Bianca Birau

Un camion cu remorcă, înmatriculat în Bulgaria și care transporta deșeuri de sticlă pentru o societate din România, a fost întors din drum pentru că era plin de deșeuri de sticlă spartă.

La Punctul de Trecere a Frontierei Negru Vodă, judeţul Constanţa, poliţiştii de frontieră au constatat că în camion se afla cantitatea de 22.000 de kilograme de sticlă spartă (securizată), neconformă cu ceea ce era menționat în documente. Din acest motiv, lucrătorii din cadrul Gărzii de Mediu Constanța nu au permis intrarea camionului în România, acesta fiind întors pe teritoriul Bulgariei.

Cercetările se fac pentru export sau import de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale.

Munca și școala de acasă sunt doar două dintre motivele pentru care consumul casnic de energie a ajuns la un nivel record în 2020, cu 5% mai mult decât în anul precedent, reiese din datele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Și se pare că această tendință se va menține pentru mai mult timp de acum încolo.

Mai întâi de toate, consumul intern de energie s-a redus anul trecut cu circa 3%, dar „de vină“ a fost industria, puternic lovită de criza sanitară.

Odată cu instituirea măsurilor de carantină, cu trecerea învățământului în online şi a aplicării la nivel naţional a strategiilor de muncă de acasă, consumul casnic a crescut însă semnificativ, cu 5% după cum arată tot datele ANRE. Mai mult, sistemele hibride promovate de tot mai mulţi angajatori vor face ca această tendinţă să se menţină pe termen lung.

Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a constatat că, în anul 2020, au fost realizate de către operatorul de transport și de sistem și de operatorii care distribuie gaze naturale investiții în valoare totală de 1,7 miliarde lei.

Investițiile planificate în sistemele de distribuție a gazelor naturale au fost realizate în proporție de 98%.

În sistemul național de transport al gazelor naturale au fost realizate, anul trecut, investiții în valoare totală de 1,249 miliarde lei, din care 809 milioane lei din fonduri proprii ale operatorului de transport și de sistem - Transgaz și circa 440 milioane lei din fonduri europene.

Transgaz informează că va finaliza investițiile din fonduri proprii în valoare de 555 milioane lei până la data de 31 octombrie anul curent, astfel încât să realizeze planul de investiții pentru anul 2020 integral. În prezent, planul este realizat în proporție de 69%.

Investițiile Delgaz Grid au totalizat 210 milioane lei (plan realizat în proporție de 100%), iar Distrigaz Sud Rețele a investit 249 de milioane de lei (96%).

Cadrul de reglementare obligă operatorii să realizeze investiții în sistem în valoare de cel puţin 95% din valoarea totală a acestora cuprinse în planul anual de investiţii aprobat de ANRE pentru anul respectiv, cu posibilitatea de recuperare a investițiilor întârziate.

Neîndeplinirea acestei obligații constituie contravenție care se sancționează cu amendă din cifra de afaceri.

Bursa de Valori București (BVB) și Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) au semnat un protocol de colaborare pentru promovarea oportunităților de finanțare prin piața de capital pentru companiile românești de IT, conform Mediafax.

În cadrul parteneriatului agreat, Bursa de Valori București și ANIS îți propun organizarea unor evenimente și prezentări pentru membrii ANIS despre piața de capital și posibilitățile de dezvoltare prin utilizarea instrumentelor specifice disponibile prin platformele Bursei de Valori București.

În egală măsură, ANIS se va implica în promovarea proiectului Made in Romania al Bursei de Valori București, proiect care are drept obiectiv conectarea antreprenorilor și a finanțatorilor din România pe o singură platformă, dar și identificarea celor mai promițătoare companii locale.

Parteneriatul dintre BVB și ANIS reprezintă încă o etapă importantă pentru dezvoltarea pieței de capital din România, dar și a mediului antreprenorial prin eficientizarea accesului companiilor la multiple surse de finanțare și facilitarea accesului acestora la listarea la bursă.

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Asociația are peste 140 de membri, cu peste 46.000 de angajați și cu o cifră de afaceri de peste 3,4 miliarde de euro.

