Bianca Birau

Compania Nurol Insaat Ve Ticaret din Turcia a fost desemnată câştigătoare a contractului pentru construirea Lotului 1 al Autostrăzii de Centură Bucureşti Nord. Potrivit CNAIR, oferta companiei a fost în valoare de 746,8 milioane de lei, fără TVA, relatează Agerpres.

Lotul 1 al Centurii Bucureşti Nord are o lungime de 17,5 kilometri.

Durata contractului este de 34 de luni, din care 12 luni perioada de proiectare şi 22 luni perioada de execuţie a lucrărilor. Perioada de garanţie ofertată este de 10 ani.

Semnarea contractului de achiziţie publică va fi posibilă după îndeplinirea formalităţilor legale privind elaborarea şi avizarea contractului, potrivit CNAIR.

Traseul Autostrăzii de Centură Bucureşti Nord - Lotul 1 se desfăşoară pe teritoriul judeţului Ilfov între DJ 601A (Dragomiresti Vale - Bâcu) şi DN 1 în dreptul localităţii Corbeanca.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros nu crede că în România va fi o criză alimentară în viitorul imediat, deși recunoaște că în țară există o criză în ceea ce privește carnea de porc.

„Avem o criză a cărnii de porc, aceasta a apărut în 2017, când s-a instalat pesta porcina africană, care într-un an și jumătate a acoperit aproape toată țara și care a făcut ca multe ferme să fie falimentate. Astăzi, de exemplu, din 3,6 milioane locuri de cazare în ferme la porc la îngrășat sunt ocupate sub 900.000. Producția internă acoperă doar 25% din consumul intern”, a spus ministrul, citat de Mediafax.

Conform lui Oros, șii la legume se înregistrează un deficit al balanței comerciale: „Avem o problemă, dacă mă uit pe balanța comercială, cu legumele. Dacă la carnea de porc avem un deficit al balanței comerciale de 620 de milioane euro anual, la legume avem un deficit de 500 milioane de euro”.

Ministrul Agricuturii susține că singura soluție ar fi asocierea micilor fermieri.

„Noi avem și o problemă structurală, foarte mulți fermieri sunt mici, au putere de negociere mică, nu reușesc nici atunci când își procură semințe, îngrășăminte, pesticide să obțină prețuri avantajoase, nici atunci când vor să-și valorifice producția nu reușesc să o valorifice pe toată, astfel încât foarte mulți dintre ei nu rezistă pe piață”, a precizat ministrul.

UiPath, o companie pornită într-un apartament din Bucureşti, ajunge la Bursa de la New York, cea mai mare din lume.

Cel mai valoros produs al industriei de IT din România a strâns de la investitori peste 1,3 miliarde de dolari în pregătirea listării de miercuri de la Bursa din New York la o evaluare de aproape 30 miliarde de dolari.

UiPath a anunţat că că a vândut acţiuni din oferta sa publică iniţială (IPO) peste intervalul ţintă, adunând astfel de la investitori 1,34 miliarde de dolari.

Compania a vândut 23,89 milioane de acţiuni la un preţ de 56 de dolari pe acţiune, evaluând UiPath la 29 de miliarde de dolari, scrie Reuters.

Compania a avut în 2019 o cifră de afaceri de 360 milioane de dolari, după ce a ajutat mari companii americane să îşi automatizeze procesele de rutină.

Printre cei mai mari clienţi se numără McDonald’s, CIA, forţele navale ale Statelor Unite ale Americii şi Duracell.

Ajay Aggarwal, membru în Consiliul de Administrație al combinatului siderurgic Liberty Galaţi şi directorul executiv al GFG, principalul acţionar, pentru operaţiunile din centrul şi sudul Europei, spune că toate planurile de investiţii la combinatul de la Galaţi rămân în picioare şi că situaţia externă a grupului, aflat acum sub o presiune financiară, nu va afecta activitatea de la Liberty Galaţi, relatează Ziarul Financiar.

Ajay Aggarwal a punctat de mai multe ori că activitatea de la Galaţi nu este afectată de situaţia externă a grupului. El a spus că Liberty Galaţi va păstra forţa de muncă, îşi extinde anul acesta capacitatea de producţie şi toate planurile de investiţii rămân în picioare.

„Suntem siguri că vom trece peste dificultatea cu care se confruntă Alianţa GFG din cauza plasării în administrare judiciară a principalului său furnizor financiar. Cu toate acestea, este important să reţineţi că Liberty Galaţi este o unitate viabilă şi profitabilă, care şi-a crescut producţia în comparaţie cu anul trecut, care este capabilă să livreze oţel de calitate şi să producă finanţarea necesară pentru operaţiunile şi proiectele sale obişnuite“, a spus Ajay Aggarwal, răspunzând unor întrebări puse de ZF.

