Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 27 aprilie, după ședința Biroului Permanent Național, că social-democrații au decis în unanimitate să susțină și să voteze moțiunea de cenzură care urmează să fie depusă în Parlament.

În acest context, liderul PSD a făcut și un apel către reprezentanții partidului aflați în funcții numite la nivel guvernamental, solicitându-le să își prezinte demisiile înainte de dezbaterea moțiunii.

„Le cer secretarilor de stat ai PSD și prefecților PSD să își prezinte demisiile în perioada următoare, astfel încât, în momentul în care vom avea moțiunea de cenzură depusă, lucrurile să fie cât se poate de clare și să nu existe discuții legate de apartenența la arcul guvernamental”, a declarat Grindeanu, la Parlament.

Acesta a adăugat că demisiile ar trebui depuse într-un termen rezonabil, pentru a nu afecta funcționarea administrației publice.

Printre prefecții susținuți de PSD se numără și Andreea Anamaria Naggar, numită în funcție cu sprijinul social-democraților, în contextul reorganizărilor politice din teritoriu.

Grindeanu a mai precizat că, în momentul depunerii moțiunii de cenzură — estimată pentru „zilele următoare” —, toți secretarii de stat și prefecții PSD ar trebui să aibă deja demisiile redactate.

Premierul Ilie Bolojan solicită Parlamentului adoptarea a nouă proiecte legislative esențiale pentru ca România să poată accesa aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Anunțul a fost făcut luni dimineață, într-un mesaj public, în care șeful Guvernului a subliniat că fondurile europene reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice și trebuie atrase până în luna august.

Potrivit premierului, banii vor fi direcționați către proiecte majore de infrastructură, precum autostrăzi, unități de învățământ, spitale, lucrări de electrificare feroviară și reabilitarea clădirilor publice.
Ilie Bolojan a precizat că România mai are de îndeplinit o serie de jaloane asumate, iar cele nouă legi vizează domenii precum salarizarea în sectorul public, fiscalitatea și energia. El a subliniat că adoptarea acestora reprezintă „un test de responsabilitate” pentru clasa politică.

Persoanele care au lucrat atât în sistemul public, cât și în alte sisteme de asigurări ar putea beneficia de cumularea vechimii în muncă, potrivit unui proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR, aflat în dezbatere la Senat.

Inițiatorii au solicitat analizarea proiectului în procedură de urgență, Senatul fiind prima cameră sesizată. Propunerea legislativă urmărește să faciliteze accesul la reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au activat în sisteme diferite de pensii.

În prezent, legislația impune ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem, ceea ce îi dezavantajează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate, precum cele ale cultelor religioase.

Potrivit inițiatorilor, modificarea ar permite cumularea stagiilor de cotizare contributive, astfel încât munca prestată să fie valorificată indiferent de sistemul în care a fost realizată. Măsura este considerată relevantă în special pentru femei, categorie menționată explicit în expunerea de motive.

„Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată”, se arată în documentul de fundamentare.
Proiectul vizează și eliminarea diferențelor de tratament între pensionari, în funcție de sistemul din care provin. În prezent, unele beneficii financiare sunt acordate exclusiv pensionarilor din sistemul public, deși sunt finanțate din fonduri publice.
Inițiatorii consideră că această situație este discriminatorie și propun introducerea unui principiu clar potrivit căruia toate drepturile sociale finanțate din bani publici să fie acordate nediscriminatoriu tuturor pensionarilor.
De asemenea, proiectul urmărește să rezolve o serie de blocaje administrative semnalate în practică, inclusiv dificultăți întâmpinate de casele de pensii din sisteme neintegrate în relația cu alte instituții sau în recuperarea unor sume plătite necuvenit.
Parlamentarii UDMR susțin că modificările propuse nu creează privilegii, ci corectează inechități și contribuie la o funcționare coerentă a sistemului de pensii din România.

Două niveluri ale parcării supraetajate din fața terminalului Sosiri al Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi închise temporar începând de joi, 23 aprilie, ca urmare a unor lucrări de modernizare și consolidare, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit CNAB, parcarea, construită în 2003, prezintă degradări semnificative la nivel structural și al finisajelor, inclusiv din cauza infiltrațiilor. Lucrările, estimate să dureze aproximativ 10 luni, vor include consolidarea fundațiilor, montarea de cadre metalice cu amortizori, refacerea hidroizolațiilor și a instalațiilor electrice, precum și înlocuirea elementelor de fațadă.

