Aeroportul Internațional Henri Coandă București va produce energie electrică pentru consum propriu, printr-un proiect strategic de investiții derulat de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care vizează creșterea autonomiei energetice și reducerea impactului asupra mediului.

Proiectul prevede construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, valoarea totală estimată a investiției fiind de 283,8 milioane lei, fără TVA. Implementarea se va face etapizat, în funcție de necesarul energetic al aeroportului și de dezvoltările viitoare ale infrastructurii.

Prima etapă a proiectului presupune realizarea unei centrale fotovoltaice de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului. Valoarea acestei etape este de 176,9 milioane lei, fără TVA.
Pentru Etapa 1, CNAB a obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 132 milioane lei, prin programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor”, finanțat din Fondul pentru

Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost deja semnat.

Potrivit reprezentanților companiei, investiția va contribui la reducerea costurilor operaționale, la scăderea emisiilor de carbon și la asigurarea continuității operaționale pentru una dintre cele mai importante infrastructuri critice din România.
„Investițiile în producerea de energie din surse regenerabile sunt esențiale pentru creșterea autonomiei energetice a aeroportului și pentru alinierea la standardele europene de sustenabilitate”, a declarat directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu.
Demersurile CNAB în domeniul protecției mediului sunt recunoscute și la nivel european. Recent, Aeroportul Internațional Henri Coandă București a obținut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe, care certifică gestionarea eficientă și reducerea emisiilor de CO₂.

Aeronava militară C-27J Spartan poate ateriza în condiții meteorologice dificile, însă nu atunci când la bord se află președintele României, a declarat joi ministrul Apărării, Radu Miruță, explicând motivele pentru care șeful statului, Nicușor Dan, a rămas blocat aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo.

Ministrul a precizat, într-o conferință de presă, că avionul nu a decolat marți seara de la București spre Paris deoarece prognoza meteo indica valori sub limitele de siguranță admise pentru acest tip de aeronavă, în special în cazul unui zbor prezidențial.
Potrivit lui Miruță, aeronava Spartan nu poate ateriza dacă plafonul de nori este sub 60 de metri și vizibilitatea scade sub 600 de metri. Deși avionul este configurat pentru misiuni militare și poate opera în condiții mai dificile decât cele civile, aceste proceduri nu se aplică atunci când la bord se află președintele României.

„Este un aparat de zbor militar care poate ateriza în condiții meteo mai proaste decât cele de minimă siguranță, dar nu se întâmplă acest lucru cu președintele la bord”, a subliniat ministrul Apărării.
Radu Miruță a explicat și motivul pentru care aeronava nu a putut decola miercuri dimineața din Paris. Deși avionul era pregătit și nu avea nicio problemă tehnică, condițiile de pe aeroport – ninsorile abundente, necesitatea degivrării și capacitatea limitată de curățare a pistei – nu au permis rulajul și decolarea.

Ministrul a mai arătat că avionul Spartan nu dispune de dotări care să permită aterizarea la plafon zero și vizibilitate zero, așa cum este cazul unor aeronave comerciale sau specializate. „Avionul Spartan nu are aceste caracteristici tehnice”, a spus Miruță.
În acest context, ministrul Apărării a afirmat că este necesar ca Administrația Prezidențială să dispună de o aeronavă adecvată pentru astfel de situații. El a precizat că premierul și ministrul Finanțelor vor analiza, în perioada următoare, disponibilitatea bugetară pentru achiziția unui avion destinat transportului prezidențial.

Aeronava C-27J Spartan care l-a adus în țară pe președintele Nicușor Dan a decolat miercuri în jurul orei 16.00 de la Paris și a aterizat la București în jurul orei 20.00, după ce delegația prezidențială a fost blocată aproape 24 de ore în Franța din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Aeronava cu care președintele Nicușor Dan urma să revină în România din Franța nu a putut decola nici miercuri dimineață de pe aeroportul Charles de Gaulle, din cauza pistei acoperite cu zăpadă. Autoritățile franceze fac eforturi pentru curățarea acesteia, însă vântul puternic o așterne din nou.

Plecarea președintelui, inițial programată marți seară, fusese amânată tot din motive meteorologice, după ce aeronava nu a putut ateriza la București din cauza ceții dense.

Nicuşor Dan participase marți la summit-ul Coaliției de Voință de la Paris, unde au fost prezenți reprezentanți ai 35 de state care sprijină Ucraina.