 „Echipa de la Galaţi se concentrează asupra eforturilor noastre de creştere a producţiei, livrarea produselor către clienţi la timp şi la calitatea solicitată. Nu există intenţia de a reduce numărul locurilor de muncă, iar salariile sunt plătite fără întârziere. Datorită eforturilor extraordinare şi implicării angajaţilor noştri din Galaţi (atât specialişti, cât şi muncitori), starea tehnică a combinatului este una solidă. Producţia noastră de la Furnal şi Oţelărie a atins volume record săptămânal şi lunar, în ultimele luni.“

Afirmaţiile lui Ajay Aggarwal vin în contextul în care, pe plan extern, fondul de investiţii Greensill, principalul finanţator al Grupului GFG, din care face parte şi Liberty, a intrat în insolvenţă.

De asemenea, combinatului siderurgic Liberty Galați nu va putea împrumuta certificatele de emisii de carbon de la combinatul Liberty Ostrava, un angajament în acest sens fiind luat de conducerea unității din Cehia, în urma unei întâlniri avute vineri, 16 aprilie, cu prim-ministrul Andrej Babis, relatează cotidianul ”Viața liberă” Galați.

Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) susține că 55 dintre cele 57 de măsuri propuse de Ministerul Economiei prin Programul de Guvernare 2020-2024, asumat de alianța pentru guvernare, pentru susținerea mediului de afaceri au un grad de implementare de 0%. Analiza organizației patronale a fost făcută avându-se în vedere starea actuală a antreprenorilor, „grav afectați de criza economico-sanitară provocată de virusul Covid 19 și nemulțumirile acestora față de pasivitatea/inactivitatea ministerului de resort”.

Astfel, niciuna din cele nouă măsuri propuse în cadrul capitolului ”Antreprenoriat fără birocrație” nu a fost implementată. Printre celelalte măsuri pentru care Ministerul Economiei nu a inițiat niciun demers pentru punerea lor în aplicare se numără, conform CNIPMMR, granturile pentru investiții pentru microîntreprinderi și pentru sporirea competitivității IMM-urilor, acordarea de ajutoare de minimis privind stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor, realizarea de programe de sprijinire a Start-Up-urilor, definitivarea legislației pentru sprijinirea activităților închise din centrele comerciale, crearea unei interfețe unice („one-stop-shop”) pentru antreprenori în care să fie prezentate toate oportunitățile de finanțare existente.

Alte măsuri cu grad de implementare zero sunt elaborarea unei strategii de comerţ exterior, dezvoltarea Organizațiilor de Management ale Destinațiilor (OMD) și asigurarea cadrului legal prin care acestea pot să constituie bugete proprii din taxe specifice destinațiilor și din programe naționale de finanțare, prelungirea programului de acordare a tichetelor de vacanță pentru angajații din sectorul public și cel privat, o noua lege a Turismului.

Reprezentanții CNIPMMR susțin că două dintre măsurile analizate au fost realizate parțial, procentul de implementare mediu fiind de 15%. „Măsura acordării de sprijin financiar în contextul crizei provocate de Covid-19, cunoscută sub denumirea de măsura 1, 2 și 3 adresată IMM-urilor, este realizată în proporție de 25%, astfel: Măsura 1: 59%, 29.250 solicitări procesate, 19.600 solicitări admise, 17.271 solicitări plătite; Măsura 2: 17% 19.527 solicitări procesate din total 22.226, 16.749 solicitări admise, 3.764 solicitări plătite; Măsura 3: 0% 27.736 de solicitări, niciuna procesată. Program blocat”, se arată în comunicatul CNIPMMR.

De asemenea, măsura acordării unui ajutor de stat operatorilor din turism și HoReCa în 2021 pentru compensarea pierderilor înregistrate în 2020 a fost realizată în proporție de 5%, până la această dată având doar actul normativ care o reglementează (OUG nr. 10/2021) și o primă rundă de consultări cu privire la Ghidul de Implementare a Schemei de Ajutor pentru HoReCa, susțin reprezentanții CNIPMMR. Aceștia mai afirmă că măsura care viza acordarea de vouchere de vacanță pentru personalul din sectorul public și care urma să susțină turismul intern a fost eliminată de către Guvern prin OUG nr.8/2021.

„Prin urmare, această lipsă de inițiativă din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului afectează grav mediul de afaceri și nu ajută la relansarea economiei, din analiza făcută rezultând un grad de îndeplinire a obiectivelor propuse de doar 3,5%”, se mai arată în comunicatul CNIPMMR.

Transgaz, Transelectrica, Romgaz şi Electrica au obţinut secretizarea veniturilor salariale cu acordul ANI, informează Ziarul Financiar. În acelaşi regim de confidenţialitate totală a câştigurilor au intrat şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi Banca Naţională a României (BNR).

