Nouă contracte de finanţare prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 au fost semnate, recent, de ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila.

Printre proiectele de investiții care vizează reabilitarea și eficientizarea energetică se numără și două unități de învățământ din Galați: Școala Gimnazială nr. 29 (1.853.506 lei) și Școala gimnazială „Miron Costin” – corp C1, str. Alba Iulia nr. 2 (2.243.455 de lei).

Actualul sediu al Poliției Locale din strada Traian 254 va reabilitat și eficientizat energetic tot cu bani europeni, suma aprobată pentru finanțare prin POR fiind de 7.809.485 de lei.

Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în noiembrie 2024 şi a împrumutat, joi, de la bănci suma de 500 milioane lei, cu 200 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de 3,34%, informează Mediafax. La licitaţie au participat şase dealeri primari.

Volumul total al cererii a fost de 1,1 miliarde lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 1,03 miliarde, iar cele necompetitive au însumat 75 milioane lei.

Din suma totală adjudecată, de 500 milioane lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 425 milioane lei. Rata cuponului a fost de 3,70%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,34%.

Tot joi, ministerul a respins ofertele primite la a doua licitaţie, de certificate de trezorerie cu discont, considerându-le la un nivel neacceptabil al randamentului. Emisiunea de certificate a avut o valoare nominală de 700 milioane lei şi cererea totală venită din partea băncilor a fost de 204,7 milioane lei.

În septembrie, Ministerul de Finanţe a programat pe piaţa internă licitaţii de 4,4 miliarde lei, din care 1,3 miliarde lei prin certificate. În august, administraţia s-a împrumutat cu 3,8 miliarde lei şi 176,3 milioane euro de pe piaţa internă.

Federația Operatorilor Români de Transport - F.O.R.T. avertizează că transportul gratuit al elevilor rămâne „în aer”, din cauza unui „act normativ prost gândit, lipsit de viziune și coerență, ce nu este acoperit de bugetul necesar”.

„Așa cum era de așteptat, Avocatul Poporului a transmis către Curtea Constituțională a României excepția de neconstituționalitate a prevederilor OUG 50/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011. În urma sesizării transmise de F.O.R.T. și de mai multe asociații ce reprezintă interesele elevilor,  Avocatul Poporului a confirmat faptul că prevederile OUG 50/2021 contravin textelor constituționale consacrate în art.16, alin.1, art.32, alin.1 și art.49, alin.1 din cauza faptului că proiectul OUG nu a fost transmis la Consiliul Economic și Social pentru aviz, dar și din motiv de discriminare raportat acordării “gratuității” prevăzute de legiuitor”, se arată într-un comunicat remis de federație.

Transportatorii rutieri spun că au încercat, înainte de promovarea OUG 50, să poarte un dialog constructiv pe acest subiect cu Ministerul Educației, însă reprezentanții ministerului „au fost din nou total dezinteresați de argumentele F.O.R.T.”.

Înainte de începerea activității școlare, elevii și transportatorii sunt din nou puși în fața unui conflict de către Guvern, atât pentru faptul că gratuitatea nu este de fapt acordată cât și pentru că firmele de transport nu ar putea să o asigure, din cauza tarifelor de dumping impuse de actul normativ, respectiv din cauza faptului că nu au fost prevăzute sumele compensatorii pentru aceasta prestație, menționează comunicatul citat.

F.O.R.T. solicită în continuare Guvernului să asigure fondurile necesare pentru aplicarea gratuității și pentru transportul elevilor școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu, iar compensarea acestui serviciu gratuit oferit de către transportatori să se facă la adevărata valoare ce trebuie să asigure acoperirea costurilor operaționale, evitând dumping-ul impus.

„Fără o abordare serioasă a acestei probleme, elevii vor rămâne în continuare în afara gratuității, iar transportatorii se vor lovi de abuzuri instituționale generate de un act normativ prost gândit, lipsit de viziune și coerență, ce nu este acoperit de bugetul necesar”, se afirmă în finalul comunicatului.

Moneda europeană a atins luni un nou maxim istoric în raport cu leul, în condiţiile în care cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) a fost de 4,9475 lei/euro, în creştere cu 0,59 bani (0,12%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9416 lei, informează Agerpres.

Recordul anterior a fost consemnat în data de 3 septembrie când un euro a fost cotat la 4,9416 lei.

De asemenea, dolarul s-a apreciat până la valoarea de 4,1718 de lei, în urcare cu 0,85 de bani (0,20%) comparativ cu cotaţia anterioară, de 4,1633 de lei,/dolar.

Cursul leu/franc a urcat cu 0,08 bani (0,02%), până la 4,5534 de lei/franc, în comparaţie cu cel de vineri, când un franc elveţian a valorat 4,5526 lei.

