Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, în Statele Unite ale Americii, cu conducerea Google, cu care a discutat despre „oportunitatea unor investiții majore în centre de date și servicii de cloud pentru infrastructura informatică a statului român”.

„M-am întâlnit astăzi cu conducerea marii companii tehnologice Google și am discutat despre oportunitatea unor investiții majore în centre de date și servicii de cloud pentru infrastructura informatică a statului român. Avem la dispoziție miliarde de euro din fonduri europene pentru creșterea accesului la servicii publice de calitate prin digitalizarea sistemului informatic guvernamental. Avem însă nevoie și de parteneri de anvergura Google pentru a construi un sistem modern și eficient, astfel încât românii să nu mai fie puși pe drumuri la zeci de instituții, astfel încât să putem reduce evaziunea fiscala și să putem crește colectarea la buget”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Potrivit premierului, reprezentanții Google au spus că România are o resursă umană uriașă în domeniul IT, specialiștii noștri fiind printre cei mai bine cotați pe plan mondial.
„Sunt convins că, folosind talentul lor și expertiza de top a Google, vom reuși să demarăm cele mai ambițioase proiecte în zona noilor tehnologii. Mai mult, vom da astfel un semnal clar și altor mari companii din IT care vor să se extindă în Europa de Est că aici, în România, găsesc oportunități excelente de dezvoltare a afacerilor!”, a transmis Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Washington cu secretarul pentru energie al SUA. Securitatea energetică rămâne o prioritate strategică pentru România, a subliniat prim-ministrul în cadrul întrevederii cu Jennifer Granholm.

Întâlnirea a avut loc la Washington DC, capitala SUA.
„Cooperarea cu Statele Unite ale Americii în acest domeniu a transformat securitatea energetică într-unul din principalii piloni ai Parteneriatului nostru Strategic. Guvernul României susține cu fermitate implementarea proiectelor energetice aflate în curs. Obiectivul nostru ca țară este să fim independenți energetic și să asigurăm resursele necesare cetățenilor și economiei, indiferent de evoluțiile în plan internațional”, a afirmat prim-ministrul român.

Marcel Ciolacu a vorbit și despre proiectele privind Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și Centrala SMR de la Doicești spunând că rămân prioritare având în vedere obiectivele asumate de România în domeniul schimbărilor climatice.

„Secretarul pentru energie al Statelor Unite ale Americii, Jennifer Granholm, a subliniat interesul părții americane pentru cooperarea în acest domeniu mai ales în cel al energiei regenerabile. În discuții, accentul a fost pus pe cooperarea în domeniul energiei nucleare care reprezintă un punct distinct al interesului SUA, care sunt implicate în implementarea Proiectului Cernavodă, inclusiv prin finanţare prin EximBank de până la 3,05 miliarde USD”, a transmis Guvernul.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a salutat interesul Statelor Unite pentru dezvoltarea proiectelor energetice comune, componentă esențială a colaborării economice bilaterale.
„Creșterea comerțului bilateral a depășit 5 miliarde USD în 2022 și este pe cale să stabilească un nou record în acest an. Alături de proiectele comune de investiții și interesul reciproc de a amplifica colaborarea în sectoare care aduc plus valoare, precum cercetare, dezvoltare, inovare, sunt argumente definitorii pentru a crește Parteneriatul nostru Strategic la nivelul unui real parteneriat economic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul României se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington și New York, împreună cu o delegație guvernamentală din care fac parte Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Oprea, ministrul Economiei.

Ministrul Mediului a cerut aplicarea de sancțiuni dure pentru cei care poluează Lacul Bicaz. Este interzisă deversarea apelor uzate din pensiuni, din crâșme, din baruri, din bărci, Lacul Bicaz nu este groapa de gunoi a nimănui, a spus Mircea Fechet.

