Consiliul Concurenței a sancționat compania Delgaz Grid SA, membră a grupului E.ON, cu o amendă în valoare de circa 30 de milioane lei (aproximativ 6,1 milioane euro) pentru abuz de poziție dominantă pe piața serviciilor conexe distribuției de gaze naturale, respectiv pe piața serviciilor de verificări și revizii tehnice ale Instalațiilor de Utilizare a Gazelor Naturale (IUGN) în zona de distribuție a Delgaz Grid SA.
„Delgaz Grid SA deţine o poziţie de monopol pe piaţa distribuţiei de gaze naturale aferentă zonelor geografice pentru care are licenţă de distribuţie, în speță judeţele situate în partea de nord a ţării (Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț, Bacău)”, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul Concurenței.
În cadrul investigației declanșate la sfârșitul anului 2018, Autoritatea de concurență a constatat că, în perioada martie 2015 – decembrie 2018, Delgaz Grid SA, în calitate de distribuitor de gaze naturale, a abuzat de poziția sa dominantă prin refuzul de a acorda acces tuturor companiilor din piață la o facilitate esențială - înregistrarea fișelor de evidență a lucrărilor de verificări/revizii tehnice în sa baza de date.
În acest fel, au fost create condiții discriminatorii pentru firmele prezente pe această piață față una dintre companiile cadrul grupului E.ON.
Favorizarea companiei din cadrul grupului E.ON a contribuit la consolidarea poziției acesteia pe piața serviciilor de verificări și revizii a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale furnizate în aria de distribuție a Delgaz.
„Acțiunile anticoncurențiale întreprinse de Delgaz Grid SA au condus atât la afectarea concurenței pe piața serviciilor de verificări și revizii tehnice furnizate în aria sa de distribuție, prin limitarea accesului operatorilor economici pe această piață și împiedicarea dezvoltării acestora, cât și la afectarea consumatorilor, prin restrângerea posibilității acestora de a-și alege furnizorii de servicii de verificări/revizii tehnice și prin creșterea cheltuielilor cu astfel de servicii” a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Rezervele valutare la BNR au crescut în aprilie cu 2,6 miliarde euro, ajungând la un nivel record de 38,3 miliarde euro, după ce în cursul lunii au intrat 3,5 miliarde euro din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor, informează Ziarul Financiar.
În total, în aprilie, în rezerva Băncii Naţionale au intrat 4,1 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele, conform sursei citate.
Din rezervă au ieșit 1,57 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăti de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone, cu o valoare totală de 4,88 miliarde de euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) erau la finele lunii aprilie de 43,18 miliarde euro, faţă de 40,49 miliarde euro la 31 martie 2021.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat prelungirea până în 5 iulie a sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR 2020, dedicată celor din diaspora, relatează Mediafax.
Până în prezent au fost depuse 172 de proiecte, în valoare de 6,9 milioane euro. Până la atingerea plafonului de depunere a proiectelor, mai sunt disponibile fonduri în valoare de 23 de milioane de euro.
Sprijinul financiar acordat pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil. În funcție de dimensiunea exploatației agricole, el poate fi în valoare de 40.000 sau de 50.000 de euro.
Finanțarea se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% la semnarea Contractului de finanțare și 25% în funcție de implementarea corectă a planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea contractului de finanțare.
Conform AFIR, acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a planului de afaceri.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați prezintă detalii despre modul și termenele până la care trebuie făcută conectarea de către contribuabilii mari, mijlocii și mari la sistemul informatic al ANAF.
Astfel, operatorii economici au obligația realizării conectării caselor de marcat până cel târziu pe 30 iunie 2021 (în cazul marilor contribuabili), 30 noiembrie 2021 (contribuabilii mijlocii și mici) sau la data instalării aparatului de marcat electronic fiscal, dacă această operațiune se realizează ulterior datelor 30.06.2021, respectiv 30.11.2021, în funcție de categoria operatorilor economici care dețin aparatele de marcat electronice fiscale.
Practic, operatorii economici solicită distribuitorilor autorizați și unităților acreditate de service intervenția acestora în scopul trecerii aparatelor de marcat electronice fiscale (AMEF) instalate în profil online și implicit conectarea la sistemul informatic.
Operatorii economici utilizatori de aparate de marcat electronice fiscale asigură, cu caracter permanent, îndeplinirea condițiilor pentru menținerea conexiunii (de exemplu asigură neîntreruperea serviciilor de internet etc.).
După realizarea conectării aparatului de marcat electronic fiscal la sistemul informatic, operatorul economic deținător al aparatului de marcat, poate verifica, prin intermediul serviciului Spațiu Privat Virtual, eventuale mesaje pe care sistemul informatic le poate transmite, referitoare la disfuncționalitățile transmiterii fișierelor de la AMEF la sistemul informatic.
Datele înregistrate de aparatul de marcat electronic fiscale până la momentul realizării conectării vor fi transmise de operatorul economic (deținător al AMEF), prin depunerea declarației A4200 (sau, după caz, a declaraţiei F4109, în cazul în care casele de marcat nu au fost utilizate) până la data de 20 a lunii următoare celei de raportare.
