Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată marți de Parlament, iar Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis.
Moțiunea a fost inițiată de 254 de parlamentari.

Din totalul de 464 de parlamentari, la vot au fost prezenți 431.

Au fost exprimate 288 de voturi, dintre care trei au fost anulate. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 285, dintre care 281 pentru adoptarea moțiunii și 4 împotrivă.

Pentru a fi adoptată, moțiunea avea nevoie de minimum 233 de voturi. Au fost înregistrate însă 281 de voturi favorabile.

„Moțiunea a fost adoptată cu cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României”, a fost anunțat de la tribuna Parlamentului.

Bilele din urnă au fost numărate de două ori înainte de anunțarea rezultatului final.

Este cea mai clară majoritate consemnată la votul asupra unei moțiuni de cenzură, iar prin acest rezultat Guvernul Ilie Bolojan a picat la vot.

Lucrările la Autostrada Sibiu–Pitești au atins un nou reper important prin străpungerea tunelului de la Robești, pe sensul Pitești–Sibiu, în cadrul secțiunii montane Boița–Cornetu, una dintre cele mai complexe zone de infrastructură rutieră din România.
Tunelul are o lungime de aproximativ 900 de metri și a fost realizat în șapte luni de la începerea lucrărilor.
Tunelul de la Robești face parte din cele șapte tuneluri prevăzute pe acest tronson montan al autostrăzii, proiect esențial pentru asigurarea unei legături moderne și sigure prin Valea Oltului.
Potrivit DRDP Craiova, străpungerea tunelului confirmă ritmul de execuție și progresul lucrărilor într-una dintre cele mai dificile zone de infrastructură din țară, reprezentând un pas important pentru avansarea proiectului Autostrăzii Sibiu–Pitești.

Ministerul Finanțelor anunță că economia României a intrat într-o etapă de stabilizare și reechilibrare macroeconomică, pe fondul reducerii deficitului bugetar, temperării dezechilibrelor externe și revenirii investițiilor străine.
Potrivit datelor aferente primului trimestru din 2026, deficitul bugetar s-a redus la 21 de miliarde de lei, față de 43,6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1,03% din PIB, de la 2,28% în martie 2025.

Veniturile bugetare au crescut cu 12,3%, până la 158,76 miliarde de lei, susținute în principal de încasările din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. În același timp, cheltuielile totale au scăzut nominal cu 2,8%, pe fondul unui control mai strict al utilizării resurselor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România se află pe o „traiectorie de stabilizare”, subliniind însă că menținerea acestor progrese depinde de un cadru economic și politic predictibil.

Pe partea externă, deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm mult mai redus, de 3,4%, față de 34,4% în 2024. În același timp, deficitul comercial s-a diminuat ușor, cu 1,4%, evoluții care indică începutul unui proces de reechilibrare.

Un alt semnal pozitiv vine din zona investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, până la aproximativ 8,1 miliarde de euro, după doi ani de scăderi consecutive. Tendința s-a menținut și în primele luni ale anului 2026.
În privința investițiilor publice, datele arată o creștere a finanțărilor din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență, în timp ce investițiile din surse naționale au scăzut, pe fondul plăților excepționale efectuate anul trecut și al întârzierilor bugetare de la începutul anului.
Per ansamblu, autoritățile apreciază că modelul economic începe să se reorienteze de la consum alimentat de deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, evoluție considerată esențială pentru o creștere sustenabilă. Ministerul Finanțelor avertizează însă că aceste progrese rămân sensibile la evoluțiile interne și externe și subliniază necesitatea continuării reformelor și a menținerii stabilității economice.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției postcomuniste, aflate în arhivele MAE, care vizează evenimente majore precum alegerile din mai 1990, mineriadele sau relațiile externe ale României din acea perioadă.

