Liderii PSD și PNL au anunțat că au fost clarificate toate elementele legate de finanțarea măsurilor din noua lege a pensiilor. Au fost clarificate toate elementele legate de finanțarea măsurilor din noua lege a pensiilor, au transmis Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat la finalul ședinței de coaliție că „toate aspectele legate de Legea pensiilor, inclusiv cele privitoare la sursele de finanțare, au fost clarificate”.
„Toate aspectele legate de Legea pensiilor, inclusiv cele privitoare la sursele de finanțare, au fost clarificate în ședința Coaliției din această după-amiază. Prin urmare, Legea intră în line dreaptă în Parlament, fiind susținută de întreaga Coaliție”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Informația a fost confirmată și de președintele PNL.

„Au fost clarificate toate elementele legate de sustenabilitatea finanțării măsurilor cuprinse în noua lege a pensiilor”, a comunicat Nicolae Ciucă, pe Facebook.
Cei doi lideri au mai anunțat care sunt prioritățile construcției bugetare din 2024.
„În cadrul discuțiilor, am susținut ca prioritatea în dezbaterile legate de finanțarea ministerelor să o aibă portofoliile Sănătății și al Educației și cu acestea vom începe discuțiile în zilele următoare. Echipa liberală prezentă la ședința coaliției a susținut ca în proiectul de buget pe 2024 să se prevadă foarte clar continuarea investițiilor, întâietate având banii care vor fi alocați celor trei mari linii de finanțare:

Programul Național ”Anghel Saligny”, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și proiectele derulate prin Compania Național de Investiții (CNI). Am analizat, de asemenea, reorganizarea internă a ministerelor, primele două vizate fiind cel al Agriculturii și cel al Mediului. Se urmărește flexibilizarea proceselor de decizie, pentru ca structurile instituționale să devină mai eficiente, cheltuind mai puțini bani publici”, a precizat Nicolae Ciucă.
În plus, PSD și PNL au discutat despre îmbunătățirea colectării și au anunțat că vor depune în Parlament un proiect de lege privind combaterea evaziunii fiscale.
„Am decis ca, împreună cu domnul președinte Ciucă, să depunem cât mai repede un proiect pentru combaterea evaziunii fiscale și creșterea încasărilor la buget. Îi asigur pe pensionari că ne vom ține de cuvânt! Pensiile vor fi indexate, iar inechitățile eliminate prin recalculare”, a concluzionat Marcel Ciolacu.
Discuțiile despre alocările bugetare pe ministere vor începe imediat.

Partidul REPER cere lămuriri de la Ministerul Educației pentru discriminarea copiilor români veniți din străinătate la acordarea burselor de merit

Deputata REPER de diaspora Simina Tulbure susține că a primit o sesizare din partea unor părinți din județul Vrancea cu privire la refuzul acordării bursei de merit pentru copilul lor deoarece a susținut examenul de evaluare națională în străinătate. Potrivit echivalării mediei obținute, acesta s-ar fi clasat pe locul al doilea în ordinea descrescătoare a mediilor din clasa în care învață acum în România. În acest moment se acordă 450 de lei pentru elevi cu media 1 din România și 0 lei pentru copii cu media 8 veniți din străinătate, susține Tulbure.

„Asistăm la o nouă diferență de tratament cu privire la copiii români care se întorc în țară. Este în interesul țării noastre să încurajăm românii să se întoarcă în România, inclusiv prin flexibilizarea sistemului pentru a permite recompensarea copiilor anterior școlarizați în străinătate în aceleași condiții de care beneficiază copiii care au fost școlarizați în România în anul precedent. În acest sens, am adresat o întrebare parlamentară doamnei Deca, ministra educației, pentru clarificarea motivelor care stau la baza acestei diferențe de tratament”, a declarat deputata REPER

Legea învățământului preuniversitar prevede că „Ministerul Educaţiei poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze şi sunt înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor externe.” [art. 61, alin. (11)]. Totodată, faptul că aceștia nu sunt o prioritate pentru statul român se reflectă și în faptul că, potrivit calendarului de adoptare al legislației secundare cu privire la noile legi ale educației, acest ordin este prevăzut pentru luna aprilie 2024. În acest context, deputata a cerut clarificări și cu privire la modalitățile pe care le are în vedere Ministerul Educației pentru a compensa faptul că elevii de pretutindeni nu vor beneficia de bursă cel puțin în prima parte a anului acesta școlar, ținând cont de termenul de emitere a ordinelor de ministru care vor stabili condițiile de alocare ale burselor pentru aceștia..

