalele beneficii rezultate în urma lucrărilor sunt: eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză și a costurilor cauzate de acestea, creșterea eficienței activității de operare, diminuarea efectelor adverse asupra mediului, readucerea stării tehnice a liniei la parametrii proiectați și maximizarea gradului de siguranță.

Valoarea totală estimată a lucrărilor este de 167, milioane lei, finanțarea urmând să fie asigurată prin PNRR.

Ministerul Agriculturii a anunțat vineri că suprafața afectată de secetă, pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor, este de 337.267 de hectare.

Este vorba de culturi din 33 de județe: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Ilfov, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea.

Au fost afectate următoarele culturi: grâu, triticale (182.503 ha), orz, orzoaică, ovăz, secară (26.752 ha), rapiță (30.249 ha), porumb (58.548 ha), soia (4.083 ha), mazăre (786 ha), floarea soarelui (25.270 ha), plante furajere (4.477 ha) și alte culturi (4.466 ha).

Gazele s-au scumpit în luna iulie a acestui an cu 70,10% faţă de iulie 2021, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de digi24.ro.

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ s-au aflat şi combustibilii, cu un avans al preţurilor de 35,63% în iulie 2022 faţă de iulie 2021, şi energia termică, care a înregistrat un plus 22,98%.

limentele care s-au scumpit cel mai mult în intervalul de referinţă au fost uleiul comestibil, cu creşteri de preţ de 51,86%, cartofii, care au înregistrat o creștere de 41,85% şi făina, care a crescut cu 32,86%.

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian (34,02%), apă, canal salubritate (20,96%) şi transportul CFR (20,92%).

Serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 0,08%, aceasta fiind şi sigura ieftinire în luna iulie din acest an faţă de iulie 2021.

Agenția Națională de Administrare Fiscală derulează o serie de controale antifraudă fiscală la contribuabili ce au intermediat obținerea unor polițe/scrisori de garanție bancară pentru societăți care dețineau calitatea de beneficiari ai unor contracte încheiate cu diverse autorități publice, având ca presupuși emitenți o instituție bancară din Lituania și două societăți de asigurări din Franța, respectiv Cipru. Controalele se realizează pe baza unor informații furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Inspectorii antifraudă au analizat circuitele financiare și au constatat că societățile implicate în operaționalizarea mecanismului de intermediere a obținerii acestor polițe/scrisori de garanție bancară au încasat sume în cuantum de 3.496.919 de lei, iar o parte semnificativă din acestea au fost retrase în numerar din conturile bancare, prin intermediul bancomatelor.

În fapt, polițele/scrisorile de garanție bancară (pentru bună execuție și/sau participare) au fost utilizate de beneficiari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, în cadrul procedurii de achiziții publice a contractelor de execuție diverse lucrări, cu posibila finanțare a acestora din fonduri naționale sau europene.

Pentru crearea unei aparențe de legalitate se proceda la realizarea unei corespondențe electronice între beneficiarii documentelor de garantare și persoane cu bonitate și notorietate în domeniul consultanței în cadrul procedurii de achiziții publice, prin intermediul căreia erau transmise draft-ul scrisorilor de garanție sau al polițelor de asigurare, documentele de înființare ale emitenților, documentele de decontare, precum și bilete la ordin avalizate.

În privința persoanele juridice care sunt înscrise în documentele de garantare, au fost obținute date și informații de la societățile beneficiare, potrivit cărora acestea nu au emis, respectiv intermediat astfel de operațiuni.

Din accesarea surselor deschise au fost regăsite informații potrivit cărora, de exemplu, instituția bancară din Lituania a fost sancționată de către Banca Națională a Lituaniei întrucât nu a reușit să asigure un sistem și proceduri de control interne eficiente în gestionarea riscurilor clienților, neavând în aplicare măsuri suplimentare pentru reducerea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

Joi, 11 august, pe platoul Monumentului Revoluției din fața Prefecturii Galați va avea loc o acțiune de protest, organizată de Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România (FSNPPC).

La protest, care va avea loc între orele 10.00 și 12.00, și-au anunțat participarea aproximativ 50 de persoane.

Conform unui document remis de FSNPPC, motivele acțiunii de protest sunt: neaplicarea Legii 153/2017 a salarizării unice, lipsa de predictibilitate referitoare la pensiile militare de stat, subfinanțarea structurilor MAI, deficitul cronic de personal, de natură a pune în pericol siguranța națională.

Printre revendicările sindicaliștilor se numără modificarea Legii dialogului social în așa fel încât să se permită negocierea la nivel de sector și național, precum și măsuri adecvate pentru gestionarea prețurilor la energie și creșterea urgentă a salariului minim (luând în calcul Legea coșului minim pentru un trai decent), pentru a atenua explozia prețurilor și inflația.