Gramul de aur s-a scumpit, luni, cu 1,9664 lei (0,81%), la 244,7195 de lei, de la 242,7531 de lei, cât se anunţase în şedinţa anterioară.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a desemnat compania Electrica Furnizare drept furnizor de ultimă instanţă în luna septembrie pentru clienţii finali care nu au asigurată furnizarea energiei electrice din nicio altă sursă, potrivit unui document al ANRE, citat de Agerpres.

ANRE a aprobat şi preţurile pentru furnizarea de ultimă instanţă valabile pentru luna septembrie.

Astfel, Electrica Furnizare are cel mai mic preţ, respectiv 713,4 lei pe MWh. Urmează Tinmar Energy, cu un preţ de 771,3 lei/MWh, E.ON Energie România, cu 902,8 lei/MWh şi CEZ Vânzare - 1.000 lei/MWh. Lista continuă cu Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, ambele companii cu preţul de 1.203 lei pe MWh.

„Clienţii care doresc încheierea unui contract cu un furnizor de ultimă instanţă şi al căror contract de furnizare a energiei electrice actual încetează se pot adresa oricărui furnizor din lista de mai sus. În cazul în care clienţii sunt beneficiari de serviciu universal, iar solicitarea acestora este anterioară datei de intrare în vigoare a contractului de furnizare a energiei electrice cu furnizorul de ultimă instanţă, contractul va fi încheiat la preţul din oferta de serviciu universal. În caz contrar, clientul este preluat de către furnizorul de ultimă instanţă la preţul de ultimă instanţă, conform reglementărilor în vigoare”, se mai precizează în documentul ANRE.

Preţul de ultimă instanţă nu include tarifele reglementate de distribuţie, tariful de transport - componenta de extracţie din reţea - TL, tarif serviciu sistem, contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, valoarea certificatelor verzi, acciza, tariful pentru energia reactivă şi taxa pe valoarea adăugată, precizează sursa citată.

Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi organizează, în parteneriat cu Consiliul Judeţean  Galaţi,  „Ziua Întreprinzătorilor din România” – eveniment de referință cuprins în calendarul oficial al sărbătorilor nominalizate la nivel național, precum şi cea de-a XXI-a ediţie a festivităţii de recompensare a performanţei  şi de cunoaştere a celor mai puternici actori ai mediului economic gălăţean.

Manifestarea de la Galați se bucură de sprijinul Consiliului Local Galaţi, al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) - Filiala Galați şi al Asociaţiei Tehnopol Galaţi.

Manifestările „Zilei Întreprinzătorilor” vor avea loc miercuri, 8 septembrie, după următorul program:

- 10:15 - 10:45 conferință de presă, Sala Mică a Consiliului Judeţean;

- 11:00 - 13:00 simpozion cu tema „Digitalizarea – o cerinţă majoră în dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri, Romania Tech Nation. Oportunităţile create de  Planul  Teritorial  de  Tranziţie  Justă  Galaţi”,  Sala  Mare  a  Consiliului Judeţean;

- 15:00 - 17:00 festivitatea de recompensare a PERFORMANŢEI, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”.

La sfârșitul lunii iulie 2021, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați erau înregistrați 10.910 șomeri (din care 4.684 femei), rata șomajului fiind de 5,74% (calculată în funcție de populația activă civilă la data de 1 ianuarie 2020), informează instituția. Comparativ cu luna precedentă, când rata șomajului a fost de 5,78%, în luna iunie acest indicator a înregistrat o scădere cu 0,04 pp.

Din totalul de 10.910 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Galați, 1.451 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 9.459 erau șomeri neindemnizați.

În ceea ce privește mediul de rezidență, 8.878 șomeri provin din mediul rural și 2.032 sunt din mediul urban.

Șomerii cu studii gimnaziale au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi (37,44%), urmați de cei cu studii primare (21,55%). Șomerii cu nivel de instruire inferior (învățământ primar și fără studii, învățământ gimnazial, învățământ profesional/arte și meserii) reprezintă 82,05% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu studii medii (liceale și postliceale) reprezintă 14,67%, iar cei cu studii superioare reprezintă 3,28%.

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 3.660 de persoane foarte greu ocupabile, 4.762 greu ocupabile, 1.892 mediu ocupabile, iar 596 sunt persoane ușor ocupabile.

Producătorul auto Dacia anunță că va opri din nou producția auto la uzina de la Mioveni, timp de 5 zile, în prima jumătate a acestei luni, din cauza penuriei de componente electronice.