„Îmi manifest susținerea fermă pentru acordarea burselor de merit în aceleași condiții și pentru copiii care au fost școlarizați în străinătate în anul școlar precedent. Cadrul legal pentru echivalarea notelor obținute în străinătate există. Ceea ce îi lipsește statului român este perspectiva elevilor și a părinților întorși în țară. Pe parcursul mandatului meu am luptat pentru a aduce această perspectivă în special în politicile educaționale, fiind inițiatoarea legislației cu privire la grupelor de acomodare pentru elevii anterior școlarizați în străinătate, potrivit cărora elevii care vin din străinătate vor beneficia de cursuri suplimentare de limbă, cultură și civilizație românească și de sprijin pentru integrarea armonioasă în sistemul de învățământ din România. Doar în anul 2021 au venit în țară aproape 12.000 de elevi. Pe aceștia nu-i mai putem neglija sau supune unor nedreptăți” a precizat Simina Tulbure, vicepreședintă REPER și membră în Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților.

USR propune limitarea numărului zilnic de ore de curs la facultate. Propunerea a fost făcută prin intermediul unei inițiative legislative.
Senatoarea USR Silvia Dinică a depus propunerea prin care se limitează numărul de ore pe care studenții îl pot petrece zilnic la facultate. Proiectul a pornit de la un caz real, al studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, unde sute de studenți au reclamat, pe lângă creșterea taxei pentru programul de licență, faptul că au cursuri și până la 12 ore pe zi.

„Acest exemplu de eșec al legislației existente de a proteja drepturile studenților, dar și de a permite un acces facil la studii universitare nu este unic. De aceea, consider necesar ca studenții să nu poată fi obligați să petreacă mai mult de 8 ore în facultate zilnic, astfel încât să se poată face activități suplimentare, fie că vorbim de un loc de muncă, fie de un hobby sau altă activitate extracurriculară”, a declarat senatoarea USR Silvia Dinică.

Silvia Dinică, membră a comisiei de învățământ din Senat, a mai spus că majorarea taxelor de școlarizare nu le permite studenților fără posibilități materiale să termine facultatea.

„Când alăturăm creșterilor de taxe și programul încărcat, punem studenții în imposibilitatea de a munci în paralel cu facultatea și, deci, în imposibilitatea de a-și plăti studiile. Consecința o știm cu toții: abandonul universitar”, a precizat senatoarea USR.

Un raport al UEFISCDI redactat în anul 2022 arată că abandonul universitar a atins un procent de aproximativ 48%. Din totalul de 120.309 studenți înscriși la studii de licență în anul 2015 la programe de studii de trei și patru ani, doar 57.705 au reușit să obțină o diplomă de licență până în anul 2021.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a inspectat șantierul podului peste Tisa, care va lega județul Maramureș de regiunea Transcarpatia din Ucraina. Apreciez buna mobilizare din teren a constructorului, a spus Ciucă, la finalul vizitei.

Vizita a avut loc în weekend.

„Am vizitat șantierul podului peste Tisa, care va lega județul Maramureș de regiunea Transcarpatia din Ucraina. Acest obiectiv va impulsiona schimburile comerciale și va contribui la dezvoltarea economică a județului, dar și a întregii zone de Nord-Vest a României. Felicit autoritățile locale și președintele Consiliului Județean, Ionel Bogdan, prin a cărui energie și implicare acest proiect de 35 milioane euro este pus în aplicare. Apreciez buna mobilizare din teren a constructorului, care a început lucrările în vară, acum fiind la 30% din execuție”, a transmis Nicolae Ciucă.

Noul pod peste Tisa va crea încă un coridor de transport comercial între cele două state, iar noul punct de trecere a frontierei va funcționa la standarde Schengen.

Scandal la Iași între partidele de guvernare. PSD susține că „ipocrizia liberalilor nu are limite” și susține că „hoții strigă hoții”.

Acuzațiile au fost făcute prin intermediul unui comunicat de presă semnat de liderul social-democrat ieșean, prefectul Bogdan Cojocaru.

