Premierul Marcel Ciolacu promite noi autostrăzi și drumuri expres în 2024. Vor fi cu mult peste 100 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres inaugurate, a spus șeful Executivului.

Anunțul a fost făcut în ședința de Guvern, ultima înainte de Crăciun.
„Am certitudinea că la anul vor fi cu mult peste 100 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres inaugurate. De aceea Transporturile au în 2024 un buget cu aproape 30% mai mare, ca să livreze conform aşteptărilor românilor”, spune Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, pe ordinea de zi a ședinței Guvernului sunt „opt sau nouă proiecte legate de infrastructură, autostrăzi, centuri ocolitoare şi electrificare de căi ferate”.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că în țară au fost aduși alți șase fugari. Potrivit lui Gorghiu, fugarii ar putea fi opriți prin înăsprirea legilor. Ea susține că se impune monitorizarea persoanelor aflate sub control judiciar prin utilizarea de dispozitive electronice de supraveghere.

„La nivel național, sunt dispuse 10.457 de măsuri de control judiciar, dintre care 5.871 sunt interdicții de părăsire a teritoriul național. Scopul măsurilor preventive este tocmai acela de a împiedica sustragerea persoanei de la judecată. Dar realitatea ne arată că, uneori, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a împiedica fenomenul fugarilor. Este nevoie de mai mult. Se impune monitorizarea persoanelor aflate sub control judiciar. Obligația acestora de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. Și am încredere că acest mecanism va deveni operațional. Însă, până atunci, luptăm constant să îi aducem acasă pe fugari”, a transmis, pe Facebook Alina Gorghiu.

Potrivit ministrului Justiției, în ultimele 24 de ore au fost aduși în țară șase fugari. Pe listă sunt Berki Ioan, adus din Marea Britanie, condamnat la 5 ani de închisoare, pentru evaziune fiscală, Anton Fernando, adus din Italia, condamnat la 4 ani și 10 luni, pentru furt calificat și infracțiuni rutiere, Neaga Constantin-Robert, adus din Italia, condamnat la 3 ani și 6 luni, pentru loviri sau alte violențe, Sava Traian, adus din Irlanda, condamnat la 2 ani si 10 luni, pentru înșelăciune, Petre Viorel Alexandru, adus din Marea Britanie, condamnat la un an, pentru furt calificat, precum și Stanciu Valentin Ionuț, adus din Marea Britanie, condamnat la un an, pentru infracțiuni rutiere.

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut președintelui interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, „să ia măsuri rapide” pentru respingerea inițiativelor UDMR care vizează autonomia Ținutului Secuiesc.

„Am propus președintelui Camerei Deputaților să ia măsuri rapide astfel încât inițiativele toxice ale unor afiliați ai grupului UDMR să fie respinse de urgență la nivel legislativ. Astfel de propuneri legislative izolate care vizează autonomia Ținutului Secuiesc sau autonomia culturală pe criterii etnice nu au ce căuta într-un stat democratic. Această discuție care apare odată la ceva timp nu își are rostul”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Reacția premierului Marcel Ciolacu vine în contextul în care în Parlament a fost depus recent un nou proiect pentru autonomia Ținutului Secuiesc.
De asemenea, liderul UDMR Kelemen Hunor nu înţelege de ce românii din Harghita şi Covasna trebuie să finanţeze metroul de la Bucureşti, pentru că oricum nu beneficiază de acestea.

Liderul deputaților UDMR Csoma Botond este revoltat de scandalurile provocate de Simion și Șoșoacă. Este inimaginabil ce s-a întâmplat în Parlament, era ca într-o crâșmă de mahala, a spus reprezentantul UDMR la RFI.

Ultimul scandal a avut loc în timpul ședinței din Parlament pentru adoptarea bugetului pe anul 2024. Csoma Botond a povestit că ședința a fost dominată de violență verbală, de jigniri și de amenințări între liderii George Simion și Diana Șoșoacă. De asemenea, au fost îmbrânceli între parlamentarii USR și cei ai Puterii și între un parlamentar AUR și reprezentanții UDMR.