„Lipsa componentelor electronice continuă să afecteze industria auto, inclusiv Dacia. Depunem toate eforturile pentru a limita impactul asupra producției și lucrăm într-un ritm susținut cu furnizorii noștri. Avem celule de criză la nivelul direcțiilor de Supply Chain și Achiziții și implementăm toate măsurile adecvate. Cu toate acestea, activitatea uzinei Vehicule de la Mioveni va fi întreruptă in zilele 2, 3, 6, 7 și 10 septembrie“, afirmă direcția de comunicare a Dacia, într-un mesaj transmis Economedia.

Ultima dată când Dacia a întrerupt producția a fost în luna iulie, timp de trei zile, tot din cauza lipsei componentelor electronice. Producția uzinei de la Mioveni a mai fost oprită și în lunile februarie (de două ori), martie, și aprilie, pentru câteva zile, din cauza crizei de semiconductori la nivel global, conform sursei citate.

În uzina de la Mioveni lucrează circa 15.000 de persoane.

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, anunță implementarea sistemului „e-factura” și renunțarea la „dosarul cu șină”, informează Mediafax, prin implementarea sistemului SAF-T (Standard Audit File for Text).

„Practic, este un mod de control simplificat prin care organul fiscal primește informațiile de care are nevoie, urmând să facă un control amănunțit doar dacă din aceste informații rezultă că este necesar așa ceva”, a spus Vîlceanu.

Sistemul implică obligativitatea înrolării instituțiilor publice sau de interes public din administrația publică locală și centrală în sistemul propriu al Ministerului Finanțelor Publice sau ANAF, numit „Patrimven”.

„Este un sistem prin care autoritățile publice schimbă mai direct și mai ușor informații și, de asemenea, reprezintă și un avantaj direct pentru contribuabil pentru că, în situația în care ai nevoie de o adeverință de venit de la organul fiscal, pe care să o duci - de exemplu - la Primărie, cele două instituții pot comunica direct și astfel cetățeanul este scutit de o birocrație inutilă. Asigură o comunicare 7 zile din 7, 24 de ore din 24 cu organul fiscal, astfel încât contribuabilul este scutit să mai meargă la ghișeu, să mai ducă dosarul cu șină, să i se mai solicite încă un document. Practic, încarci în spațiul privat virtual declarația, vei primi declarația de impunere și vei putea să faci plata tot electronic dacă dorești”, a spus ministrul.

Potrivit lui Vîlceanu, cea mai importantă măsură adoptată este „e-factura”, sistemul obligatoriu de facturare electronică.

Guvernul a adoptat, miercuri, ordonanța anti-plastic, prin care produsele de plastic de unică folosință vor fi interzise și în România, decizie aprobată cu aproape două luni întârziere față de termenul stabilit de o directivă europeană.

Printre produsele din plastic ce urmează să fie scoase progresiv din comerț, până în anul 2026, până la epuizarea stocurilor existente, se numără paharele, farfuriile și tacâmurile din plastic sau bețișoarele de urechi.

Lista extinsă a produselor pentru care va fi interzisă comercializarea pe cuprinsul României cuprinde: bețișoare pentru urechi, tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii, paie și agitatoare pentru băuturi, bețele pentru baloane, recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac (inclusiv cele pentru meniurile fast-food), recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora, pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, spune că nu poate fi estimată cantitatea de produse din plastic care vor fi scoase de pe piață, menționând că stocurile vor fi epuizate treptat, iar aceste produse vor fi înlocuite cu cele din materiale biodegradabile. El a subliniat că magazinele își pot epuiza stocurile, dar nu mai pot pune pe piață cantități noi.

La data intrării în vigoare a ordonanței adoptate, anumite produse din plastic de unică folosință introduse pe piață trebuie să poarte un marcaj clar, lizibil și care nu se poate șterge, plasat pe ambalajul acestuia sau direct pe produs, care informează consumatorii cu privire la opțiunile de gestionare a deșeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deșeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respectiv.

De asemenea trebuie să se precizeze prezența materialelor plastice în componența produsului și impactul negativ asupra mediului rezultat din aruncarea produsului sau din alte mijloace necorespunzătoare de eliminare a produsului.

Produsele care intră în această categorie sunt: absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane; șervețele umede, și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic; produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun; pahare pentru băuturi.

Conform Uniunii Europene, 80% din deșeurile marine sunt din plastic, iar produsele vizate de această legislație constituie 70% din totalul deșeurilor marine. Specialiștii afirmă că, din cauza vitezei lente de descompunere, plasticul se acumulează în mări, oceane și pe plajele din întreaga lume. Urme de plastic sunt găsite în organismele marine precum broaște țestoase, foci, balene si păsări, dar și în pește și fructe de mare, de aici fiind prezente în lanțul alimentar uman.