Autoritățile franceze au emis un cod portocaliu de ninsori și polei pentru 7 ianuarie, vizând mai multe regiuni, inclusiv Île-de-France, Hauts-de-France și Centre-Val-de-Loire. MAE avertizează că vor fi afectate traficul rutier, feroviar și aerian, estimând că aproximativ 40% din cursele aeriene de pe aeroportul Charles de Gaulle și 25% de pe aeroportul Orly vor fi perturbate între orele 6:00 și 14:00.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat luni că bugetul Administrației Prezidențiale a fost redus cu 30%, echivalentul a 30 de milioane de lei, o scădere mai mare decât cea asumată inițial în vara acestui an. 

„Cheltuielile Administrației Prezidențiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât m-am angajat în iulie”, a scris Nicușor Dan într-o postare publicată pe Facebook.

Anunțul vine în continuarea declarațiilor făcute în luna septembrie, când președintele preciza că, la rectificarea bugetară, Administrația Prezidențială va returna Guvernului suma de 17,5 milioane de lei din bugetul alocat pentru 2025, reprezentând aproximativ 17% din creditele bugetare.

Președintele României, Nicușor Dan, a făcut un bilanț al anului 2025, evidențiind atât dificultățile întâmpinate, cât și realizările obținute. Într-un mesaj adresat publicului, șeful statului a subliniat că anul care se încheie a fost marcat de „determinare, răbdare și încredere într-un viitor mai bun”.

Președintele a amintit de campaniile complexe derulate, de vizitele diplomatice importante și de întâlnirile care au conturat direcții esențiale pentru viitorul României. Totodată, Nicușor Dan a accentuat importanța dialogului direct cu cetățenii, „în piețe, pe străzi, în comunități, acolo unde se simte cu adevărat pulsul societății românești”.

În mesajul său de Anul Nou, președintele a transmis un apel la unitate și solidaritate: „Adevărata noastră forță stă în capacitatea de a rămâne împreună chiar și atunci când drumul este dificil, cu dorința comună de a construi un viitor pe baze solide”.

Nicușor Dan a încheiat mesajul cu urări pentru 2026, dorindu-le românilor un an „al stabilității, prosperității și al împlinirilor”.

Eurodeputatul Victor Negrescu afirmă că anul 2026 va fi unul decisiv pentru viitorul finanțărilor europene ale României, subliniind că miza nu mai este doar atragerea fondurilor, ci transformarea acestora în rezultate reale pentru economie și cetățeni.
Declarațiile au fost făcute după o întâlnire de lucru cu Comisarul European pentru Bugete, Piotr Serafin, desfășurată la finalul anului, într-un context marcat de finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) și discuțiile despre nivelul bugetului european.

„Mesajul meu este clar: voi continua să fac tot ceea ce trebuie pentru a mă asigura că România atrage cât mai mulți bani europeni, dar nu este suficient doar să bifăm proiecte. Fondurile europene nu sunt un exercițiu contabil și nici o cursă de absorbție fără sens. Ele trebuie să: rezolve probleme structurale, întărească statul, economia și comunitățile locale, lase ceva durabil în urmă: infrastructură, servicii publice mai bune, competențe, încredere”, a declarat Victor Negrescu.

Eurodeputatul a subliniat că România are nevoie de prioritizare, coerență și decizii rapide, precum și de o legătură mai strânsă între instituțiile europene și realitatea din teren. Potrivit acestuia, 2026 nu ar trebui să fie „anul în care am cheltuit bani”, ci anul în care investițiile europene au fost utilizate corect și eficient.

Victor Negrescu deține mai multe roluri-cheie la nivel european, fiind raportor pentru implementarea PNRR, membru al comisiei de monitorizare a mecanismului de redresare din Parlamentul European, raportor pe dosare esențiale privind viitorul CFM și coordonator, la nivelul social-democraților europeni, al grupului de lucru dedicat acestor teme.
Voi continua să fac tot ceea ce este necesar pentru ca România să atragă cât mai mulți bani europeni și să îi transforme în investiții care contează, a precizat eurodeputatul.

Barajul Paltinu a revenit la normalitate operațională, însă necesită intervenții majore pe termen mediu, a anunțat în această săptămână Administrația Națională „Apele Române” (ANAR).