Mişcarea vine după ce la nivelul companiilor de stat din energie sunt vizibile mutările unor oameni cu background politic, nu profesional, afiliaţi ai PNL, anonimizarea veniturilor fiind un pas spre opacizarea acestor entităţi, comenează sursa citată.

Toate mişcările ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte gestionarea marilor companii de stat, listate la Bursă, pe criterii transparente.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, a declarat pentru cotidianul.ro că dacă această măsură este luată din motive politice, lucrurile nu sunt în regulă. 

”Dacă se referă într-adevăr la protecţia anumitor angajaţi pentru a nu fi racolaţi de alte organizaţii din mediul privat, este o măsură pe care o înţeleg. Dacă măsura respectivă urmăreşte ascunderea unor pile politice care primesc tot felul de funcţii în companii, deşi nu ar trebui să primească acest lucru, neavând competenţa necesară, atunci nu este deloc un lucru bun din punctul nostru de vedere”, a spus Nicolescu.

Schema de ajutor pentru compensarea cu 20% a pierderilor din industria HoReCa a fost aprobată de Comisia Europeană, anunță deputatul PNL Ionel Dancă.

„Comisia Europeană a anuntat joi că a aprobat o schemă românească în valoare de 500 de milioane de euro (aproximativ 2,437 miliarde lei), menită să sprijine întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul turismului, al cazării și al serviciilor alimentare, precum și agențiile de turism, în contextul epidemiei de coronavirus”, a afirmat Dancă.

Sprijinul public, sub formă de subvenții directe, va acoperi până la 20% din pierderile de venituri pe care beneficiarul le-a înregistrat între 1 ianuarie și 21 decembrie 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.

Pentru prima dată de când Grupul Renault a preluat marca Dacia, brandul va avea propriul consiliu de administraţie, alături de Lada, scrie Ziarul Financiar.

Denis le Vot va fi numit CEO al celor două mărci, Dacia şi Lada, după ce până acum era vicepreşedinte executiv în cadrul Grupului Renault pentru Dacia şi Renault, iar Yves Caratzanis, care în perioada 2016-2018 a fost preşedintele Automobile Dacia, rămâne în funcţia de preşedinte al AvtoVaz, compania care produce maşini sub marca Lada.

De partea cealaltă, Mihai Bordeanu rămâne head of country pentru Dacia în România, iar în subordinea sa rămân activităţile de vânzare din regiune – România, Bulgaria şi Republica Moldova – alături de uzina de la Mioveni.

Dacia reprezintă 20% din vânzările Grupului Renault, iar în România francezii au al doilea cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare, după cel de la Paris, completat de un centru de teste la Titu şi o reţea de furnizori care livrează aproape 70% din componentele unui Logan.

Reprezentanții Bitcoin România, cea mai mare platformă de tranzacționare de criptomonede de pe piața locală, vizează să înregistreze 250.000 de clienți până la finalul anului, cu 50.000 de clienți mai mulți decât cei din momentul actual, informează agenția Mediafax.

De asemenea, compania are în plan să ajungă la o rețea de 300 de ATM-uri în 2021 și vrea să intre pe segmentul ONG-urilor printr-un program-pilot desfășurat în perioada pandemiei.

Fondatorii Bitcoin România estimează că moneda virtuală va crește de la o valoare de aproximativ 61.000 de dolari, în prezent, la un milion de dolari, în următorii cinci ani. De asemenea, un Bitcoin ar putea valora 100.000 de dolari la finalul lui 2021.

Bitcoin Romania lansează un instrument prin care organizațiile non-guvernamentale își pot genera în perioada pandemiei un venit lunar prin operarea unui ATM. Practic, ONG-urile au beneficiile unui partener ATM, dar fără a avea costurile acestora.

Consiliul Concurenței a extins investigația pe piața echipamentelor de protecție a muncii și a efectuat inspecții inopinate la sediile companiilor Mariad Serv SRL, Litind SRL, Dalgeco Confecții Textile SRL, Man Protection SRL, Lingemann Beschaffungssysteme SRL și Salcor SRL, informează instituția.

Autoritatea de concurență are în derulare, o investigație pe piața comercializării de produse şi echipamente din domeniul sănătății și securității în muncă din România privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale între companiile Renania Trade SRL, Avanti SRL, Tricomexim SRL şi T&T Invest SRL, realizate prin stabilirea de prețuri, împărțirea de piețe și alocarea de clienți.

Pe parcursul derulării investigaţiei, autoritatea de concurență a obținut indicii referitoare la posibila implicare a mai multor parteneri ai companiei Renania în practicile anticoncurențiale investigate.

Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.

În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.

În 2020, Consiliul Concurenței a sancționat 90 de companii și asociații ale acestora cu amenzi de 400,2 milioane ei (82,7 milioane euro), peste 40% din această valoare totală fiind recunoscută de companii.

Cele mai citite

Error: No articles to display