Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizaţia care reuneşte peste 120 de companii multinaţionale, apreciază că România dispune în acest moment de instrumentele necesare şi oportunitatea de a implementa reforme care ar putea genera un impuls pentru o creştere economică peste media europeană, relatează Mediafax.

“România are, prin mecanismul de redresare şi rezilienţă şi prin fondurile UE disponibile din cadrul financiar multianual, instrumentele necesare şi oportunitatea de a implementa reforme în diferite domenii cheie care ar putea genera impulsul suplimentar necesar pentru o creştere economică peste media europeană”, transmit reprezentanţii organizaţiei într-un material care analizează principalele aspecte care vor continua să modeleze o creştere durabilă a economiei locale.

Concluzia principală este că pentru revenirea economică, în primul rând este necesară continuarea campaniei de vaccinare, cu sprijinul mediului privat pentru a remedia daunele sociale şi economice cauzate de această criză, în paralel cu o implicare continuă pentru atragerea mai multor investiţii străine directe, cu scopul de a obţine un efect de dezvoltare multiplicator pentru ecosistemul IMM-urilor locale.

Organizaţia mai menţionează formularea unor recomandări cu privire la politicile publice cu impact în economie şi recomandări privind tranziţia verde şi cea digitală spre care România se îndreaptă în deceniul 2021 – 2030, şi nu în ultimul rând, îmbunătăţirea şi consolidarea procesului de consultare între autorităţi şi mediul de afaceri, cu obiectivul de a atinge şi implementa politici publice solide.

“Având în vedere pierderile considerabile declanşate de pandemie, Consiliul Director al FIC recomandă o abordare preventivă, bazată pe vaccinarea pe scară largă a populaţiei, pentru a evita măsuri rigide restrictive urmate de redeschideri provizorii ale economiei, generând astfel revenire economică de tip stop-start, sau restricţii la nivel local, care ar reprezenta un efort bugetar suplimentar pentru economia României, aşa cum a fost cazul până acum”.

Circulația pe DN 21A, la ieșirea din localitatea Bărăganu spre Țăndărei, județul Brăila, a fost întreruptă în urma unui accident rutier în care o autocisternă plină cu motorină s-a răsturnat și a luat foc. Șoferul autocisternei a reușit să se salveze, însă incendiul izbucnit la locul accidentului riscă să ducă la producerea unei explozii.

Autocisterna condusă de un șofer de 61 de ani din Republica Moldova s-a răsturnat pe mijlocul șoselei. Motivele accidentului nu sunt cunoscute.

Pentru a stinge flăcările, au intervenit mai multe autospeciale ale pompierilor. De asemenea, la fața locului s-au deplasat echipaje SMURD și ale Poliției.

"În acest moment, pe DN 21A, între localităţile Bărăganu şi Ţăndărei, traficul este blocat în totalitate din cauza unei cisterne răsturnate pe partea carosabilă. Din fericire nu sunt victime. Traficul rutier este deviat de către poliţişti pe DN 21 şi DE 584", se arată într-un comunicat al IPJ Brăila.

Ministerul Economiei informează că, în perioada următoare, va fi lansat apelul de proiecte pentru granturile de ajutor de stat pentru industria HORECA, instituite în baza OUG 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniu a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei.

Potrivit actului normativ, baza de calcul a ajutorului va trebui certificată şi asumată de către un expert contabil sau o societate de expertiză contabilă, membri CECCAR, selectați şi remunerați de către aplicant. La alegere, baza de calcul poate fi certificată de către un auditor financiar sau o firmă de audit, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, selectați şi remunerați de către aplicant.

Ministerul Economiei face apel la potențialii beneficiari să pregătească din timp raportul de expertiză contabilă, întocmit conform reglementărilor CECCAR – Standardului profesional nr. 35 „Expertize contabile” sau, după caz, a raportului de audit, întocmit conform ISRS 4400 „Misiuni pe baza procedurilor convenite”.

Alături de raport, ar trebui întocmită și anexa la acesta (raportul sinteză), asumat de expertul contabil/auditorul financiar. Anexa la raport va fi realizată conform Anexei nr. 7 la procedura de implementare a schemei, care este în consultare publică.

Potrivit unui barometru realizat de Frames la comanda Best Smart Consulting, piața muncii nu se va deschide cel puțin până la toamnă, mare majoritate a investitorilor așteptând ca veștile bune privind evoluția pandemiei să se confirme.

57% dintre managerii chestionați în cadrul Barometrului privind piața muncii în contextul crizei COVID afirmă că vor relua angajările la toamnă, iar 32% abia în 2022. Numai 9% spun că vor face angajări în următoarele 3-5 luni.