În prima etapă a proiectului, vor fi închise cele două niveluri superioare ale parcării, iar pasagerii vor putea utiliza doar zona de la parter. Reprezentanții companiei recomandă utilizarea parcării din proximitatea terminalului Plecări, în contextul reducerii numărului de locuri disponibile.

Lucrările vor aduce și modificări în ceea ce privește accesul la aeroport. Începând de joi, ora 00:00, zona de preluare pentru serviciile de ride-sharing va fi relocată la terminalul Plecări. De asemenea, autobuzele liniilor 100 și 442 nu vor mai opri la Sosiri, urmând să utilizeze exclusiv stația comună de la Plecări până la finalizarea intervențiilor. Stația de taxi rămâne în fața terminalului Sosiri.

Aeroportul dispune în prezent de 2.226 de locuri de parcare, iar închiderea celor două niveluri va reduce capacitatea cu aproximativ 400 de locuri. CNAB a precizat că, pentru suplimentarea capacității, o nouă parcare cu 1.019 locuri, dispusă pe patru niveluri, urmează să fie dată în folosință până la finalul anului.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că fondurile europene reprezintă pilonul central al investițiilor publice din România, subliniind că „aproape 9 din 10 investiții publice implică bani europeni”, iar peste 55% sunt realizate direct din aceste surse.

Potrivit acestuia, deciziile luate la nivelul Uniunii Europene au un impact direct asupra dezvoltării țării, de la infrastructură până la economie și oportunități pentru cetățeni. Negrescu a evidențiat necesitatea unei coaliții pro-europene care să depășească logica opoziției față de curentele extremiste și să se concentreze pe construcția unei Românii dezvoltate în cadrul european.
Europarlamentarul a prezentat o serie de rezultate obținute cu sprijinul fondurilor europene, în colaborare cu guvernul și eurodeputații social-democrați. Printre acestea se numără alocarea a aproximativ 4 miliarde de lei pentru sprijinirea a 450.000 de persoane vulnerabile, investiții în sistemul sanitar prin construirea a 17 spitale noi din fonduri europene și PNRR, precum și deblocarea unor plăți semnificative în sectorul energetic, depășind un miliard de euro.

În domeniul transporturilor, acesta a menționat un buget record de 8,4 miliarde de euro pentru investiții, în timp ce în agricultură sunt direcționate circa 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților de procesare. De asemenea, au fost raportate progrese în justiție, conform raportului anual privind statul de drept al Comisiei Europene.
Negrescu a atras însă atenția asupra întârzierilor în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România a pierdut deja o parte din fondurile alocate și că este nevoie de o abordare mai eficientă și aliniată cu direcțiile europene privind competitivitatea.

În acest context, europarlamentarul a subliniat importanța viitorului buget european, pledând pentru reducerea birocrației, creșterea transparenței și facilitarea accesului la finanțare, fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni.
Printre prioritățile României la nivel european, acesta a enumerat menținerea unei politici de coeziune puternice, modernizarea agriculturii și stimularea investițiilor în sectoare competitive precum IT-ul, industria și producția.
Totodată, Negrescu a evidențiat necesitatea susținerii unor obiective strategice, precum dezvoltarea unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră și consolidarea Centrului European de Securitate Cibernetică din București.
„România are nevoie de o poziție de țară clară și coerentă. În final, fiecare stat negociază, iar detaliile vor face diferența”, a concluzionat europarlamentarul.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că nu și-a pregătit demisia și că o eventuală retragere din guvern va fi decisă în urma consultărilor interne din cadrul Partidul Social Democrat (PSD).

Într-o intervenție telefonică la Digi24, oficialul a caracterizat tensiunile din coaliția de guvernare drept un „exercițiu democratic”, respingând ideea că acestea ar putea genera o criză politică. „Nu aș vrea să ajungem în paradoxul în care democrația devine un pericol pentru stat”, a afirmat acesta.

Ministrul a subliniat că deciziile din PSD sunt rezultatul unui proces democratic intern, nu al unor hotărâri arbitrare, și a sugerat că partidul nu a fost tratat ca un partener egal în coaliție. „O coaliție politică se construiește pe acord de voințe, pe respect și pe posibilitatea ca fiecare membru să-și valorifice programul”, a spus Marinescu.
Întrebat despre posibilitatea unei ieșiri de la guvernare sau despre o eventuală schimbare la nivelul conducerii executivului, inclusiv în ceea ce îl privește pe premierul Ilie Bolojan, ministrul a evitat un răspuns direct, invocând poziția deja exprimată de conducerea partidului.

