Rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost, la sfârșitul lunii iunie 2021, de 3%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,06 pp şi egală cu cea din luna iunie a anului 2020.

Numărul total de şomeri a fost de 262.131 de persoane, mai mic cu 5.325 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 69.511 au fost şomeri indemnizaţi şi 192.620 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 8.550 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 3.225 persoane faţă de luna precedentă.

În funcție de mediul de rezidență, 82.442 şomeri provin din mediul urban şi 179.689 şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri au între 40 și 49 de ani (72.169), urmaţi de cei din grupa de vârstă 50-55 de ani (54.511). Cei mai puțini, persoanele cu vârsta între 25 și 29 de ani (13.031).

Șomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28,84%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 29,93% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare, 5,72%.

Ploile torențiale căzute în primul semestru al acestui an, însoțite de vijelii și căderi de grindină, au afectat puternic terenurile agricole din mai multe localități din județ: Galați, Valea Mărului, Munteni, lndependența, Schela, Măstăcani, Foltești, informează un raport al Direcției pentru Agricultură Județene Galați.

„Dintre UAT-urile afectate de fenomenele hidrometeorologice nefavorabile doar Galați, Munteni, Valea Mărului și Schela au respectat termenele stabilite prin Ordinul 459/78/2019, și anume 24 ore de la producerea fenomenului și 12 ore de la încetarea acestuia. SGA Galați a înaintat situațiile pe UAT-uri Instituției Prefectului Județului Galați pentru care a fost emis Ordinul Nr.240/28.06.2021, prin care erau numite comisiile de constatare și evaluare a pagubelor produse de fenomene hidrometeorologice, formate din reprezentanți ai DAJ Galați, IJSU și UAT-uri”, se arată în raport.

„Pentru UAT Valea Mărului, raportul operativ s-a întocmit de SGA în baza procesului verbal din data de 14.05.2021 încheiat de comisia numită prin dispoziția primarului nr. 204/15.05.2021. Au fost anunțați producătorii agricoli sa depună înștiințări pentru suprafața de 5 ha teren agricol afectat. Prin neprezentarea acestora la sediul primăriei, constatarea pagubelor de către comisie a fost practic imposibilă.

În comuna Schela, comisia a constatat că suprafețele de teren agricol au fost afectate de grindină, fenomen care nu face obiectul ordinului comun Nr. 459/78 din 2019. În urma deplasărilor în teren, a verificărilor și centralizării proceselor verbale la UAT Munteni și Galați, din totalul suprafeței declarate de 6.184,09 ha, a rezultat o suprafață afectată de teren agricol de 2.829,24 ha, într-un procent de 45,75 la sută, totalizând o valoare a cheltuielilor de 12,74 milioane lei”, se mai afirmă în raportul citat.

Centrul Român al Energie (CRE) a semnat recent Memorandumul de Înțelegere pentru crearea cadrului de colaborare tehnică și de cercetare în domeniul integrării hidrogenului în procese industriale și decarbonării industriilor grele.

Conform unui comunicat de presă remis de CRE, semnatarii fondatori ai noului consorțiu, care vor viza finanțarea directă a Comisiei Europene prin programul Orizont Europa, sunt  LIBERTY Steel Group, parte a GFG Alliance deținută de Sanjeev Gupta, lider în industria durabilă, MTAG Switzerland, corporația internațională de inginerie, ICSI Rm. Vâlcea, Institutul Românesc de Cercetare și Dezvoltare și Adrem, compania de servicii energetice orientată spre inovație, eficiență și sustenabilitate.

Acordul, semnat în prezența reprezentanților Ministerului Energiei, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliului Concurenței, va promova, facilita și consolida cooperarea internațională în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării de noi tehnologii de producere a energiei, combustibililor și  eficienței proceselor industriale.