Întrebați care sunt provocările care influențează piața muncii, în prezent, cei mai mulți dintre investitori (61%) au indicat incertitudinea provocată de dinamica pandemiei COVID, mare parte indicând efectele negative ale unui eventual val IV de infectări.

21% spun că nu sunt încă pregătiți să facă angajări pentru că activitatea firmei este încă afectată de criză, 16% afirmă că nu găsesc angajații potriviți, iar 7% spun că și-au restructurat activitatea în așa fel încât nu mai au nevoie de personal suplimentar.

„„Reluarea business-ului la capacitate maximă va interveni treptat, în funcție de dinamica crizei sanitare, de semnalele privind reluarea consumului și de evoluția generală economică, de la dezghețarea relațiilor de afaceri la dinamica inflației și a cursului valutar”, a afirmat Ligia Neacșu, managerul Best Smart Consulting.

Barometrul Frames & Best Smart Consulting a mai atins un punct sensibil – cel al dinamicii salariale în contextul crizei.

Întrebați dacă vor crește salariile în 2021, 68% dintre cei chestionați au indicat răspunsul „NU” și numai 12% au răspuns afirmativ. Restul au evitat să răspundă. Dintre cei care vor să crească salariile, cei mai mulți (54%) au indicat o majorare între 3-10%.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați anunță, printr-un aviz adresat navigatorilor, că, în perioada 31 mai – 19 iunie, navigația pe Dunărea maritimă se închide complet la km.165+800

Moticul restricțiilor îl constituie desfășurarea lucrărilor de ridicare și montare a cablurilor pasarelelor provizorii pe deschiderea principală a viitorului pod peste Dunăre în zona Brăila.

”Lucrarile pe sectorul de Dunăre maritima sus menționat pentru care este necesară închiderea navigației prin zonă se desfășoară de luni până sâmbătă ((6 zile/săptămână), între orele 8,00-11,00 și între orele 13,00-16,00”, se arată în avizul emis de AFDJ Galați.

„Vor începe operaţiunile de ridicare a cablurilor pentru catwalk între piloni pe zona navigabilă. Operaţiunea este una complexă. Se vor face manevre între cei doi piloni. Procesul se va face în reprize a câte trei ore, iar în acest interval circulaţia pe şenal va fi oprită”, a afirmat inginerul Viorel Eşanu, responsabil monitorizare lucrări, citat de ITI Delta Dunării.

Cele cinci societăţi de investiţii financiare listate la Bursa de Valori Bucureşti şi-au majorat activele nete cumulat cu 2,3%, în aprilie 2021, până la 10,5 miliarde de lei, în contextul în care toate cinci au înregistrat creşteri, relatează ZF, citat de Mediafax.

Creșterile încep de la 0,11% pentru Evergent Investments (2,1 mld. lei) la 5,9% în cazul SIF Muntenia (1,86 mld. lei), potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din rapoartele VAN publicate la BVB.

SIF Transilvania (SIF3) şi-a majorat activele nete cu 0,44%, la 1,25 mld. lei, SIF Oltenia (SIF5) le-a majorat cu 2,25%, până la 2,13 mld. lei, iar activele nete ale SIF Banat-Crişana (SIF1) au crescut cu 2,5%, până la 3,2 mld. lei.

De la începutul anului, cea mai tranzacţionată SIF este Evergent Investments (123 mil. lei), cea mai mare societate din punctul de vedere al capitalizării (1,4 mld. lei).

Liberty Steel Group anunță că a desemnat-o pe Aida Nechifor în funcția de director general al combinatului siderurgic Liberty Galați.

Aida Nechifor - care lucrează în combinat de 20 de ani -  este prima femeie care vine la conducerea unității gălățene în cei 55 de ani de istorie a acesteia. Este, de asemenea, și prima femeie în fruntea unui producător de oțel din România. Aida Nechifor va avea și responsabilități de conducere a Liberty Skopje, o unitate din Macedonia de Nord, informează Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al administrației combinatului gălățean.

