În lunile martie – mai 2020, sectorul local al berii a înregistrat o scădere de peste 10 procente față de aceeași perioadă a anului anterior, anunță Asociația Berarii României. În același timp, mai ales pe fondul închiderii restaurantelor și redeschiderea târzie a teraselor, preferința consumatorilor de bere pentru ambalaje de unică folosință a crescut cu o treime, în timp ce sticla reutilizabilă a cunoscut o scădere de 45%.

La nivelul primelor 5 luni din an, comparativ cu ianuarie – mai 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este și mai accentuat (-45%) în raport cu sticla de unică folosință, care a crescut cu 36%.

Totodată, faptul că barurile și restaurantele și-au oprit activitatea timp de 2 luni și jumătate, a dus și la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanță cu măsurile de redeschidere etapizată a locațiilor Horeca. Scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din primele luni va marca întregul an 2020

Asociația Berarii României reprezintă șase dintre cei mai importanți producători de bere din România. Împreună, acești producători furnizează 85% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: SOUFFLET MALȚ ROMÂNIA și ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE HAMEI DIN ROMÂNIA.

România se află pe unul din ultimele locuri ale clasamentului UE în ceea ce priveşte percepţia asupra independenţei judecătorilor şi instanţelor, potrivit unui Eurobarometru dat publicităţii vineri, cu prilejul publicării Tabloului de bord al justiţiei pe 2020, o situaţie mai îngrijorătoare din acest punct de vedere având doar Bulgaria, Polonia, Italia, Slovacia şi Croaţia, potrivit Agerpres.

O proporţie de 45% dintre români au o părere destul de proastă şi foarte proastă despre independenţa judecătorilor şi a tribunalelor.

La nivelul UE-28, adică inclusiv Marea Britanie, acest procent este de 33%, iar proporţia creşte la 68% în rândul croaţilor, a căror ţară se află pe ultimul loc în acest sondaj.

În același timp, doar 37% dintre români au o părere bună şi destul de bună despre independenţa judecătorilor şi tribunalelor, în scădere cu 3% faţă de 2019.

Asta în timp ce la nivelul UE această proporţie este de 56%, la fel ca anul trecut.

Amestecul sau presiunile din partea intereselor economice şi ale altor interese specifice contează foarte mult în această percepţie negativă, potrivit unui procent de 44% dintre respondenţii din România, în timp ce faptul că statutul judecătorilor nu le garantează independenţa este la fel de important pentru 21% dintre respondenţi.

În ceea ce priveşte motivele pentru această lipsă de independenţă, români au spus în proporţie de 49% că amestecul sau presiunile din partea guvernului sau politicienilor contează foarte mult, în timp ce 27% au spus că acestea contează într-o oarecare măsură.

În total, două cincimi dintre statele UE au înregistrat scăderi ale gradului de încredere în independenţa sistemului judiciar. Danemarca este primul loc al acestui top, în condiţiile în care 86% din populaţie sa are o percepţie bună şi foarte bună asupra independenţei justiţiei.

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării din România, în termeni nominali, au fost de 5.119 lei în primul trimestru al acestui an, din care cheltuielile au fost, în medie, de 4.269 de lei, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

Veniturile realizate s-au compus din venituri băneşti, în valoare de 4.710 lei lunar pe gospodărie (1.830 lei/persoană) si venituri în natură, de 409 lei lunar pe fiecare gospodărie (159 lei/persoană).

În acest context, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile din agricultură (1,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%) precum şi veniturile în natură (8,0%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,7%).

Datele INS relevă faptul că principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt:

consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 0,3%.

Mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I din acest an, în medie, 34,1% din consumul gospodăriilor.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.188 lei, în luna mai 2020, cu 13 lei (-0,2%) mai mic decât în luna aprilie 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net s-a situat la valoarea de 3.179 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate joi.

Cele mai mari câştiguri salariale s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, respectiv 7.772 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 1.394 lei.

Creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

În cazul câştigului salarial mediu net, cele mai semnificative scăderi înregistrate au fost:

• cu 16,7% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii),
• cu 16,2% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale),
• cu 14,9% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile precedente;
• între 6% şi 12% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), transporturi aeriene, telecomunicaţii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de servicii anexe extracţiei;
• între 3,5% şi 5,5% în industria metalurgică, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea băuturilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de editare.

 Bulgaria Grecia şi Turcia finanţează denigrarea litoralului românesc, a declarat Anca Pavel Nedea (foto), directorul Organizaţiei Patronale Mamaia Constanţa şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism.