În ceea ce privește demisia sa, Marinescu a precizat că nu există o decizie în acest moment și că așteaptă rezultatul discuțiilor politice. „Scrierea unei demisii nu necesită zile întregi. Este un exercițiu simplu care, dacă va fi cazul, ține de opțiunile democratice”, a declarat acesta.

Referitor la adoptarea unor eventuale reforme prin ordonanță de urgență, ministrul Justiției a atras atenția asupra limitelor constituționale și legale. „Trebuie evitată atingerea unor valori fundamentale. În unele cazuri este nevoie de lege, nu de ordonanță”, a subliniat Marinescu.

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că relația instituțională cu președintele Nicușor Dan s-a bazat pe cooperare și responsabilitate, subliniind că parteneriatul dintre Palatul Victoria și Cotroceni a funcționat eficient în perioada mandatului său.

Șeful Guvernului a evidențiat că dialogul constant și coordonarea între cele două instituții sunt esențiale pentru reprezentarea României pe plan extern, în special în relația cu Comisia Europeană și în domeniul apărării.

„Am avut o colaborare bună cu președintele Nicușor Dan în această perioadă. Ca oameni responsabili, înțelegem că pentru a obține rezultate maxime în plan extern, echipele de la Cotroceni și de la Palatul Victoria trebuie să lucreze împreună”, a afirmat Ilie Bolojan.

Întrebat dacă îl mai consideră pe șeful statului un partener, Ilie Bolojan a răspuns fără echivoc: „În mod evident, da”, reafirmând caracterul corect al colaborării dintre cei doi lideri.

Consiliul Județean Galați anunță că peste 6.000 de persoane au vizitat, în primul weekend de la deschidere, zona de agrement Bob & Bike Adrenalina Gârboavele, un proiect descris drept unic în România prin facilitățile oferite.

Potrivit autorităților județene, în perioada 16–19 aprilie, vizitatori din județul Galați, dar și din zonele învecinate, au participat la activitățile din complexul de agrement situat în Pădurea Gârboavele.

„În total, au fost înregistrate 2.321 de curse de bob Alpin Coaster și 1.581 de curse pe pista de speed-bob – unică în România –, iar 180 de persoane au utilizat panoul de escaladă de 10 metri”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De asemenea, vizitatorii au avut acces la două trasee pentru biciclete – unul destinat familiilor, cu o lungime de 2,6 kilometri, și unul competițional, de 4,3 kilometri –, precum și la zone de relaxare, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru în aer liber.
Reprezentanții administrației județene subliniază că noua zonă de agrement reprezintă un punct de atracție important pentru turismul local și regional. Complexul Bob & Bike Adrenalina Gârboavele este deschis publicului de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00–20:00.

Puterea de cumpărare a salariaților din România a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii 15 ani, potrivit declarațiilor făcute de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. Oficialul atrage atenția că, timp de opt luni consecutive, veniturile reale ale angajaților au scăzut constant, ajungând la un minus de 8,2%.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică confirmă tendința descendentă și arată că unele dintre cele mai importante sectoare bugetare sunt printre cele mai afectate. Astfel, învățământul a înregistrat o scădere de 15% a veniturilor reale, administrația publică de 14%, iar sistemul de sănătate de aproximativ 10%.

Potrivit acestuia, scăderea puterii de cumpărare este determinată în principal de inflația ridicată, care a erodat veniturile populației într-un ritm mai rapid decât creșterile salariale. În acest context, chiar și acolo unde salariile au crescut nominal, acestea nu au ținut pasul cu majorările de prețuri.

Președintele CJ Galați avertizează că situația actuală riscă să adâncească dezechilibrele sociale și economice, în special în rândul angajaților din sectorul public, unde ajustările salariale sunt mai greu de realizat rapid.

„Este cea mai dură scădere a nivelului de trai de la criza financiară încoace”, a mai transmis Fotea, făcând referire la efectele resimțite după criza financiară globală din 2008.

Economiștii avertizează că, în lipsa unor măsuri eficiente de control al inflației și de susținere a veniturilor, tendința ar putea continua și în lunile următoare, afectând consumul și, implicit, creșterea economică.