Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.188 lei, în luna mai 2020, cu 13 lei (-0,2%) mai mic decât în luna aprilie 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net s-a situat la valoarea de 3.179 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate joi.

Cele mai mari câştiguri salariale s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, respectiv 7.772 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1.394 lei.

Creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

În cazul câştigului salarial mediu net, cele mai semnificative scăderi înregistrate au fost:

• cu 16,7% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii),
• cu 16,2% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale),
• cu 14,9% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente;
• între 6% şi 12% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), transporturi aeriene, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de servicii anexe extracţiei;
• între 3,5% şi 5,5% în industria metalurgică, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea băuturilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de editare.

 Bulgaria Grecia şi Turcia finanţează denigrarea litoralului românesc, a declarat Anca Pavel Nedea (foto), directorul Organizaţiei Patronale Mamaia Constanţa şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism.

„Este foarte frustrant pentru un manager, antreprenor, consultant să vadă în continuare aversiunea pe care o avem faţă de litoralul românesc. Este la modă de foarte mulţi ani. Alte destinaţii cum sunt Bulgaria, Grecia şi Turcia finanţează masiv presa de litoral şi presa din România în general să spună lucruri bune despre ele şi lucruri foarte rele despre propriul litoral. Am observat campania susţinută împotriva litoralului românesc”, a spus Nedea, care conduce, împreună cu fratele ei, Ionuţ Nedea, un hotel din staţiunea Cap Aurora.

Anca Pavel Nedea, director al Organizaţiei Patronale Mamaia Constanţa şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că acum trebuie profitat de faptul că românii nu mai pleacă atât de mult în străinătate pe perioada verii şi trebuie atraşi spre litoralul românesc.
Ea s-a declarat dezamăgită să constate o campanie „extraordinar de agresivă” la nivel central faţă de litoralul românesc. „Este un moment pe care refuzăm să ni-l mai fure cineva. E timpul să depăşim aceste subiecte tabu legat de litoralul românesc”.

„Românii se tem să mai plece în străinătate”, a subliniat și Ionuţ Nedea (foto), astfel că cererea pentru litoralul românesc va fi mai mare. „Avem şansa să aducem oameni care nu au mai fost de şase, şapte ani şi vor putea să vadă investiţiile şi hotelurile noi, iar provocarea este să îi aducem aici”.

„Cred că nu este nimic mai frumos într-o destinaţie decât să faci istorie. Mulţi încearcă să readucă la viaţă hoteluri foarte bine făcute pe vremea lui Ceauşescu. Nu trebuie lăsate în paragină. Rolul nostru este să investim, să schimbăm perspective”. Anul trecut au fost cumpărate toate proprietăţile care erau lăsate în paragină. „Cred că în cinci ani sudul litoralului o să fie o destinaţie unde ne va plăcea să ne visăm o experienţă. Nu trebuie să cadă Mamaia ca să crească sudul. Putem fi şi noi o Coastă de Azur”.

Anca Pavel Nedea conduce, împreună cu fratele ei, Ionuţ Nedea, hotelul Opal (foto) din staţiunea Cap Aurora.

Ionuţ Nedea, proprietarul litoralulromanesc.ro, unul dintre cei mai mari turoperatori de litoral din ţară. El a creat și un proiect turistic, TourX, care constă în explorarea Dobrogei pe trei rute, prin care turiştii pot descoperi caracterul cultural al regiunii.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a participat, luni, la lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, în format video-conferinţă pe parcursul întregii zile, pe agenda de lucru fiind gestionarea pandemiei de COVID-19 de către democraţiile europene, precum şi măsurile de răspuns la discursul de incitare la ură şi la dezinformare, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei.

"Pandemia a încetinit activitatea Consiliului JAI în lunile anterioare, dar treptat ne-am adaptat şi ne-am reluat ritmul colaborării, deocamdată prin intermediul şedinţelor online. În acest context, reiterez poziţia Ministerului Justiţiei din România de a sprijini un mecanism Rule of Law pentru toate statele membre", a declarat Predoiu, înaintea începerii reuniunii.

În opinia sa, sistemul judiciar românesc nu este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre, orice diferenţieri în monitorizare din această perspectivă fiind inadecvate şi apărând inechitabile.

Consiliul JAI de luni este primul desfăşurat de la preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către Germania.

Încrederea investitorilor este afectată, iar estimările privind evoluția afacerilor pentru acest an sunt în majoritate negative, a declarat, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Camerei de Comerț Americano- Române, Ionuț Simion.

Un barometru realizat luna trecută, privind percepția oamenilor de afaceri, care fac parte din această organizație, arată temerile investitorilor față de evoluția economiei și a mediului de afaceri din România. Totodată, privirile oamenilor de afaceri sunt ațintite către principalele atuuri ale țării noastre pentru atragerea investițiilor străine, în perioada următoare.