Operatorii economici care dețin aparate de marcat electronice fiscale instalate în zone nedeservite de rețele de comunicații au obligația de a informa ANAF cu privire la această situație, prin depunerea declarației pe propria răspundere, care se transmite organului fiscal exclusiv online prin transmiterea formularului F4110, cu respectarea următoarelor termene: 30.06.2021 – marii contribuabili; 30.11.2021 – contribuabilii mijlocii și mici; în termen de 2 zile lucrătoare de la data instalării aparatului de marcat electronic fiscal, pentru operatorii economici care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale ulterior datei de 1.7.2021, respectiv 1.12.2021.
Acești operatori economici își îndeplinesc în continuare, conform legii, obligaţiile declarative privind transmiterea datelelor fiscale înregistrate de aparatele de marcat electronice fiscale, prin depunerea declarației A4200 sau, după caz, a formularului 4109 „Declaraţie privind aparatele de marcat electronice fiscale neutilizate“.
Aproximativ 100 de clădiri, ce aparțin de 55 de școli din România, vor fi renovate pentru a îndeplini standarde moderne de siguranță, reziliență, incluziune, sustenabilitate și infrastructură digitală, în cadrul unui nou Proiect pentru școli mai sigure, incluzive și durabile, anunță Banca Mondială.
Proiectul, în valoare de 100 de milioane de euro, a fost aprobat vineri de Consiliul de Administrație al Băncii Mondiale.
În România, este o nevoie urgentă de îmbunătățire a rezultatelor educaționale, în special, în ceea ce privește o serie de probleme majore ce țin de reducerea absenteismului in rândul elevilor și creșterea numărului de elevi care participă la clase și își finalizează studiile.
„Un copil născut în România se așteaptă să își atingă doar 58% din productivitatea totală pe care ar putea-o atinge dacă ar avea acces la servicii mai bune de educație și sănătate”, spune Tatiana Proskuryakova, Director de țară al Băncii Mondiale pentru România. „În plus, cercetările demonstrează cum calitatea infrastructurii educaționale afectează în mod direct nivelul de performanță al elevilor. Îmbunătățiri în calitatea acestei infrastructuri vor ajuta în mod direct elevii de astăzi, iar, in viitor, vor aduce beneficii întregii țări.”
În plus, proiectul va oferi sprijin municipalităților din țară pentru a investi în infrastructura educațională și oferă noi oportunități ale României de a investi în reziliență în fața dezastrelor și a schimbărilor climatice, prin investiții în școli sigure ce pot oferi adăpost de urgență în cazul dezastrelor și care reprezintă spații educaționale flexibile ce pot fi utilizate pentru activități comunitare.
Astăzi, peste 1.000 de școli din întreaga țară sunt expuse unui risc ridicat de deteriorare sau colaps în cazul unui cutremur, sau nu îndeplinesc standardele moderne de incendiu, sanitizare sau cerințele privind calitatea aerului. Mai mult, școlile joacă un rol important în creșterea gradului de conștientizare a riscurilor legate de dezastre naturale și schimbări climatice, dar și in îmbunătățirea pregătirii pentru situații de urgență.
Ministerul Economiei a plătit, în ultima lună, aproape 150 de milioane de lei din datoriile de 873 de milioane de lei care trebuiau plătite beneficiarilor programului Start-up Nation.
„Pentru Start-up Nation datoriile datează din 2018. La începutul anului aveam 873 de milioane de lei de plată. Am reușit să prindem în bugetul pe anul acesta 642 de milioane de lei pentru plata datoriilor. Și banii vor ajunge într-un ritm bun la beneficiari. Din păcate nici aceștia nu sunt suficienți, dar mai încercăm să găsim la rectificare alți bani”, a anunțat ministrul Claudiu Năsui.
Măsura 2, a spus Năsui, este una dintre cele mai grele provocări a ministerului. „Am găsit măsura cu finanțare europeană de 265 de milioane de euro, dar cu un OUG dat în 18 noiembrie 2020 care promitea 765 de milioane de euro. Deci 500 de milioane de euro din bani europeni în plus pe care nu-i aveam și nu-i avem nici acum. Cu toate acestea am deblocat măsura și până la 1 mai vom avea deja plăți efectuate efective de 467 de milioane de euro, adică aproape dublu bugetului inițial. Mai avem o parte din suma lipsă de acoperit, dar alături de ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, facem eforturi consistente, și lucrăm în fiecare zi să găsim o soluție agreată de Comisia europeană pentru a putea aduce cât mai rapid și restul de finanțare”.
Măsura 3 va fi reluată de îndată ce va exista finanțare, a adăugat Năsui.
Primele garantii solicitate in cadrul Programului IMM INVEST 2021 si Subprogramului AGRO IMM INVEST au fost aprobate, anunță Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).
10.006 IMM-uri s-au înscris deja pe platforma www.imminvest.ro, ceea ce reprezintă un record. Peste 8.200 IMM-uri au aplicat pentru IMM Invest și peste 1.700 pentru Agro IMM Invest. Suma totală solicitată de către cele 10.006 IMM este de 12,7 miliarde lei.
