România are un grad redus de educaţie financiară, iar la nivel microeconomic nivelul modest de educaţie financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic şi social, care se pot accentua în condiţiile instabilităţii economice generate de pandemia cu Covid-19, susţine Dan Armeanu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Potrivit acestuia, se previzionează o creştere a gradului de conştientizare cu privire la necesitatea îmbunătăţirii cunoştinţelor financiare la nivelul populaţiei adulte, ca măsură de reducere a vulnerabilităţii financiare.

Oficialul ASF a menţionat, totodată, că dezvoltarea economică a societăţii pe termen lung presupune investirea cu prioritate în capitalul uman, preponderent în educaţie.

”Gradul de dezvoltare a componentei facultative a sistemului de pensii private este un indicator relevant pentru nivelul de educaţie financiară în orice ţară, inclusiv în România, unde avem 500.000 de participanţi la fondurile de pensii facultative, un număr mult sub potenţial, dar cu perspectivă de creştere", a mai spus vicepreşedintele ASF.

În opinia sa, analfabetismul financiar poate avea costuri mari pe termen lung atât la nivelul populaţiei, putând conduce la supraîndatorare, cât şi la nivelul industriei, generând neîncredere.

El este de părere că dezvoltarea pieţelor financiare şi gradul de intermediere sunt rezultante ale nivelului de educaţie financiară, de implicare asumată în activităţi de economisire şi investire pe termen lung, ceea ce contribuie la dezvoltarea economică sustenabilă.

Media națională anunță că, săptămâna aceasta, exasperat și el de modul greoi cum se desfășoară activitățile guvernamentale, ca urmare a restricțiilor pandemice declanșate tot de ei, Ludovic Orban vrea "să digitalizeze fortat Guvernul”. Premierul a anunțat, cu aceasta ocazie, lansarea unui site în care se vor descarca toate propunerile de simplificare, prin digitalizare.

Hotărârea vine ca urmare a celei de a treia întâlniri avute de Orban cu un comitet interministerial de debirocratizare, în care a cerut, la final, să fie depuse propuneri pe site-ul indicat (pagina de web aflata în construcție)

Culmea este că activitățile pe care Executivul le vrea în mediul digital sunt conținute într-un document transmis Guvernului pe 21 octombrie 2019 de o asociație care se ocupă de debirocratizare și digitalizare şi conţine şapte politici publice pentru digitalizarea eficientă a României, implementabile pe termen scurt și foarte scurt.

România va primi, în zilele următoare, o primă tranşă în valoare de 3 miliarde de euro din împrumutul acordat de Comisia Europeană în cadrul instrumentului SURE, a anunţat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, pe pagina sa de Facebook.

Valoarea totală a împrumutului solicitat de partea română este de 4,1 miliarde de euro, iar banii vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului generat de măsuri precum şomajul tehnic sau programul flexibil de muncă, precizează şeful de la Finanţe.

MFP menţionează că împrumutul va susţine măsurile adoptate de Guvernul României în contextul generat de criza Covid-19, în perioada februarie - august 2020, menite să protejeze angajaţii şi persoanele care desfăşoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidenţa şomajului şi pierderea veniturilor.

Alături de România, în cadrul acestui instrument au accesat finanţare alte 15 state membre, printre care Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Belgia. În cadrul acestui instrument UE a pus la dispoziţie 100 de miliarde de euro.

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 12,4 milioane EUR (59,5 milioane RON) pentru sprijinirea producătorilor de vin afectați de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat. Sprijinul public se va acorda sub formă de subvenții directe.

Schema este menită să răspundă nevoilor de lichidități ale viticultorilor în cauză și să garanteze că aceștia își pot continua activitățile și își pot păstra locurile de muncă în timpul pandemiei și după aceasta. Se preconizează că peste 1.000 de producători vor beneficia de această schemă.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, ajutorul

1. nu va depăși 100.000 EUR per beneficiar care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; și

2. se acordă cel târziu până la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a elaborat un set de recomandări pentru angajatori şi angajaţi pentru telemuncă.

Experţii în domeniu îi sfătuiesc pe angajatori, printre altele, să ofere o politică clară în cazul muncii de acasă – de la accesul la resursele companiei până la persoanele de contact în caz de nevoie.

Experții în securitate cibernetică mai recomandă implementarea unor măsuri de securitate pe calculatoare și le mai sugerează angajatorilor să permită doar salariaților săi se să se conecteze la rețeaua companiei. Pe de altă parte, pe angajați CERT.ro îi sfătuiește să folosească doar dispozitive și software furnizat de companie și să creeze parole puternice, conectarea la rețeaua companiei trebuie să se facă doar printr-o conexiune privată asigurată de angajator.

De asemenea, planurile de lucru trebuie discutate cu conducerea și membrii echipei în perioada lucrului de la distanță, inclusiv distribuirea sarcinilor, a termenelor și a canalelor de comunicare.

În cazul în care utilizarea dispozitivului personal este singura opțiune de lucru și angajatorul permite folosirea lui, angajatul trebuie să se asigure că sistemul de operare și software al dispozitivului sunt actualizate, există o soluție antivirus instalată, iar conexiunea este securizată printr-o rețea privată aprobată de companie.

Trimestrul IV va fi mai slab ca trimestrul III, iar revenirea în „V“ nu mai este de actualitate. Vom avea o revenire, dar în „W“, spune economiştii citați de Ziarul Financiar.