Industria ospitalității ia în calcul testarea clienților, pentru a putea funcționa la interior cu o anumită capacitate, între 30 și 50%, începând cu 1 iunie, a declarat Dragoș Petrescu, secretar general al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor, la Guvern.

Petrescu a precizat că operatorii nu vor majora costurile pentru a acoperi prețul testelor, de 2-3 euro. „Cei care se vor testa rapid vor fi o minoritate”, a spus Petrescu, în condițiile în care o parte a clienților vor fi vaccinați, iar alții vor fi trecut prin boală.

Angajații din industria HoReCa vor avea prioritate la vaccinare, în condițiile în care reprezentanții industriei au constituit un grup de lucru cu comitetul de vaccinare.

„Comisia Europeană și-a asumat data de 14 mai ca dată de finalizare a certificatului verde, astfel încât vom putea beneficia de o bază unică de date în așa fel încât orice cetățean român să poată fi ușor identificat și să dovedească faptul că este vaccinat. Țări ca Olanda si Marea Britanie deja explorează concepte din domeniul cultural și al ospitalității în care să poți avea acces facil cu certificat verde, dar și cu testare rapida”, spune Petrescu.

Reprezentanții HoReCa au discutat, marți, cu premierul Florin Cîțu modul în care și-ar putea relua activitatea, puternic afectată de restricțiile impuse din cauza epidemiei COVID-19.

Oficialii industriei au solicitat Guvernului și sancționarea sau ridicarea licențelor pentru cei ce nu respectă regulile impuse de condițiile sanitare sau fiscal. O altă temă de discuție a fost sprijinul financiar pentru acest sector.

Germania şi Italia au fost în anul 2020 principalii parteneri comerciali ai României, atât în ceea ce priveşte exporturile cât şi importurile de bunuri, arată datele publicate luni de Eurostat.

În 2020, Germania, prima economie europeană, a fost destinaţia spre care s-au îndreptat 23% din exporturile României, urmată de Italia (11%), Franţa (7%), Ungaria (5%) şi Polonia (4%), notează Agerpres. România a exportat anul trecut în Germania bunuri în valoare de 14,1 miliarde euro şi spre Italia bunuri în valoare de 6,6 miliarde euro.

În ceea ce priveşte importurile României, în anul 2020, din nou Germania este pe primul loc cu 21%, urmată de Italia (9%), Ungaria (7%), China (6%) şi Polonia (6%).

Anul trecut, România a importat din Germania bunuri în valoare de 16,7 miliarde euro şi din Italia bunuri în valoare de 7,1 miliarde euro.

Bulgaria (6,5 euro/h), Romania (8,1 euro) şi Ungaria (9,9 euro) sunt ţările cu cele mai mici costuri cu forţa de muncă la nivelul Uniunii Europene, în condiţiile în care media raportată la nivelul statelor membre a fost anul trecut de 28,5 euro pe oră, în creştere cu 3% faţă de 2019, reiese dintr-un raport Eurostat, citat de Mediafax.

Conform Ziarului Financiar, în 2019, media la nivelul UE a fost de 27,7 euro/h, iar în zona euro costul a urcat de la 31,4 euro la 32,3 euro în 2020.

Cele mai mari costuri sunt acoperite de angajatorii din Danemarca (45,8 euro), Luxembourg (42,1 euro) şi Belgia (41,1 euro).

La nivelul UE, toate ţările membre au raportat creşteri faţă de 2019, cu excepţia Maltei (-4,7%), Ciprului şi Irlandei (-2,7%).

Pe sectoare de activitate, în industrie, media la nivel european a fost de 28,8 euro, iar în zona euro de 34,8 euro. Companiile din construcţii au un cost orar al forţei de muncă de 25,6 euro, iar cele din servicii de 28,2 euro.

Cheltuielile non-salariale au o pondere de 24,5% în costul total al forţei de muncă în ţările membre.

Sucursala Regională de Căi Ferate Iaşi, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi Compania Naţională de Investiţii (CNI) sunt primele în clasamentul celor mai valoroase contracte de achiziţii publice încheiate în 2020, arată Ziarul Financiar, citând datele platformei Confidas.ro.