„Este foarte frustrant pentru un manager, antreprenor, consultant să vadă în continuare aversiunea pe care o avem faţă de litoralul românesc. Este la modă de foarte mulţi ani. Alte destinaţii cum sunt Bulgaria, Grecia şi Turcia finanţează masiv presa de litoral şi presa din România în general să spună lucruri bune despre ele şi lucruri foarte rele despre propriul litoral. Am observat campania susţinută împotriva litoralului românesc”, a spus Nedea, care conduce, împreună cu fratele ei, Ionuţ Nedea, un hotel din staţiunea Cap Aurora.

Anca Pavel Nedea, director al Organizaţiei Patronale Mamaia Constanţa şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că acum trebuie profitat de faptul că românii nu mai pleacă atât de mult în străinătate pe perioada verii şi trebuie atraşi spre litoralul românesc.
Ea s-a declarat dezamăgită să constate o campanie „extraordinar de agresivă” la nivel central faţă de litoralul românesc. „Este un moment pe care refuzăm să ni-l mai fure cineva. E timpul să depăşim aceste subiecte tabu legat de litoralul românesc”.

„Românii se tem să mai plece în străinătate”, a subliniat și Ionuţ Nedea (foto), astfel că cererea pentru litoralul românesc va fi mai mare. „Avem şansa să aducem oameni care nu au mai fost de şase, şapte ani şi vor putea să vadă investiţiile şi hotelurile noi, iar provocarea este să îi aducem aici”.

„Cred că nu este nimic mai frumos într-o destinaţie decât să faci istorie. Mulţi încearcă să readucă la viaţă hoteluri foarte bine făcute pe vremea lui Ceauşescu. Nu trebuie lăsate în paragină. Rolul nostru este să investim, să schimbăm perspective”. Anul trecut au fost cumpărate toate proprietăţile care erau lăsate în paragină. „Cred că în cinci ani sudul litoralului o să fie o destinaţie unde ne va plăcea să ne visăm o experienţă. Nu trebuie să cadă Mamaia ca să crească sudul. Putem fi şi noi o Coastă de Azur”.

Anca Pavel Nedea conduce, împreună cu fratele ei, Ionuţ Nedea, hotelul Opal (foto) din staţiunea Cap Aurora.

Ionuţ Nedea, proprietarul litoralulromanesc.ro, unul dintre cei mai mari turoperatori de litoral din ţară. El a creat și un proiect turistic, TourX, care constă în explorarea Dobrogei pe trei rute, prin care turiştii pot descoperi caracterul cultural al regiunii.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a participat, luni, la lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, în format video-conferinţă pe parcursul întregii zile, pe agenda de lucru fiind gestionarea pandemiei de COVID-19 de către democraţiile europene, precum şi măsurile de răspuns la discursul de incitare la ură şi la dezinformare, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei.

"Pandemia a încetinit activitatea Consiliului JAI în lunile anterioare, dar treptat ne-am adaptat şi ne-am reluat ritmul colaborării, deocamdată prin intermediul şedinţelor online. În acest context, reiterez poziţia Ministerului Justiţiei din România de a sprijini un mecanism Rule of Law pentru toate statele membre", a declarat Predoiu, înaintea începerii reuniunii.

În opinia sa, sistemul judiciar românesc nu este mai prejos de alte sisteme judiciare din alte state membre, orice diferenţieri în monitorizare din această perspectivă fiind inadecvate şi apărând inechitabile.

Consiliul JAI de luni este primul desfăşurat de la preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către Germania.

Încrederea investitorilor este afectată, iar estimările privind evoluția afacerilor pentru acest an sunt în majoritate negative, a declarat, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Camerei de Comerț Americano- Române, Ionuț Simion.

Un barometru realizat luna trecută, privind percepția oamenilor de afaceri, care fac parte din această organizație, arată temerile investitorilor față de evoluția economiei și a mediului de afaceri din România. Totodată, privirile oamenilor de afaceri sunt ațintite către principalele atuuri ale țării noastre pentru atragerea investițiilor străine, în perioada următoare.

Calitatea infrastructurii digitale rămâne și în 2020 cea mai apreciată condiție de piață oferită de România, în opoziție cu starea infrastructurii de transport.

Statutul României, de membru UE devine de departe cel mai apreciat avantaj competitiv.

Poziția României în Uniunea Europeană poate capitaliza această oportunitate majoră, și anume de a pune România pe lista destinațiilor pentru relocarea facilităților de producție.

Datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică arată că rata şomajului în luna mai a urcat la nivelul celei de acum trei ani şi a ajuns la mai mult de 5%.

Asta în condițiile în care Guvernul a pompat bani în susținerea întreprinderilor pentru a trece peste reducerea activităților economice pe fondul restricțiilor ”de pandemie”

Astfel numărul şomerilor a crescut la 463.000 de persoane, mai mult cu peste 30.000 faţă de luna aprilie.

Mai afectaţi sunt bărbaţii, rata şomajului în rândul lor fiind cu 2% mai mare decât la femei

Potrivit unui comunicat al IGPR dat publicității, Ministerul Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în calitate de organism intermediar pentru transport, şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, au demarat, de luna trecută, proiectul "Educaţie Rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanţilor la trafic pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră".

Proiectul are ca obiectiv general creşterea gradului de siguranţă rutieră prin modelarea comportamentului cetăţenilor şi responsabilizarea lor, în calitate de utilizatori ai drumului, indiferent de categoria de participanţi la trafic din care fac parte.

"Scopul proiectului este ca România să devină o ţară mai sigură din punct de vedere al traficului rutier pentru cetăţenii ei, pentru investitori şi turişti, pentru toţi cei care o tranzitează. Prin reducerea numărului deceselor şi al rănirilor grave rezultate din accidente rutiere, cât mai aproape de zero, ne putem înscrie în graficul comun stabilit de statele membre UE", după cum se menţionează în comunicat.

Potrivit unui comunicat al IGPR dat publicității, Ministerul Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în calitate de organism intermediar pentru transport, şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, au demarat, de luna trecută, proiectul "Educaţie Rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanţilor la trafic pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră".

Proiectul are ca obiectiv general creşterea gradului de siguranţă rutieră prin modelarea comportamentului cetăţenilor şi responsabilizarea lor, în calitate de utilizatori ai drumului, indiferent de categoria de participanţi la trafic din care fac parte.

"Scopul proiectului este ca România să devină o ţară mai sigură din punct de vedere al traficului rutier pentru cetăţenii ei, pentru investitori şi turişti, pentru toţi cei care o tranzitează. Prin reducerea numărului deceselor şi al rănirilor grave rezultate din accidente rutiere, cât mai aproape de zero, ne putem înscrie în graficul comun stabilit de statele membre UE", după cum se menţionează în comunicat.

Ministerul Justiției a preluat joi, 25 iunie a.c., Președinția Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar (CNDIU), pe durata următorului an. Evenimentul a avut loc la sediul Ministerului Apărării Naționale, cu ocazia sesiunii ordinare a CNDIU.

Preluarea președinției Comisiei de către Ministerul Justiției reprezintă o oportunitate pentru a dezvolta atât dimensiunea juridică ce ține de implementarea și aplicarea dreptului internațional umanitar, cât și dimensiunea programatică, ce ține de viziunea României față de acest subiect.

Ministerul Justiției își propune o abordare ambițioasă a Președinției sale în cadrul CNDIU și are în vedere următoarele:

• sesizarea Parlamentului cu un proiect de Lege privind cooperarea judiciară dintre România şi Curtea Penală Internațională;

• elaborarea și promovarea unei noi strategii privind dreptul internațional umanitar, precedenta datând din anul 2007;

• dezvoltarea capacității Comisiei de a îndeplini sarcinile Comitetului consultativ prevăzut de Rezoluția a II-a a Conferinței de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat;

• creșterea gradului de diseminare a dreptului internațional umanitar în societatea civilă, inclusiv prin programul de educație juridică în școli și licee și informarea publicului cu privire la activitatea Ministerului Justiției în cadrul Comisiei, dar și cu privire la activitatea Comisiei în sine;

• elaborarea unui Ghid de drept internaţional pe înţelesul tuturor, care să conţină elemente fundamentale din practica dreptului internaţional umanitar şi un ansamblu esenţial de cutume aplicabile de către cetăţenii care intră sub incidenţa dreptului internaţional umanitar. Acesta ar putea fi utilizat în exerciţiul de generalizare a introducerii în curricula universitară a disciplinei Drept internaţional umanitar;

Informații de background:

Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar este un organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, care a fost înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 420/29.03.2006, în scopul îndeplinirii obligațiilor ce revin României în baza tratatelor internaționale din domeniul dreptului umanitar.

Comisia este formată din câte un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Culturii și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Din partea Ministerului Justiției, președinția CNDIU va fi asigurată de secretarul general al ministerului, Elena Petrașcu.