Ministrul Mediului a făcut declarațiile în timpul unei vizite în județul Neamț.
„Profit de această ocazie pentru a transmite un mesaj foarte clar și foarte ferm tuturor angajaților ministerului mediului apelor și pădurilor, că indiferent cine e proprietar indiferent cine e administrator indiferent de unde e sau de la ce partid e, ca să vorbesc mai pe românește, legea este aceeași pentru toți, că vorbim de Rezervația Biosferei Delta Dunării sau că vorbim despre Lacul Bicaz, păstrând proporțiile bineînțeles, este la fel de interzisă deversarea direct a apelor uzate din pensiuni, din crâșme, din baruri, din bărci și de oriunde iar aceste chestiuni ar trebui sancționate aspru până când toate aceste entități se conformează”, a declarat Mircea Fechet.

El a vorbit despre pensiunile din jurul Lacului Bicaz care nu au autorizații.
„Lacul Bicaz nu este groapa de gunoi a nimănui, cu atât mai puțin al celor care pun o pâine pe masă datorită unor activități economice pe care le întreprind acolo. Eu cred că putem avea și turism, putem să ne bucurăm de luciu de apă, putem să ne bucurăm și de păstrăv, nu știu dacă mai există fermă piscicolă acolo, pe pontoane, fără să punem în pericol în niciun fel acest lac, dar voi avea cu siguranță o discuție cu colegii de la Garda de Mediu, Comisariatul Județean Neamț și despre acest lucru”, a precizat Mircea Fechet.

Un sondaj realizat de INSCOP arată că PSD rămâne cel mai puternic partid din România. Surpriza o constituie creșterea partidul Dianei Şoşoacă, S.O.S.

Un sondaj realizat de INSCOP arată că dacă mâine ar fi organizate alegeri parlamentare, PSD ar obţine 30,2% din voturi, PNL - 20,1% și AUR- 19,5%. Pe locul patru este USR care ar fi votat de 11,9% dintre români, în timp ce partidul Dianei Şoşoacă, S.O.S., ar trece de pragul electoral de 5% și ar intra în Parlament având 5,2%.

Pentru UDMR ar vota 4,9% dintre cei care care au răspuns întrebării, iar pentru Pro România 2%. Pe lista formațiunilor politice mai apar Partidul Verde-1,9%, PMP-1,3%, PUSL - 0,7%, Forţa Dreptei-0,6% şi REPER-0,3%. 1,3% dintre respondenţi și-au exprimat preferinţa pentru alt partid.

Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, anunță că România a ajuns la o rată de absorbție de 90% a fondurilor europene disponibile în exercțiul financiar 2014-2020. Până în prezent, România a primit peste 21,6 miliarde euro pe programele din politică de coeziune.

„Declaraţiile de cheltuieli care urmează a fi transmise Comisiei Europene până la final de an împreună cu cele deja aflate spre rambursare la Comisie vor permite României o absorbţie maximală a fondurilor europene atât de necesare dezvoltării ţării noastre”, a comunicat ministrul pe Facebook.

Fondurile UE din exercitiul 2014-2020 au fost alocate de România pentru Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Infrastructura Mare, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Dezvoltare Regională, Programul Operaţional Capacitate Administrativă şi Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Printre obiectivele acoperite se numără consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării, îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii (pentru FEPAM), sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, protecţia mediului, promovarea sistemelor de transport durabile, sprijinirea mobilităţii forţei de muncă, promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei, investiţiile în educaţie şi consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice.

Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia Intotero, le-a prezentat studenților bucureșteni programele StudentInvest și FamilyStart.

Întâlnirea a avut loc Aula Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

„Am fost încântată să constat că Aula Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București a fost plină de studenți interesați de programele de creditare pentru tineri StudentInvest și FamilyStart. Atmosfera interactivă din sală a generat idei, a oferit clarificări, dar în primul rând cred că a încurajat și mai mult dorința de accesare a acestor împrumuturi”, a anunțat Intotero pe Facebook.

Ministrul Familiei le-a prezentat studenților avantajele celor două programe.