Creşterea de 5,6% la T3/2020 faţă de T2/2020 este bună, dar nu compensează căderea de 12,2% dinn T2 faţă de T1. Aşa că este de înţeles scepticismul economiştilor, mai ales că Europa reintroduce măsuri de carantină, ca urmare a valului doi al pandemiei.

„Trimestrul al patrulea din an va fi foarte prost, în condiţiile în care, peste tot în Europa, sunt reintroduse măsuri de carantină. Colegii de la Viena deja anticipează pentru T4 o contracţie în zona euro. Am putea avea, aşadar, în trimestrul acesta (T4) o contracţie, prin urmare o revenire economică nu în «V», ci în «W»“, a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Ministerul Finanţelor Publice, prin Centrul Naţional de Informaţii Financiare, şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează, în perioada 21 - 22 noiembrie a.c., operaţiuni de modernizare a reţelei de comunicaţii SAN (Storage Area Network), intervenţii ce vor genera, în perioada menţionată, indisponibilitatea serviciilor electronice furnizate prin intermediul portalului www.anaf.ro.

Conform unui comunicat al ANAF, intervenţiile specialiştilor CNIF asupra reţelei informatice vor începe la ora 9:00, în data de sâmbătă, 21 noiembrie, şi vor continua până la ora 9:00 a următoarei zile.

O familie cu doi copii în România are nevoie lunar de 7.278 de lei pentru un trai decent, cu 320 de lei mai mult decât anul trecut. Cea mai mare cheltuială din coşul de consum al unei familii este reprezentată de locuinţă, arată un studiu al Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung despre coşul minim.

Corelaţia cu datele de la Statistică arată că o familie cu doi copii în care ambii părinţi au un salariu mediu pe economie (3.320 de lei net) este sub limita unui trai decent.

„Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2020 este de 7.278 lei pe lună, în creştere cu 4,7% faţă de anul trecut. În septembrie 2019, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru acelaşi tip de gospodărie era de 6.954 lei pe lună, iar în septembrie 2018 era de 6.762 lei“, arată reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Ebert Stiftung.

Cea mai mare creştere din coşul minim de consum al unei familii a fost în zona de cheltuieli cu locuinţa, care a crescut cu 8,8% în 2020 faţă de 2019. De asemenea, cheltuielile cu alimentaţia au crescut la un ritm mai alert decât cheltuielile totale în ultimul an.

Pentru o familie de referinţă, formată din doi adulţi şi doi copii, alimentaţia înseamnă lunar un cost de 1.532 de lei. Cheltuielile totale cu locuinţa ajung la peste 2.700 de lei lunar, în vreme ce produsele de uz casnic şi de igienă personală costă 250 de lei lunar. Pentru recreere şi vacanţă, cheltuielile unei familii ar fi de 246 de lei lunar, pentru îngrijirea sănătăţii de 116 lei lunar şi pentru educaţie şi cultură de 574 de lei.

Per total, costurile unui trai decent pentru o familie cu doi copii a crescut cu 320 de lei în septemrbie 2020 faţă de septembrie 2019, adică o creştere de 4,7%.

Poliția Română, alături de agențiile de aplicare a legii din alte 15 state, participă la campania internațională dedicată comercianților on-line ,,Vinde în siguranță”.

Activitatea are ca obiectiv informarea comercianților on-line cu privire la cele mai bune măsuri de siguranță pe care le pot lua, în contextul viitoarelor campanii comerciale.

Black Friday sau Cyber Monday se apropie, iar realizarea cumpărăturilor on-line a devenit din ce în ce mai ușoară, însă trebuie avută în vedere siguranța acestor achiziții.

Pandemia COVID-19 a determinat și mai mulți consumatori să se orienteze spre comerțul on-line. Pentru companii, această tendință aduce atât provocări, cât și oportunități, dar însemnă și un risc mai mare de fraude cărora le pot cădea victime comercianții și cumpărătorii.

Campania din acest an se adresează comercianților care vând on-line - #SellSafe (#VindeÎnSiguranță).

Prin această campanie de conștientizare, lansată astăzi, agențiile de aplicare a legii din 16 țări s-au alăturat Centrului European de Criminalitate Cibernetică (EC3) al Europol și Merchant Risk Council, pentru a împărtăși sfaturi practice cu privire siguranța cumpărăturilor on-line.

Campania se desfășoară sub egida eComm2020 și vizează, în mod special, comercianții on-line, ajutându-i să identifice mai bine fraudele pe platformele lor și să ia măsuri pentru a-și proteja afacerea și clienții împotriva acestor atacuri.

Cu tot entuziasmul clamat electoral de partidul aflat la putere, datele oficiale vin să contrazică sau chiar să infirme optimismul afișat, uneori chiar ostentativ.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul III din acest an ţara noastră a avut o scădere economică de 6%, faţă de perioada similară a anului trecut.

În primele 9 luni ale anului, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu 5,1 % pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.

Banca Naţională a avertizat că redresarea economiei din trimestrul III, față de trimestrul II, se va întrerupe către sfârşitul acestui an, sau chiar se va inversa pe fondul recrudescenţei pandemiei şi al restricţiilor de mobilitate.

La nivel european, conform raportului Eurostat, România a avut a doua cea mai pronunțată scădere economică din UE, după cea a Spaniei (-8,7%). Marea Britanie înregistrează o recesiune anuală de – 9,6%, dar nu mai este în UE.