„Este inimaginabil ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României. Sigur, nu este primul incident. Vedeți și dvs. că de când extremiștii au ajuns în Parlament, e un scandal permanent, aproape în fiecare săptămână avem un scandal, poate că nu la această dimensiune la care a fost scandalul ieri. A început între Simion și Șoșoacă într-un mod grosolan, grobian, am văzut cum se comportă extremiștii între ei, după aceea ne-au atacat cei de la AUR și un deputat de la PSD, au venit spre noi, către grupul UDMR”, a relatat deputatul UDMR Csoma Botond.

Deputatul UDMR a descris atmosfera drept una de crâșmă.
„Erau urlete în sală, era ca la circ. Era ca într-o crâșmă de mahala. Cred că în anul electoral 2024, aceste atitudini se vor amplifica, din păcate”, a adăugat Csoma Botond.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că în 2024 Ministerul Transporturilor va avea un buget record. 30 de miliarde de lei va primi ministerul.

Din această sumă, 20,4 miliarde de lei sunt destinate bugetului de investiții din fonduri europene, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 29% față de bugetul anului 2023.

Sunt fonduri aferente PNRR, CEF și Programului Transport 2021-2027, din care cofinanțarea asigurată de la bugetul de stat este de 11 miliarde lei.

Banii vor fi folosiți anul viitor pentru derularea unor proiecte cu o valoare totală de 81 miliarde de lei:
- Drumuri de mare viteză: 710 km (cu o valoare totală de 55 miliarde lei)
- Cale ferată (modernizare, electrificare): 430 de km (valoare cumulată de 21 miliarde lei)
- Achiziții de material rulant: 131 de trenuri (valoare totală de 5 miliarde lei).

Toate proiectele de infrastructură rutieră mare au finanțare prin bugetul pentru 2024, fie că vorbim de Autostrada A8, Autostrada A7, Autostrada Sibiu-Pitești sau Drumul Expres Craiova- Pitești. Acest lucru este valabil și pentru magistralele de Cale Ferată cu finanțări europene nerambursabile.
Sumele alocate sunt direct corelate cu gradul de execuție al lucrărilor estimat pentru 2024 în cazul acestor proiecte.

Pentru celelalte cheltuieli- efectuate doar din bugetul de stat- suma necesară MTI, în 2024, este de 9,6 miliarde lei (o creștere de aproximativ 10% față de 2023).
Iar pentru investiții, vor fi alocate, din bugetul de stat, peste 725 milioane de lei. Sumele merg pentru domeniul rutier (345,9 milioane de lei), sectorul feroviar (336,37 milioane lei), cel naval (28,25 milioane lei), dar și către transportul aerian (15,33 milioane lei).
Alte 5,05 miliarde de lei sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii rutiere (un miliard de lei) și feroviare (4,05 miliarde de lei).
Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este nevoie de 113,3 milioane de lei, iar pentru reparații curente ale infrastructurii feroviare publice alocăm 53,03 milioane de lei.
Din întreaga sumă, aproximativ 3 miliarde de lei reprezintă, dobânzi, subvenții, despăgubiri civile, rambursări de credite, cheltuieli materiale, salariale, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, a precizat Sorin Grindeanu.

Deputatul liberal Florin Roman anunță că amendamentul PNL care stopează creșterea de taxe și impozite în 2024 a fost adoptat.