În prezent, barajul funcționează cu un coeficient de umplere de 53,94%, echivalentul unui volum de 27,781 milioane de metri cubi de apă, suficient pentru a acoperi necesarul de apă brută pentru județul Prahova pe termen mediu și lung, după o perioadă marcată de restricții și intervenții tehnice.

Duminică, 28 decembrie, ANAR a efectuat noi lucrări de stabilizare, repornind ambele hidroagregate de joasă adâncime ale Hidroelectrica, în condiții controlate. Debitului evacuat către lacul de acumulare Voila a fost menținut între 4 și 4,5 metri cubi pe secundă, timp de 10–12 ore, fără impact asupra alimentării cu apă a populației.

ANAR a subliniat că barajul Paltinu are un rol strategic multiplu: alimentare cu apă, producere de energie electrică și protecție împotriva inundațiilor.

Deși sistemul este operațional, instituția avertizează că este necesară continuarea lucrărilor de prevenție, inclusiv extinderea capacităților de stocare, realizarea de rezervoare suplimentare, forarea de puțuri și modernizarea infrastructurii existente.
Pe termen mediu, ANAR anunță că va fi necesară o intervenție majoră, care va include repunerea în funcțiune a echipamentelor de golire de fund și alte proceduri esențiale pentru exploatarea sigură și sustenabilă a barajului.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unei consultări publice privind modificări legislative în domeniul medical, cu accent pe prevenție, prin punerea în transparență decizională a unui proiect de Hotărâre de Guvern.

Potrivit ministrului, actul normativ creează cadrul legal necesar pentru ca prevenția „să iasă din zona declarativă și să devină o politică publică aplicabilă”. Rogobete a subliniat că prevenția trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar atunci când boala este deja instalată și opțiunile de intervenție sunt limitate.

Printre modificările propuse se numără introducerea, în cadrul Programului național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA, a profilaxiei pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Măsura este utilizată la nivel european și are o eficiență dovedită în reducerea riscului de infectare.

În domeniul sănătății mintale, proiectul prevede crearea cadrului pentru intervenție timpurie, prin asigurarea accesului la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducerea evaluării psihologice pentru copiii sub 18 ani.
De asemenea, prin aceeași Hotărâre de Guvern, se propune înființarea a trei programe naționale de sănătate publică:

Programul național de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, care stabilește un cadru coerent de screening la nivel populațional;
Programul național de screening neonatal, destinat identificării precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți;
Programul național de îngrijiri paliative, care vizează extinderea serviciilor pentru pacienții cu boli cronice progresive, inclusiv prin îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, spitalizare de zi și echipe mobile.
Ministrul Sănătății a precizat că transparența decizională este un instrument de lucru esențial și a invitat specialiștii și publicul să transmită observații și propuneri care să contribuie la dezvoltarea unor programe funcționale și adaptate realităților din sistemul sanitar.

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, susține că simplificarea PNRR-urilor reprezintă un avantaj pentru România și poate permite economisirea a miliarde de euro din fonduri europene.

Negrescu, care a coordonat la nivelul PE raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), adoptat recent cu o largă majoritate, a declarat că raportul prevede reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din planurile naționale și adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale.

„Anul acesta, prin raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, am propus reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din plan, adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale și continuarea proiectelor prin alte programe operaționale”, a afirmat Negrescu.
El a adăugat că va continua să acționeze la nivel european pentru ca România să nu piardă fonduri europene, subliniind importanța utilizării eficiente a resurselor disponibile.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță că subvenția APIA pentru pășuni va fi acordată și fermierilor fără animale, în urma unei noi reglementări care elimină obligația privind încărcătura minimă de animale pe hectar. Măsura vizează proprietarii de pajiști permanente și are ca scop facilitarea accesului echitabil la plățile pe suprafață din fonduri europene.

Noua lege prevede că fermierii pot beneficia de sprijin financiar chiar dacă nu dețin animale, cu condiția să întrețină terenul agricol. Potrivit deputatului Viorica Sandu, modificarea legislativă reprezintă „un pas important pentru agricultură”, oferind mai multă predictibilitate fermierilor și eliminând barierele administrative care au afectat în special micii proprietari de pășuni.

„Singura condiție rămâne cosirea vegetației cel puțin o dată pe an, pentru menținerea terenului în bune condiții agricole. Legea intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial și reprezintă un pas important pentru acces echitabil la fondurile europene”, a transmis deputatul Viorica Sandu.