„Ipocrizia liberalilor nu are limite. Penelistul Alexandru Muraru, un ilustru necunoscut pentru ieșeni, se lamentează public împotriva social-democraților în încercarea jalnică de a masca incompetența administrativă și politică a celor care ar fi trebuit să aibă grijă de dezvoltarea comunităților din fiecare județ. Vă ofer exemplul cel mai elocvent de la Iași. Timp de 3 ani, peneliștii din capitala Moldovei au fost preocupați numai de rezolvarea problemelor penale și de satisfacerea camarilei de partid. Costel Alexe și Mihai Chirica adună împreună nu mai puțin de 8 dosare penale în care au statut de inculpat sau suspect. Comunitățile locale au fost abandonate și acum liberalii se plâng că oamenii se reorientează spre perspectivele care oferă încredere, stabilitate și pragmatism. A venit vremea faptelor”, a transmis Cojocaru.

Liderul PSD Iași îi mai acuză pe liberali că au racolat primari social-democrați.

„Alexandru Muraru nici măcar nu cunoaște realitățile din județul Iași. Pe tot parcursul mandatului de parlamentar s-a făcut remarcat doar prin cheltuirea inutilă a banilor publici pentru nenumăratele vizite efectuate în SUA, la fratele său geamăn. Să nu uităm că înainte de alegerile locale din 2020, pentru a ajunge prin orice mijloace la putere, peneliștii au racolat mai bine de 15% dintre primarii social-democrați. Cu toate că nivelul investițiilor în județ atinsese cifre record. Peste 1,4 miliarde de euro în 4 ani de administrație social-democrată la Consiliul Județean. Este josnic și ipocrit să te prezinți astăzi în fața oamenilor și să propui pacte de neagresiune. Tocmai hoțul strigă hoții!” a precizat Bogdan Cojocaru.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor din România, s-a întâlnit cu Péter Szijjártó, ministrul de Externe din Ungaria, pentru a discuta despre evoluția proiectelor transfrontaliere româno-ungare.

Grindeanu a anunțat că a discutat cu omologul său despre Punctul de Trecere a Frontierei Beba Veche- Kübekháza și despre podul peste Mureș, dintre Cenad și Magyar Csanad.
Podul peste Mureș va fi refăcut cu fonduri europene în baza unui proiect depus de autoritățile maghiare, în timp ce punctul de la Beba Veche va fi realizat de CNAIR.

„Partea maghiară a finalizat planurile și solicitat fonduri europene pentru refacerea podului de la Cenad, iar pentru PTF de la Beba Veche au început pregătirile. Cele două noi puncte de trecere pot fi realizate în baza celor două memorandumuri pe care le-am semnat la Timișoara, în luna septembrie. PTF de la Beba Veche va fi realizat prin intermediul CNAIR și va putea deveni operațional în maximum doi ani (2025)”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.

Proiectele sunt importante atât pentru dezvoltarea economică a României și Ungariei, cât și pentru regiunile de la frontiera celor două state, a mai transmis Grideanu.

La finalizarea investițiilor, România și Ungaria vor avea 14 puncte de trecere a frontierei.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că Partidul Naţional Liberal ar trebui să aibă propriul candidat la funcţia de primar general al Capitalei şi candidaţi la fiecare dintre primăriile de sector.

„Urmează, sper, cât de curând, tranşarea acestei situaţii în partid, deci o decizie cu privire la conducerea filialei Bucureşti şi noua conducere va evalua, punct cu punct, şi va avea un rezultat obiectiv, merită sau nu susţinerea domnul Nicuşor Dan din partea partidului nostru. Mie nu mi se pare corectă poziţia asta de candidat al dreptei în care ne obligă pe noi să-l susţinem pe dânsul, pentru că pentru dânsul ar trebui să vorbească nişte rezultate care să fie simţite de bucureşteni. Şi aici e rezerva mea, ca cetăţean, aici nu vorbesc ca politician. Personal cred că Partidul Naţional Liberal trebuie să aibă candidaţi proprii şi la Primăria Generală şi la toate cele şase sectoare, pentru a facilita un Bucureşti liberal, dezvoltat”, a transmis Burduja. 

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană , este pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile prezidenţiale, din postura de candidat independent, fiind în creştere uşoară, şi este urmat de Marcel Ciolacu - candidat PSD, George Simion, Elena Lasconi şi Diana Şoşoacă.