În cadrul programului IMM Invest etapă 2021 au fost introduse noi categorii de beneficiari precum profesiile liberale, fermierii și întreprinderile mici cu capitalizare de piață medie (întreprinderi care, împreună cu întreprinderile pe care le controlează și întreprinderea/întreprinderile care are/au controlul direct sau indirect asupra lor, au între 250 și 500 de angajați și o cifra de afaceri anuală ce nu depășește 100 de milioane euro sau al căror bilanț anual nu depășește 86 de milioane euro).
Pentru accesarea IMM Invest sau a subprogramului AGRO IMM Invest, beneficiarii vor selecta una dintre cele 22 de bănci participante în cadrul Programului IMM Invest: Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, Raiffeisen Bank, BRD- Groupe Societe Generale, Unicredit Bank, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo România, Exim Bank, OTP Bank, Banca Românească, ING Bank, First Bank, Credit Agricole Bank, Patria Bank, Libra Internet Bank, Porsche Bank, Procredit Bank, Vista Bank, Idea Bank, Garanti Bank și Techventures Bank.
În cadrul schemei de ajutor de stat asociate Programului IMM Invest și a Subprogramului AGRO IMM Invest, ajutorul de stat acoperă plata dobânzii datorate de beneficiarii Programului/Subprogramului pe o perioada de 8 luni de la dată acordării creditului, fără a se depăși dată de 30 iunie 2022, precum și valoarea integrală a comisionului de administrare și a comisionului de risc datorat pe întreagă durata de derulare a creditului garantat.
Garanţia FNGCIMM SĂ - IFN este de maxim 80% din valoarea împrumutului, fără a depăși suma de 2,5 milioane euro/beneficiar şi se emite la solicitarea instituţiilor finanţatoare partenere, pentru finanţări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanţator.
Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanță de urgență care prevede debirocratizarea activității în cadrul microîntreprinderilor cu până la 9 angajați. Astfel, acestea nu mai trebuie să întocmească fișa postului, foaia de prezență sau regulamentul intern.
„Prin măsurile adoptate astăzi am reușit să eliminăm anumite sarcini administrative inutile. E o gură de oxigen pentru angajatorii care de multe ori se simțeau sufocați de numărul de hârtii pe care trebuiau să le completeze pentru angajații pe care îi aveau”, a declarat, la finalul ședinței de Guvern, ministrul Muncii, Raluca Turcan.
Aceasta a precizat că de prevederile acestei ordonanțe vor beneficia circa 450.000 de microîintreprinderi din țară.
„Fișa postului, foaia de prezență și regulamentul intern vor putea fi respectate verbal, existând obligativitatea existenței acestora în scris doar dacă angajatul solicită lucrul acesta în scris”, a explicat Raluca Turcan.
Consiliul Judeţean Bihor a aprobat marți indicatorii tehnico-economici pentru proiectul „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Oradea”.
Proiectul, unul cu finanţare europeană, cuprinde, pe lângă extinderea pistei, şi extinderea platformei de îmbarcare-debarcare cu peste 30.000 mp, achiziţia echipamentelor necesare pentru activităţile de întreţinere şi mentenanţă, respectiv împrejmuirea incintei şi realizarea unui drum de securitate.
Capacitatea operaţională a aeroportului va creşte, iar poluarea din zona municipiului se va reduce prin mutarea culoarului de aterizare.
Finanţarea proiectului pentru modernizarea aeroportului se va face prin POIM – Programul Operaţional Infrastructură Mare, va avea o valoare totală de 27 de milioane de euro, din care 20 de milioane banii europeni nerambursabili.
Proiectarea ar putea începe în toamnă, iar din primăvara anului 2022 şi lucrările, spune preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan.
Uzinele Ford din Craiova și Köln sunt printre cel mai puţin afectate de criza microcipurilor, în condiţiile în care alte uzine ale constructorului au chiar şi peste 20 de zile fără producţie în 2021, scrie Ziarul Financiar.
„Ca urmare a problemei aprovizionării cu semiconductori, care afectează o mare parte din industria auto globală, în perioada 26 aprilie - 21 mai Secţia de Producţie Vehicule de la Ford Craiova va opera în două schimburi (în loc de trei). În plus, estimăm în acest moment 6 zile fără producţie de vehicule, în data de 29 aprilie, respectiv în perioada 10 - 14 mai, precum şi 10 zile fără producţie de motoare, în perioada 26 aprilie - 14 mai. Continuăm totodată să prioritizăm configuraţiile cheie de vehicule, gestionând în mod eficient volumele noastre alocate de semiconductori“, a spus Ana-Maria Timiş, Communications & Public Affairs Manager - Romania & Eastern Europe.
Uzina din Köln va fi oprită câteva zile în intervalul 21-23 aprilie şi 28-30 aprilie, iar compania urmează să analizeze dacă vor exista şi alte opriri.
La Köln, în Germania, Ford produce modelul Fiesta, iar la Craiova, modelele Puma şi EcoSport.
Error: No articles to display