Parteneriatul pan-european își propune să se implice în dezvoltarea durabilității și decarbonării, precum și includerea tinerilor în programele sale de cercetare, fiind un pas important către realizarea angajamentelor UE privind neutralitatea de carbon, prin elaborarea unei strategii de integrare a tehnologiilor și combustibililor alternativi în procese industriale și decarbonarea industriilor mari emițătoare de gaze cu efect de seră, precizează comunicatul.

Companiile fondatoare ale proiectului, cu o durată inițială de 5 ani, intenționează să colaboreze într-o serie de moduri, inclusiv:

• Proiecte comune de cercetare și proiecte pilot;
• Servicii de consultanță tehnică și comercială comune, servicii de instruire, studii de caz și posibile activități de dezvoltare a afacerilor legate de hidrogenul verde, oțelul verde, sursele regenerabile de energie și stocarea energiei, printre altele;
• Participarea și diseminarea comuna a informațiilor si rezultatelor de cercetare în conferințe si ateliere de lucru;
• Predarea și / sau supravegherea comună a elevilor, precum si facilitarea de cursuri de educare si reprofesionalizare.

Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energie (CRE) și CEO al Adrem, a declarat: „Noile tehnologii, combustibilii alternativi și aplicațiile lor industriale creează premisele unui viitor cu adevărat durabil. Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să ne desfășurăm activitatea fără a epuiza resursele disponibile și fără a afecta iremediabil mediul, putând astfel să satisfacem nevoile generațiilor următoare. Sunt onorat să contribui la acest proiect de cercetare-dezvoltare-inovare, împreună cu parteneri care împărtășesc aceleași valori și credințe. Acest proiect reprezintă un efort comun, în direcția corectă pentru a sprijini sustenabilitatea economică, de mediu și socială, astfel ne propunem să identificăm și să alegem acele acțiuni care au sens tehnologic și economic.”

Sanjeev Gupta, președinte si CEO al GFG Alliance și LIBERTY Steel Group, a declarat: „Trebuie să reinventăm și să decarbonăm rapid producția de oțel, deoarece nevoia de a ne reduce emisiile devine din ce în ce mai presantă în contextul creșterii cererii globale pentru produsele noastre și a presiunii legislative să devină neutra din punct de vedere al emisiilor de carbon. Hidrogenul verde și fabricarea oțelului cu hidrogen au potențialul de a rezolva această problemă și credem că acești parteneri, care împărtășesc angajamentul nostru de a include mai mulți tineri în acest domeniu critic de cercetare, ne vor ajuta pe noi și industria largă să ajungem la GREENSTEEL mai repede.”

Mihai Varlam, președintele Consiliului ICSI Rm. Vâlcea, a spus: „Este o premieră pentru România că un consorțiu eterogen, dar cu competențe complementare, se unesc pentru a implementa noi tehnologii emergente la scară mai mare. Și, ca orice inițiativă nouă, este plină de aspirații și depinde de fiecare dintre noi ca aceste dorințe sa fie transformate în realitate. Este o „revoluție” globală care se întâmplă în fața noastră și România nu poate rămâne cu rolul de privitor. Întreaga umanitate se confruntă cu noi provocări și este un moment crucial în care trebuie să începem să facem ceva mai mult decât planuri și declarații. Momentul este plin de angajamente, iar ICSI va sprijini, cu cunoștințele sale, orice proiect care are ca scop decarbonizarea industriei grele din România. Ce trebuie să facă acest consorțiu este să rămână concentrat pe ținte și să utilizeze întreaga capacitate pentru a elabora proiecte inovatoare și să le implementeze profesional.”

Adrian Bodea, CEO MTAG Switzerland, a declarat: „Preocuparea globală în creștere față de schimbările climatice determină deja industriile cheie, care generează amprenta masivă de CO2, să se decarbonizeze prin modernizarea tehnologiei și optimizarea proceselor lor industriale. Marile sectoare industriale, în afară de metalurgie, investesc eforturi și resurse uriașe pentru a deveni VERDE, ținta pentru acest deceniu fiind atingerea amprentei de carbon „zero”. Scopul nostru este să transformăm ceea ce este acum cercetarea în acest domeniu, într-o tehnologie industrială viabilă la scară largă.”