Declarația a fost făcută în timpul dezbaterilor din Parlament despre proiectul legii bugetului pe 2024.
„Am depus un amendament extrem de important, modificăm art 80, clarificăm explicit că nu vom avea majorări de taxe și impozite, că nu vor fi scoase excepții. Este decizia politică PNL luată în forurile statutare. Am venit cu acest amendament susținut de ministrul Boloș și va deveni literă de lege. Stabilim taxe și impozite prin lege, tot prin lege stabilim că nu creștem aceste taxe”, a spus Florin Roman.
Deputatul liberal a explicat de ce a fost introdus amendamentul.
„Venim și întărim cele spuse, pentru că am constatat că uneori e o diferență de la vorbe la fapte. Am o problemă cu cei care ne-au obligat să facem aceste majorări de taxe care au fost și în luna octombrie, rezultatul unor jaloane din PNRR. Acest amendament este împotriva USR, partidul care a impus taxe noi. Sunt convins că colegii mei vor vota acest amendament, i-am auzit spunând în Parlament că nu vor vota taxe și impozite noi”, a concluzionat Florin Roman.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a vorbit despre bugetul ministerului pe care îl conduce din 2024. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri, a spus Barbu.

Declarația a fost făcută la finalul ședinței din comisia parlamentară în care a fost aprobat proiectul.

„Mulțumesc colegilor parlamentari din comisiile de specialitate pentru avizul favorabil acordat bugetului pe anul 2024 al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este un buget echilibrat, prin care vom continua să susținem producția românească și munca fermierilor noștri deoarece pentru Agricultură va fi o alocare de 2% din PIB. Avem prevăzute aproape 60 de miliarde de lei (credite bugetare + credite de angajament) pe care le vom investi în dezvoltarea agriculturii și satului românesc”, a transmis Barbu.
Ministrul Agriculturii a vorbit despre proiectele cu fonduri europene.
„Acordăm o atenție sporită co-finanțării proiectelor derulate din fonduri europene, astfel încât să atragem toate sumele disponibile nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune și să le investim în fermele și unitățile de producție românești. Peste 12 miliarde de lei revin proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente Planului Național Strategic 2023-2027, în vederea lansării sesiunilor de depunere a proiectelor în cursul anului 2024 și efectuării plăților, atât pentru campania finală 2023, cât și pentru cea aferentă anului 2024. Vom continua să acordăm subvențiile fermierilor noștri și sprijinul financiar aferent schemelor de stat, astfel încât producătorii români să aibă fonduri pentru a continua să obțină alimente de calitate. Am prevăzut pentru această categorie peste 7 miliarde de lei”, a adăugat Florin Barbu.

De asemenea, au fost trecute în revistă programele care vor fi anul viitor.
„Continuăm programele bune a căror implementare le asigură fermierilor predictibilitate, precum: programele de susținere a crescătorilor de suine și de păsări pentru reproducție, ajutorul de minimis pentru cartoful de consum, ajutorul de minimis pentru strugurii de masă, ajutor de minimis pentru legume în spații protejate (Programul Tomata), programul de sprijin a producătorilor de usturoi, programul de susținere a raselor românești de porcine - Bazna și Mangalița, subvenționarea accizei la motorina utilizată în agricultură, ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal si zootehnic, finanțarea investițiilor în zona montană pentru colectarea și depozitarea laptelui, dezvoltarea stânelor, precum și pentru construirea centrelor de colectare- depozitare fructe de pădure, în baza contractelor încheiate până la 31.12.2022”, a mai comunicat ministrul Agriculturii.
Totodată, el a vorbit despre programele noi.
„Lansăm și programe noi de susținere financiară a producătorilor agricoli prin acordarea unor ajutoare de stat, conform cadrului temporar Ucraina a cărui aplicabilitate a fost prelungită până la data de 30.06.2024, cu un plafon financiar de 1,8 mld euro: ajutor de stat pentru sectoarele creșterii vacilor de carne și a bivolițelor, ajutor de stat pentru sectoarele creșterii porcilor și păsărilor, ajutor de stat acordat cultivatorilor de cereale în campania de toamnă 2023 exprimat sub forma unui grant în suma de 100 euro/ha”, a spus Barbu.
Ministrul Barbu a menționat două programe importante
„În bugetul anului 2024, am inclus și sumele necesare pentru derularea a două programe extrem de importante pentru securitatea alimentară a României: Programul INVESTALIM cu o alocare financiară necesară semnării contractelor de finanțare de peste 730 de milioane de lei – prin care investim în unități de procesare pentru a produce aici, la noi, alimentele de care avem nevoie. Programul de asigurare a independenței energetice a producătorilor agricoli și a OUAI prin accesarea resurselor Fondului de Modernizare în valoare de 750 de milioane de lei – program prin care investim în producerea energiei verzi pentru a scădea costurile de producție și implicit prețurile alimentelor. Am prevăzut 3 miliarde de lei pentru continuarea investițiilor în Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigații, asigurării apei gratuite până la stațiile de punere sub presiune și pentru achitarea a 50% din costurile cu energia electrică utilizată de către OUAI. Respectăm și susținem munca fermierilor și investițiile procesatorilor români! Dacă producem românește, putem cumpăra românește. Așa a fost gândit și realizat Bugetul Ministerului Agriculturii”, a precizat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat poziția României privitoare la pesticide. Înjumătățirea cantității ar fi dus la falimentul fermierilor români, a spus Barbu.