Potrivit sindajului realizat de INSCOP la comanda News.ro, 27.7% dintre alegători ar vota pentru Mircea Geoană (independent), 21.8% pentru Marcel Ciolacu (susţinut de PSD şi PNL) şi 18.9% pentru George Simion (AUR). Pentru Elena Lasconi (USR) ar opta 12.1% dintre alegători, iar pentru Diana Şoşoacă (SOS România) 10.5%. Dacian Cioloş (REPER) ar fi ales de 4.3% dinte votanţi, iar Kelemen Hunor (UDMR) de 3.1%. 1.6% spun că ar vota alt candidat.

”În lipsa unui candidat propriu, doar o treime dintre votanţii PNL ar opta pentru candidatul comun provenit din PSD. De asemenea, Elena Lasconi ar obţine un scor mult mai mare decât Cătălin Drulă, însă ar atrage doar o treime din voturile alegătorilor USR. Mircea Geoană se clasează pe primul loc colectând foarte multe voturi din categorii diverse: votanţii PSD, votanţii PNL, votanţii USR, votanţii nehotărâţi şi cei care nu se prezintă la alegerile parlamentare, dar ar participa la cele prezidenţiale”, remarcă directorul INSCOP Research Remus Ştefureac.

Liderul AUR, George Simion, a declarat în plenul reunit al Parlamentului, unde au loc dezbaterile pentru bugetul pe 2021, că AUR nu are nevoie de cele 4 milioane de euro și că vor vota bugetul doar dacă guvernul taie banii pentru partide și îi dă pentru un spital.

„Banii de la partide de ce nu îi tăiați? Votăm bugetul dacă tăiați banii de la partide. Noi cei de la AUR nu vrem acești bani, nu vrem 4 milioane de euro”, a declarat depuatul AUR.

George Simion a criticat dezbaterile pentru buget și faptul că niciunul din cele peste 3.400 de amendamente depuse nu a fost adoptat.

„Asta e țara lui impozit Vodă, la noi toți perceptorii sunt la modă, nu mai avem nici școli, nici spitale, dar tot plătim la taxe infernale. Ați vorbit despre bugetul României și în ultimele zile am stat între acești pereți goi pentru a aduce amendamente. 3.466 de amendamente depuse, 3.466 respinse. Ne jucăm de-a parlamentarismul. Ne facem că facem. Nu e corect față de o țară care nu are școli și spitale și nu mai produce nimic”, a declarat Simion.

Simion a avut critici și la adresa premierului Florin Cîțu.

„Domnul Cîțu, vorbeați de PSD, dar 380 de milioane îi împărțiți tot la PNL, USR și UDMR. Asta nu e tot populism?”, a mai spus acesta.

(sursa foto: RomâniaTV)

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan a declarat că nu e nimic adevărat în afirmația că nu se va mai construi în București și a dorit să aducă lămuriri suplimentare.

„Pentru a risipi confuziile și a combate diverse dezinformări în contextul deciziei CGMB de suspendare a aplicării PUZ-urilor pentru următoarele 12 luni, vreau să precizez două lucruri:

Mai întâi, e fals că nu se va mai construi deloc în București. Se poate construi în continuare, dar pe baza Planului Urbanistic General, un document echilibrat (și care urmează să fie actualizat), ce ține cont atât de nevoia de spațiu verde, cât și de dezvoltarea urbană firească pentru o capitală europeană.

În al doilea rând, e fals că se opresc construcțiile în derulare sau că se sistează construcțiile deja aprobate. Orice proiecte care se află în derulare continuă, inclusiv cele pentru ridicarea de blocuri de locuințe, astfel încât cei care au plătit deja avansuri pentru achiziția de apartamente nu vor pierde banii.

Reafirm faptul că hotărârea CGMB de suspendare a celor 5 PUZ-uri de sector operează pentru viitor, adică începând cu data de 1 martie 2021, pentru o durată de 12 luni de zile”, a spus primarul general.

Vineri, Consiliul General a decis suspenadrea Plaurilor Urbanistice din cinci sectoare pe o durată de 12 luni. În primă fază, proiectele de suspendare a PUZ-urilor sectoarelor 2-6 din București prevedeau o perioadă propusă de doi ani. 

(sursa foto: Inquam Photos / George Calin)