Conform sursei citate, Aida Nechifor a fost anterior director financiar al combinatului și membru în Comitetul de Conducere, din decembrie 2018. S-a alăturat companiei în 2001. Inițial, a lucrat ca economist, înainte de a conduce echipe de vânzări, contabilitate, raportare financiară, planificare și analiză. Este absolventă a Facultății de Administrare Economică și Afaceri a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Paramjit Kahlon, CEO Primary Steel and Integrated Mining, Liberty Steel Group, a declarat: „Sunt încântat să îi atribui Aidei acest rol important deoarece cred că ea poate și va fi o inspirație extraordinară pentru dezvoltarea Galațiului și pentru industria siderurgică românească, la scară mai largă. De la începutul anului, ea, cu susținerea lui Prasanta, a condus echipa de la Galați cu calm și eficiență pentru a obține, constant, rezultate excelente. Consider că poate coordona acum echipa pentru a continua eforturile de a crește nivelurile de producție 3 milioane de tone de oțel pe an, de la circa 2 milioane anul trecut, precum și de a accelera planurile ambițioase ale Combinatului de a deveni neutru de carbon până în 2030”.

Prasanta Kumar Mishra, care fusese numit manager general interimar în februarie 2021, este desemnat director executiv al Liberty Galați.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, propune vinderea la licitație a activelor și creanțelor deținute de România la combinatul siderurgic Krivoi Rog din Ucraina, în încercarea de a recupera ce se mai poate din afacere și a renunța la plata anuală de 1 milion de euro pentru pază.

„În ministerul economiei sunt multe probleme uitate de ani de zile. Unele de zeci de ani. Și, la fiecare astfel de problemă, este cineva care câștigă bani frumoși de pe urma ei. Combinatul de la Krivoi Rog este fix o astfel de problemă a statului român. Nerezolvată de ani de zile și din care câțiva oameni conectați politic se îmbogățesc din banii contribuabililor.

Combinatul de la Krivoi Rog este o fabrică abandonată din Ucraina la care este proprietar și statul român alături de statul ucrainean. Inițial erau mai multe state care au fost implicate în construirea lui, dar au rămas numai acestea două. Combinatul nu mai funcționează și nici nu are vreo perspectivă de a se reporni.

Este o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcție. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleți de fier pentru a produce oțel. În total, statul român ar fi trebuit să primească ~30 de milioane de tone de peleți timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159 mii de tone. Adică 0.53% din cât trebuia să primească. O altă „bună afacere” a statului.

Să ne înțelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională. Statul român, însă, a ales să rămână agățat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual, cam orice. Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile românești care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru”, a scris ministrul pe Facebook.

Năsui spune că statul plătește anual un milion de euro către trei firme pentru „pază și conservare”. „Recent am primit pe masă nota de plată pe anul acesta. Ne costă încă 5,4 milioane de lei. Nu sunt alese la întâmplare aceste firme. Sunt impuse printr-o lege în care ele apar paznici obligatorii. Repet, an de an”, spune ministrul, care caracterizează combinatul drept „o epavă”.

„În România, până în prezent, au fost aprobate cu aprobarea CE 12 măsuri de ajutor de stat care se află în diverse stadii de implementare. 10 dintre ele sunt implementate sau în stadiu de implementare. 9 sunt scheme de ajutor de stat şi 3 sunt ajutoare individuale ad-hoc: Blue Air, Tarom, Aeroportul Timişoara”, a spus Alis Bărbulescu, director al Direcției Ajutor de Stat a Consiliului Concurenţei, în cadrul videoconferinţei ZF/GNP şi ReedSmith, informează Mediafax.

Cadrul legislativ european a fost adaptat şi modificat temporar de către Comisia Europeană, astfel încât, în această perioadă de criză, statele membre pot acorda granturi, garanţii, împrumuturi, diverse instrumente.

Multe dintre măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre au avut la bază articolul care spune că poţi acorda ajutor de stat pentru remedierea pagubelor sau daunelor provocate de evenimente extraordinare, precum criza Covid.

Până la finalul lui 2020 cam 36% din aceste fonduri au fost contractate.

În ceea ce priveşte instrumentele folosite, peste 70% din aceste ajutoare de stat au fost sau vor fi acordate sub formă de garanţii, urmate ca pondere de granturi şi împrumuturi.

În urma restricțiilor de circulație impuse în contextul pandemiei Covid-19, vânzările OMV Petrom, prin cele 560 de benzinării, s-au redus anul trecut cu 24%, scrie Ziarul Financiar.

OMV Petrom Marketing, divizia de retail a grupului OMV Petrom, a terminat anul trecut cu vânzări de 14,5 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro), cu 24% mai mici faţă de cele din 2019, scăderea volumelor vândute fiind principala cauză a declinului, arată datele de la Ministerul Finanţelor.

Profitul net al companiei a ajuns la 328 de milioane de lei, în scădere şi el faţă de nivelul de 442,8 milioane de lei din 2019.