Calitatea infrastructurii digitale rămâne și în 2020 cea mai apreciată condiție de piață oferită de România, în opoziție cu starea infrastructurii de transport.

Statutul României, de membru UE devine de departe cel mai apreciat avantaj competitiv.

Poziția României în Uniunea Europeană poate capitaliza această oportunitate majoră, și anume de a pune România pe lista destinațiilor pentru relocarea facilităților de producție.

Datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică arată că rata şomajului în luna mai a urcat la nivelul celei de acum trei ani şi a ajuns la mai mult de 5%.

Asta în condițiile în care Guvernul a pompat bani în susținerea întreprinderilor pentru a trece peste reducerea activităților economice pe fondul restricțiilor ”de pandemie”

Astfel numărul şomerilor a crescut la 463.000 de persoane, mai mult cu peste 30.000 faţă de luna aprilie.

Mai afectaţi sunt bărbaţii, rata şomajului în rândul lor fiind cu 2% mai mare decât la femei

Potrivit unui comunicat al IGPR dat publicității, Ministerul Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în calitate de organism intermediar pentru transport, şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, au demarat, de luna trecută, proiectul "Educaţie Rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanţilor la trafic pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră".

Proiectul are ca obiectiv general creşterea gradului de siguranţă rutieră prin modelarea comportamentului cetăţenilor şi responsabilizarea lor, în calitate de utilizatori ai drumului, indiferent de categoria de participanţi la trafic din care fac parte.

"Scopul proiectului este ca România să devină o ţară mai sigură din punct de vedere al traficului rutier pentru cetăţenii ei, pentru investitori şi turişti, pentru toţi cei care o tranzitează. Prin reducerea numărului deceselor şi al rănirilor grave rezultate din accidente rutiere, cât mai aproape de zero, ne putem înscrie în graficul comun stabilit de statele membre UE", după cum se menţionează în comunicat.

Potrivit unui comunicat al IGPR dat publicității, Ministerul Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în calitate de organism intermediar pentru transport, şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, au demarat, de luna trecută, proiectul "Educaţie Rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanţilor la trafic pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră".

Proiectul are ca obiectiv general creşterea gradului de siguranţă rutieră prin modelarea comportamentului cetăţenilor şi responsabilizarea lor, în calitate de utilizatori ai drumului, indiferent de categoria de participanţi la trafic din care fac parte.

"Scopul proiectului este ca România să devină o ţară mai sigură din punct de vedere al traficului rutier pentru cetăţenii ei, pentru investitori şi turişti, pentru toţi cei care o tranzitează. Prin reducerea numărului deceselor şi al rănirilor grave rezultate din accidente rutiere, cât mai aproape de zero, ne putem înscrie în graficul comun stabilit de statele membre UE", după cum se menţionează în comunicat.

Ministerul Justiției a preluat joi, 25 iunie a.c., Președinția Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar (CNDIU), pe durata următorului an. Evenimentul a avut loc la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu ocazia sesiunii ordinare a CNDIU.

Preluarea președinției Comisiei de către Ministerul Justiției reprezintă o oportunitate pentru a dezvolta atât dimensiunea juridică ce ține de implementarea și aplicarea dreptului internațional umanitar, cât și dimensiunea programatică, ce ține de viziunea României față de acest subiect.

Ministerul Justiției își propune o abordare ambițioasă a Președinției sale în cadrul CNDIU și are în vedere următoarele:

• sesizarea Parlamentului cu un proiect de Lege privind cooperarea judiciară dintre România şi Curtea Penală Internațională;

• elaborarea și promovarea unei noi strategii privind dreptul internațional umanitar, precedenta datând din anul 2007;

• dezvoltarea capacității Comisiei de a îndeplini sarcinile Comitetului consultativ prevăzut de Rezoluția a II-a a Conferinței de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat;

• creșterea gradului de diseminare a dreptului internațional umanitar în societatea civilă, inclusiv prin programul de educație juridică în școli și licee și informarea publicului cu privire la activitatea Ministerului Justiției în cadrul Comisiei, dar și cu privire la activitatea Comisiei în sine;

• elaborarea unui Ghid de drept internaţional pe înţelesul tuturor, care să conţină elemente fundamentale din practica dreptului internaţional umanitar şi un ansamblu esenţial de cutume aplicabile de către cetăţenii care intră sub incidenţa dreptului internaţional umanitar. Acesta ar putea fi utilizat în exerciţiul de generalizare a introducerii în curricula universitară a disciplinei Drept internaţional umanitar;

Informații de background:

Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar este un organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, care a fost înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 420/29.03.2006, în scopul îndeplinirii obligațiilor ce revin României în baza tratatelor internaționale din domeniul dreptului umanitar.