Potrivit ministrului român, orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară.
„Am transmis în cadrul Consiliului AgriFish că scopul produselor de protecție a plantelor este de a-i ajuta pe fermieri în obținerea unor producții mai bune, iar orice instrument de reducere a cantității de pesticide trebuie să fie echitabil și să nu pună în pericol securitatea alimentară”, a explicat Florin Barbu.
Ministrul român al Agriculturii a mai comunicat că propunerea de Regulament privind produsele de protecție a plantelor (SUR) va fi retransmisă Comisiei, ca urmare a votului negativ înregistrat în Parlamentul European, în urmă cu trei săptămâni.
„România este unul dintre statele care folosește o cantitate de pesticide la hectar mult sub media europeană - 0,7 kg/ha față de 2,6 kg/ha. O înjumătățire a acestei cantități, cum cerea Regulamentul respins de PE, ar fi dus la falimentul fermierilor cu consecințe grave asupra securității alimentare”, a precizat Florin Barbu.

Ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a anunțat că Belgia a reconfirmat sprijinul pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Mesajul a fost transmis în urma unei declarații interpretabile a unui oficial belgian.

„Vă mulțumim pentru sprijinul constant al Belgiei pentru aderarea noastră la Schengen”, scrie în mesajul publicat pe X de Luminița Odobescu, care face referire la o declarație de clarificare a poziției transmisă de Nicole de Moor. „Poziția Belgiei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen nu s-a schimbat. Ambele țări sunt parteneri esențiali pentru noi în abordarea provocărilor viitoare din UE”, a transmis oficialul belgian, tot pe platforma X.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că instituirea epidemiei de rujeolă în România face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare. Îi îndemn pe părinţi să se prezinte cu copiii la vaccinare, a spus demnitarul.

Alexandru Rafila a arătat că este vorba despre o problemă de sănătate publică.
„Este o situaţie cu care de-a lungul timpului ne-am mai întâlnit şi această declarare a epidemiei face posibilă  accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9-11 luni, a copiilor. În mod evident, transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua. Iar acest lucru, cazurile de rujeolă care se înmulţesc, ne pune sigur probleme legate de sănătatea publică”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Ministrul le-a cerut părinților să-i aducă pe copiii la vaccinare.
„Rujeola este o boală a copilăriei, dar ea produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie. Nu putem să nu luăm o măsură de sănătate publică şi să informăm populaţia, să încurajăm părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinare, mai ales cei care nu au făcut-o, care sunt eligibili pentru vaccinare, fie că discutăm despre copii cu vârsta de un an, fie că discutăm de copii cu vârstă şcolară, completarea schemei de vaccinare este normală şi protejează copilul împotriva aceste îmbolnăviri”, a mai spus Alexandru Rafila.
În România sunt aproape 2.000 de cazuri de rujeolă în 29 de judeţe.