Administrația combinatului siderurgic Liberty Galați anunță lansarea oficială în România a activității Fundației GFG, parte a Alianței GFG care deține și combinatul gălățean.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 24 iulie, de la ora 10,45, într-un spațiu amenajat în fața sediului administrativ al companiei

Cu acest prilej vot fi premiați tineri cu rezultate excelente la învățătură, în sport, elevi ai școlilor tehnice partenere, studenți interni,  ucenici și voluntari ai Combinatului care au derulat proiecte de sprijin comunitar, anunță organizatorii evenimentului.

Administrația Națională „Apele Române” și cele 11 Administrații Bazinale de Apă supun dezbaterii publice, timp de șase luni, proiectul Planului Național de Management actualizat – 2021 și proiectele Planurilor de Management actualizate ale bazinelor/spațiilor hidrografice – 2021, informează un comunicat remis de Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad.

Documentele conțin, printre altele, capitole despre sursele de poluare, impactul schimbărilor climatice asupra apelor, măsuri propuse și sursele de finanțare.

Planurile de management sunt publicate pe site-urile web ale Administraţiei Naţionale „Apele Române” și pe cele ale Administraţiilor Bazinale de Apă și sunt disponibile în secțiunea consultarea publicului. Reactualizate o dată la șase ani, acestea se adresează tuturor factorilor interesați din domeniul apei, atât autorităţilor centrale, locale şi regionale, agenţiilor din domeniul mediului, cât şi utilizatorilor de apă și publicului, în general.

Reprezentanții „Apelor Române” vor prelua orice sugestie până la data de 30 decembrie 2021, fie prin completarea unui chestionar online, fie prin alte mijloace de corespondență (e-mail, prin poștă).

Compania CFR SA a anunțat că miercuri, 14 iulie, au fost semnate două contracte pentru lucrări pe tronsonul de cale ferată Buzău-Făurei, care vor permite creșterea vitezei de circulație de la 30 la 120 km/h.

Valoarea celor două contracte, semnate între Sucursala Regională de Căi Ferate Galați și Asocierea Wiebe România SRL/Swietelsky Construcții Feroviare SRL este de 41,7 milioane de lei, sursa de finanțare fiind asigurată din fonduri de la bugetul de stat, conform unui comunicat remis de CFR SA.

„Lucrările de reînnoire a infrastructurii feroviare se vor executa prin înlocuirea la rând a elementelor suprastructurii căii, pentru ridicarea restricției de viteză și aducerea liniei în parametrii tehnici proiectați, pe segmentul feroviar Buzău - Buzău Sud - Cilibia - Făurei, km 129+016 - km 167+700 (firul II) și au drept scop creșterea vitezei de circulație a trenurilor de călători de la 30 km/h la 120 km/oră”, se arată în comunicat.

Perioada de execuție a lucrărilor este de maximum 180 de zile, de la emiterea ordinului de începere.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat proiectul de Ordonanță care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României, informează Mediafax.

MEAT propune valorificarea participației prin licitație, iar în cazul în care în procedura de licitație a fost admisă o singură ofertă, licitația poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor.

Necesitatea promovării acestui proiect decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază și conservare.

Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenția multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenție şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România.

Urmare a transformărilor politice, după preluarea administrației Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

„În baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând cca. 27% din valoarea întregului proiect. România a investit, până în prezent, cca. 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aprox. 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile”, se mai arată în comunicat.

Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 milioane tone pelete în anii 1994 – 1996. Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei, urma să se efectueze de către combinatul SIDEX Galați. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159.000 tone pelete.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că a primit 256 de cereri de finanțare, în valoare de peste 10 milioane de euro, de la tineri din diaspora pentru a-și deschide ferme în România.