„I-am asigurat pe studenți că sumele alocate pentru aceste două programe sunt suficiente și indiferent de atitudinea refractară a unor sucursale de bănci ei nu trebuie să renunțe ci să consulte lista cu toate instituțiile bancare înscrise în program. Aceste programe concepute pentru a asista tinerii care se confruntă cu nevoia de finanțare pentru educație, prin contractarea unui credit cu o sumă de până la 75.000 de lei, pe o perioadă de rambursare de maxim 10 ani și dobândă zero, și 150.000 cu dobândă 75% pentru acele familii tinere, la început de viață, au fost foarte bine primite de studenți și mă aștept ca până la finalul anului suma alocată pentru creditare să fie epuizată”, a precizat ministrul Familiei.
Programele sunt inițiate și gestionate de stat.

Fostul premier Florin Cîțu a refuzat să comenteze acuzațiile din dosarul vaccinurilor. Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România, a fost mesajul lui Cîțu.

Declarația a fost făcută după ce Cîțu a ieșit de la Comisia juridică din Senat. El a refuzat să comenteze acuzațiile care i se aduc.
„Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România. Încă le studiem. Nu pot să spun acum nimic. Mai avem timp și mâine”, a declarat fostul premier Florin Cîțu.

El a mai spus că nu renunță la calitatea de senator PNL.
„Dacă aș fi avut funcții în PNL, aș fi renunțat, dar nu am nicio funcție în PNL. Este normal, trebuie să dăm voie anchetei să meargă mai departe să vedem adevărul. Eu voi cere colegilor să voteze pentru ridicarea imunității. Nu am de ce să îmi dau demisia din PNL”, a precizat Cîțu.
Fostul premier Florin Cîţu a fost luni, la Comisia juridică din Senat, pentru a-şi studia dosarul în care Parchetul General solicită ridicarea imunităţii sale, în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid.

Administrația Prezidențială anunță că a transmis „cererea de urmărire penală a domnului Vlad Vasile Voiculescu și cererea de urmărire penală a doamnei Ioana Mihăilă, foști miniștri ai sănătății”.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis luni, 27 noiembrie 2023, ministrului justiției, doamna Alina-Ștefania Gorghiu:
- cererea de urmărire penală a domnului Vlad Vasile Voiculescu, în calitate de fost ministru al sănătății în perioada 23 decembrie 2020 - 14 aprilie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către acesta a două infracțiuni de abuz în serviciu, prevăzute de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal și a unei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal și la art. 309 din Codul penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008;
- cererea de urmărire penală a doamnei Ioana Mihăilă, în calitate de fost ministru al sănătății în perioada 21 aprilie 2021 – 08 septembrie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către aceasta a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008”.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.

Consiliul Concurenței va pregăti o serie de recomandări pentru IMM-urile care nu știu cum să depășească piedicile din procesul de digitalizare.
În prima fază, Consiliul Concurenței face o analiză pentru a identifica barierele.

„Scopul nostru este să îmbunătățim mediul de afaceri prin stimularea concurenței și, în același timp să ne aliniem la strategiile Comisiei Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În acest sens, vom colabora cu toți actorii interesați de îmbunătățirile generate de transformarea digitală și care își doresc businessuri reziliente în fața provocărilor”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Mai exact, autoritatea de concurență va identifica barierele care împiedică digitalizarea IMM-urilor și, implicit, afectează creșterea competitivității acestora în raport cu marile companii, în contextul în care IMM-urile concentrează jumătate din valoarea adăugată a României, angajând, totodată, două treimi din forța de muncă românească.

La finalul analizei, Consiliul Concurenței va emite recomandări.

Senatorii liberali propun prelungirea cu un an a perioadei de montare a repartitoarelor de căldură. Aceștia au depus la Senat un proiect de lege.

Potrivit proiectului PNL, perioada privind montarea obligatorie a repartitoarelor de căldură în apartamentele de bloc se prelungește până la 31 decembrie 2024.

În plus, liberalii solicită ca toate costurile legate de achiziția și montarea acestor dispozitive să fie compensate pentru categoriile vulnerabile, în limita a 750 lei/locuință.
„Beneficiarii sunt persoanele care au primit deja cardurile de energie, cu care pot plăti facturi la electricitate, gaz sau încălzire. Acest ajutor va putea fi folosit și pentru plata sumei care depășește subvenția de 750 lei din costul repartitoarelor”, explică reprezentanții PNL.

Proiectul legislativ este inițiat, printre alții, de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.