Potrivit oficialului, este vorba despre 5.376 de dosare, grupate în 768 de mape de arhivă și însumând aproximativ 100 de metri liniari de documente, reprezentând „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare” pentru perioada de după Revoluția Română din 1989.
„Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, iar în lipsa informațiilor cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis ministra, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Documentele care urmează să fie făcute publice includ teme precum reacțiile din Uniunea Sovietică la evenimentele din decembrie 1989, Reunificarea Germaniei, relațiile bilaterale privind statutul Regele Mihai I al României, precum și negocieri privind tratate de colaborare și bună vecinătate.
Oficialul a precizat că aceste documente nu mai aveau statut de secret de stat de peste un deceniu, iar procesul de declasificare va continua, fiind urmat de digitalizarea și publicarea lor pentru accesul publicului larg.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică și o pune la dispoziția cetățenilor”, a mai afirmat Țoiu.
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind declasificarea documentelor a fost publicat săptămâna trecută în transparență decizională pe site-ul MAE.

Prețul energiei electrice din România înregistrează fluctuații extreme în decursul aceleiași zile, coborând la valori aproape de zero la prânz și urcând de până la zece ori mai mult în orele de seară. Premierul Ilie Bolojan a explicat cauzele acestui dezechilibru și impactul asupra economiei.

Potrivit acestuia, situația din sectorul energetic este una dintre cele mai problematice pentru competitivitatea României, în condițiile în care prețurile interne depășesc frecvent media Uniunii Europene.
„Energia este motorul companiilor și un indicator esențial al competitivității. Din păcate, prețul energiei în România este, în general, mai mare decât media Uniunii Europene”, a declarat premierul.
Diferențele de preț sunt generate în principal de structura producției și de întârzierile în dezvoltarea noilor capacități energetice. Unele proiecte majore sunt blocate de ani de zile, cum este cazul termocentralei de la Iernut, începută în 2016 și încă nefinalizată.

În același timp, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, în special eolian și fotovoltaic, contribuie la volatilitatea prețurilor. Aproximativ 25% din energia produsă în România provine din aceste surse, dependente de condițiile meteo.
„La prânz, între orele 12 și 16, când producția fotovoltaică este ridicată, prețul energiei scade foarte mult, aproape de zero. În schimb, seara, în intervalul 20–22, ajunge la 700–800 de lei”, a explicat Bolojan.
Premierul a semnalat și probleme structurale în accesul la rețeaua energetică, unde ar exista blocaje artificiale generate de acordarea unor autorizații de racordare fără acoperire reală. Acestea ar fi obținute de companii care nu dezvoltă efectiv proiectele, dar le revând ulterior.

„S-au emis autorizații de racordare pentru zeci de mii de MW fără ca aceste proiecte să fie realizate. În unele cazuri, ele sunt scoase la vânzare inclusiv pe platforme online”, a afirmat acesta.
Datele arată un dezechilibru major: pentru un necesar maxim de circa 9.000 MW în sezonul rece, au fost emise autorizații de racordare de aproximativ 80.000 MW, la care se adaugă alte 30.000 MW în procesare la Transelectrica.

În acest context, investitorii reali întâmpină dificultăți în accesarea rețelei, în ciuda disponibilității financiare și a intențiilor de dezvoltare.
Premierul a sugerat existența unor posibile aranjamente în jurul acestor blocaje, care ar favoriza proiectele speculative și ar afecta funcționarea corectă a pieței energiei.
„Este greu de crezut că astfel de situații apar fără complicități. Sunt foarte mulți bani în joc și interese transpolitice și transinstituționale”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, anunță că lucrările la noul spital din Tecuci avansează într-un ritm susținut, în prezent fiind mobilizați pe șantier aproximativ 75 de muncitori.

Potrivit acestuia, structura de rezistență a clădirii este deja finalizată, iar intervențiile se concentrează în această etapă pe compartimentări interioare, lucrări de zidărie și montarea instalațiilor electrice și a rețelelor de gaze medicale. În paralel, lucrările la sistemele de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC) au ajuns într-un stadiu avansat.

De asemenea, se desfășoară operațiuni de decofrare la ultimul nivel al clădirii, respectiv etajul patru, precum și la elementele verticale, inclusiv casa liftului și stâlpii exteriori. În perioada următoare urmează să înceapă lucrările de hidroizolare a terasei superioare.