Luni, 5 iulie s-a încheiat prima sesiune de primire a solicitărilor de finanțare pentru instalarea tinerilor fermieri, componenta dedicată Diaspora. Au fost primite online 256 de cereri de finanțare în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro, prin intermediul submăsurii 6.1 – Diaspora din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Sprijinul care se acordă prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și, în prezent, este de 40.000 sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Cele mai multe cereri de finanțare pentru tinerii fermieri din diaspora au fost depuse în Bistrița-Năsăud (46 de cereri, sumă totală 1,87 milioane euro), Bihor (42 cereri, 1,72 mil. euro), Dolj (19 cereri, 760.000 euro) și Cluj (18 cereri, 750.000 euro).

AFIR precizează că toate cererile de finanțare depuse sunt în procesul de evaluare și, ulterior, în funcție de punctajul obținut, se va realiza selecția proiectelor care primesc finanțare.

Peste 5.500 de persoane au aplicat, începând din luna martie și până la începutul lunii iunie la programul Noua Casă.

Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în perioada 29 martie-4 iunie, valoarea totală a solicitărilor de garantare transmise în cadrul programului Noua Casă însumează peste 735 de milioane lei. Suma reprezintă aproximativ 49% din plafonul de 1,5 miliarde de lei alocat pentru anul în curs.

Ministrul a anunțat că au aplicat la acest program peste 5.500 de persoane fizice. „84% beneficiază de credite cu o valoare individuală de până la 70.000 euro, în timp de 16% beneficiază credite de până la 140.000 euro. Valoarea totală a creditelor acordate în baza garanțiilor programului Noua Casă, până la începutul lunii iunie, este de 1,43 miliarde lei”, a mai informat Alexandru Nazare.

Aproximativ 7.000 de deținuți apți de muncă pot lucra pentru agenți economici contra unui salariu minim, anunță Administrația Națională a Penitenciarelor, printr-un comunicat.

„În considerarea misiunii sociale a locurilor de detenție, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) aduce în atenția agenților economici faptul că, în custodia sistemului poliției penitenciare, se regăsesc, la nivel național, aproximativ 7.000 de persoane private de libertate apte pentru îndeplinirea unor activități productive, fie necalificate, fie semicalificate.

Într-o piață a forței de muncă cu numeroase variabile, sistemul penitenciar, prin specificul său reglementat legislativ, prezintă un atu indubitabil, în sensul că potențialii angajatori pot avea siguranța necesarului forței de muncă în orice moment. Mai mult decât atât, o eventuală cerere de suplimentare a efectivului de persoane private de libertate implicate în astfel de activități lucrative poate fi soluționată în numai câteva zile”, transmite ANP.

Persoanele private de libertate pot fi contractate cu salariul minim pe economie, fără a mai fi necesară plata contribuțiilor față de bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate, fond de șomaj etc., iar administrația penitenciară desemnează gratuit un anumit număr de polițiști de penitenciare care sunt responsabili de buna desfășurare a activităților productive, în colaborare cu reprezentanții beneficiarului.

„Forța de muncă pusă la dispoziție este constantă, disciplinată și eficientă. Administrația Națională a Penitenciarelor este interesată de parteneriate de lungă durată, la nivel regional sau național. Menționăm că, printre actualele colaborări, se regăsesc relații contractuale de peste 10 ani. Subliniem că cele 38 de unităţi de detenţie sunt astfel amplasate geografic, încât activităţile prestate de persoanele private de libertate pot fi desfășurate în orice zonă de interes de pe teritoriul național”, menționează comunicatul de presă.

Anual, peste 2.000 de persoane private de libertate lucrează cu agenți economici în diverse domenii, precum: cablaje auto, confecții încălțăminte, mase plastice, construcții, domeniul tipografic, asamblare componente electrice.