Cu contracte în cuantum de 3,7 mld. lei, Compania Naţională de Căi Ferate CFR, prin Sucursala Regională CF Iaşi - Serviciu Achiziţii Publice, şi-a adjudecat astfel prima poziţie. Reprezentanţii companiei spun însă că valoarea este mai mică. „În anul 2020, Sucursala Regională CF Iaşi a încheiat contracte de achiziţie publică în valoare de 17.337.874,02 (fără TVA), respectiv 20.287.644,44 lei (cu TVA), valoare care diferă de suma menţionată în solicitarea dumneavoastră“, spun oficialii CFR.

Printre obiectele contractelor se numără furnizarea de gaze naturale şi combustibil, servicii de salubrizare, refacerea terasamentelor, reparaţii, modernizări ale trecerilor la nivel cu calea ferată.

CNAIR a încheiat în 2020 peste 1.200 de contracte de achiziţii publice cu valori de până la 680 de milioane de lei. Cumulat, valoarea acestor contracte depăşeşte 3,6 miliarde de lei.

Compania Naţională de Investiţii are contracte încheiate anul trecut în valoare de aproape 1,3 miliarde de lei. Săli polivalente, stadioane, bazine de înot sunt, în cea mai mare parte, tipurile de investiţii care atrag bani de la CNI.

Conform datelor furnizate de Confidas.ro, primele 20 de autorităţi din România au încheiat în 2020 contracte de achiziţie publică de 14,4 miliarde de lei, adică 42% din cuantumul celor 33,8 miliarde de lei, cât reprezintă primele 500 de autorităţi, clasificate după valoarea contractelor semnate anul trecut.

Autoritățile vamale din România și Republica Moldova au convenit asupra unui set de acțiuni menite să consolideze cooperarea transfrontalieră între cele două state, în cadrul unei întrevederi între șefii celor două instituții, Marcel Simion Mutescu și Sergiu Burduja.

În cadrul discuțiilor, oficialii au evaluat rezultatele implementării Planului de cooperare dintre cele două autorități și au convenit asupra completării acestuia în concordanță cu necesitățile actuale. În acest context, se preconizează ca părțile să dezvolte noi mecanisme de schimb a informațiilor, astfel încât să fie asigurată operativitatea comunicării în vederea prevenirii eventualelor fraude vamale.

Un alt subiect discutat l-a constituit stadiul de implementare a proiectului major de investiții ce vizează reabilitarea și modernizarea punctelor de trecere Sculeni, Albița și Giurgiulești. Astfel că, în contextul demarării în scurt timp a lucrărilor de reconstrucție la postul vamal Sculeni, a fost propusă redirecționarea traficului spre punctul de trecere al frontierei Lipcani-Rădăuți Prut.

La final, părțile au semnat și un Plan de acțiuni în scopul intensificării măsurilor de protecție la frontieră împotriva COVID-19, dar și în vederea fluidizării traficului de Sărbătorile Pascale, în cazul în care se va înregistra un număr mai mare al mijloacelor de transport la intrare sau ieșire din țară. 

În perioada 1-26 aprilie 2021, persoanele fizice rezidente pot subscrie pentru titluri de stat Tezaur prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului și prin subunitățile poștale ale companiei Poșta Română, anunță Ministerul Finanțelor.

Dobânzile anuale oferite sunt: 2,95% pentru scadența de 1 an, 3,35% pentru scadența de 3 ani și 3,75% pentru scadența de 5 ani. Titlurile de stat sunt emise în forma dematerializată, au valoare nominală de 1 leu, iar dobânda anuală este plătită la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

Titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Veniturile aferente sunt neimpozabile.

Titlurile de stat pot fi cumpărate de la unitățile Trezoreriei Statului și ale Companiei Naționale Poșta Română.

Deținătorii de titluri de stat Tezaur lansate în cadrul emisiunilor anterioare și care au ajuns la maturitate pot reinvesti disponibilitățile neridicate la scadență aferente acestor emisiuni anterioare, prin subscrierea în cadrul emisiunilor de titluri de stat lansate în luna aprilie.

Cele mai citite

Error: No articles to display