Noua unitate medicală, o investiție a Consiliul Județean Galați estimată la 40 de milioane de euro, va avea o suprafață desfășurată de aproximativ 10.000 de metri pătrați și este programată să fie finalizată până la sfârșitul anului.
Potrivit autorităților, în noul spital vor fi relocate circa 60% dintre secțiile actualului Spitalul Municipal Anton Cincu, urmând ca acestea să funcționeze într-un spațiu modern, adaptat standardelor actuale și nevoilor pacienților.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 27 aprilie, după ședința Biroului Permanent Național, că social-democrații au decis în unanimitate să susțină și să voteze moțiunea de cenzură care urmează să fie depusă în Parlament.

În acest context, liderul PSD a făcut și un apel către reprezentanții partidului aflați în funcții numite la nivel guvernamental, solicitându-le să își prezinte demisiile înainte de dezbaterea moțiunii.

„Le cer secretarilor de stat ai PSD și prefecților PSD să își prezinte demisiile în perioada următoare, astfel încât, în momentul în care vom avea moțiunea de cenzură depusă, lucrurile să fie cât se poate de clare și să nu existe discuții legate de apartenența la arcul guvernamental”, a declarat Grindeanu, la Parlament.

Acesta a adăugat că demisiile ar trebui depuse într-un termen rezonabil, pentru a nu afecta funcționarea administrației publice.

Printre prefecții susținuți de PSD se numără și Andreea Anamaria Naggar, numită în funcție cu sprijinul social-democraților, în contextul reorganizărilor politice din teritoriu.

Grindeanu a mai precizat că, în momentul depunerii moțiunii de cenzură — estimată pentru „zilele următoare” —, toți secretarii de stat și prefecții PSD ar trebui să aibă deja demisiile redactate.

Premierul Ilie Bolojan solicită Parlamentului adoptarea a nouă proiecte legislative esențiale pentru ca România să poată accesa aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Anunțul a fost făcut luni dimineață, într-un mesaj public, în care șeful Guvernului a subliniat că fondurile europene reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice și trebuie atrase până în luna august.

Potrivit premierului, banii vor fi direcționați către proiecte majore de infrastructură, precum autostrăzi, unități de învățământ, spitale, lucrări de electrificare feroviară și reabilitarea clădirilor publice.
Ilie Bolojan a precizat că România mai are de îndeplinit o serie de jaloane asumate, iar cele nouă legi vizează domenii precum salarizarea în sectorul public, fiscalitatea și energia. El a subliniat că adoptarea acestora reprezintă „un test de responsabilitate” pentru clasa politică.

Persoanele care au lucrat atât în sistemul public, cât și în alte sisteme de asigurări ar putea beneficia de cumularea vechimii în muncă, potrivit unui proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR, aflat în dezbatere la Senat.

Inițiatorii au solicitat analizarea proiectului în procedură de urgență, Senatul fiind prima cameră sesizată. Propunerea legislativă urmărește să faciliteze accesul la reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au activat în sisteme diferite de pensii.

În prezent, legislația impune ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem, ceea ce îi dezavantajează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate, precum cele ale cultelor religioase.

Potrivit inițiatorilor, modificarea ar permite cumularea stagiilor de cotizare contributive, astfel încât munca prestată să fie valorificată indiferent de sistemul în care a fost realizată. Măsura este considerată relevantă în special pentru femei, categorie menționată explicit în expunerea de motive.

„Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată”, se arată în documentul de fundamentare.
Proiectul vizează și eliminarea diferențelor de tratament între pensionari, în funcție de sistemul din care provin. În prezent, unele beneficii financiare sunt acordate exclusiv pensionarilor din sistemul public, deși sunt finanțate din fonduri publice.
Inițiatorii consideră că această situație este discriminatorie și propun introducerea unui principiu clar potrivit căruia toate drepturile sociale finanțate din bani publici să fie acordate nediscriminatoriu tuturor pensionarilor.
De asemenea, proiectul urmărește să rezolve o serie de blocaje administrative semnalate în practică, inclusiv dificultăți întâmpinate de casele de pensii din sisteme neintegrate în relația cu alte instituții sau în recuperarea unor sume plătite necuvenit.
Parlamentarii UDMR susțin că modificările propuse nu creează privilegii, ci corectează inechități și contribuie la o funcționare coerentă a sistemului de pensii din România.