Comisia este formată din câte un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Culturii și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Din partea Ministerului Justiției, președinția CNDIU va fi asigurată de secretarul general al ministerului, Elena Petrașcu.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea, în data de 30 iunie 2020, a sesiunii de depunere a proiectelor în cadrul submăsurii 9.1a - „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, cu o alocare de totală de 1.985.644 euro.

Obiectivele finanțărilor vizează îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole, o mai bună integrare pe piață a producătorilor primari, creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției, crearea și promovarea lanțurilor scurte, precum și respectarea standardelor comunitare de mediu si climă, siguranță alimentară etc.

Beneficiarii sunt grupurile de producători din sectorul pomicol, care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă înainte de solicitarea sprijinului, dar după 1 ianuarie 2014. Alocarea va fi destinată cheltuielilor rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% din cuantumul sprijinului şi nu poate să depăşească 10% din valoarea producţiei comercializate în primii 5 ani şi suma maximă de 100.000 euro/an.

De la 1 iulie România va avea piață liberă de gaze naturale. Guvernul a stabilit mai multe reglementări în domeniu și a urmat mai multe etape, pentru a putea anunța oficial această liberalizare, susținând că scăderile se vor reflecta în preț și facturi.

Astfel, începând cu data de 1 iunie, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a pus la punct un program de vânzare pe piața centralizată a gazelor de către cei doi mari producători nationali. Acest program se numeşte generic "Gas Program Release". Totodată, s-a legiferat ca, prin acest program, o cantitate de 40% din producţia totală a celor doi producători, din care se scade consumul tehnologic şi consumul propriu, va fi ofertată la un preţ aliniat la preţul european, la preţ de referinţă al Bursei de la Viena, de unde se pleacă licitaţia. S-a legat în acest fel piața locală de piața europeană, la un preț de referință european, pentru vânzarea obligatorie a 40% din producție

De asemenea, furnizorii trebuie să cumpere pentru clienții casnici, cu minimizarea costurilor, transparent, din această piață liberă, prin acest "Gas Program Release", cantitatea de gaze pe care trebuie să o oferteze clienților casnici.

În același timp, ca urmare și a ”experiențelor”acumulate în pandemie, s-a înlăturat bariera administrativă prin care un furnizor de gaze naturale nu putea vinde decât acolo unde avea un punct fizic de lucru. S-a permis, astfel furnizorilor să vândă oriunde în ţară doar dacă au un punct virtual de informare a clienţilor. Obligatoriu, în acest punct virtual de informare, trebuie să primească reclamaţii, sesizări, să le rezolve şi, de asemenea, trebuie să facă informare cu privire la preţul mediu de achiziţie al gazelor naturale pentru fiecare categorie de client în parte, atât pentru clientul casnic, cât şi pentru cel industrial. Scopul declarat este transparenta, atât a procesului de achiziție al gazelor naturale, cât și al procesului de vânzare al gazelor naturale.

Din 2021, piața reglementată de înmagazinare a gazelor se va transforma și ea într-o piață liberă, iar specialiștii platiti de Guvern dau asigurări că va exista o scădere a prețului ce se va vedea în facturile următoare.

O ultimă modificare făcută în legislația existentă a fost cu privire la punerea în acord a Legii Offshore (legea de extracție a gazelor din Marea Neagră – n.a.), cu Legea energiei electrice și a gazelor naturale, având aceeași obligativitate ca cei care extrag gazele din Marea Neagră să comercializeze un procent de 40% din gaze pe piața centralizată (nu 50%, cât era până acum și doar acolo unde aveau un punct fizic de lucru ), prin programul "Gas Program Release".

Începând de luna aceasta și până la mijlocul lunii august 2020, pot fi depuse cererile de finanțare în cadrul apelurilor aferente Programului Operațional Regional,

Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic:

POR 1.1.A

Solicitanți eligibili: Entități de inovare şi transfer tehnologic autorizate provizoriu/acreditate sau care urmează a fi autorizate provizoriu/acreditate.

Alocarea prezentului apel de proiecte este echivalentul în lei a 27,656 milioane euro.

Pentru proiectele care cuprind doar componenta aferentă ajutorului de stat regional sau ambele componente valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 75.000 euro, și maximum de 3 milioane euro, iar pentru proiectele care cuprind doar componenta de minimis, valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 75.000 euro și și maximum de 200.000 euro.

POR 1.1.B

Solicitanți eligibili: Pot depune proiecte asocierile constituite în vedea vederea creării parcurilor științifice și tehnologic (conform prevederilor legale în vigoare).

Alocarea apelului este de 19.554.929 euro, iar valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 75.000 euro și maximum valoarea alocării regională pentru prezentul apel/fiecare regiune de dezvoltare în parte; Pentru componenta de minimis din cadrul proiectului, valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 75.000 euro și și maximum de 200.000 euro.