În cursul anul 2020, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost 37.700, în scădere cu 16.100 faţă de anul anterior, anunță INS. Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost 0,77%, în scădere cu 0,32 puncte procentuale faţă de anul precedent.

În anul 2020, cele mai mari rate medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică şi în alte activităţi de servicii (1,96% pentru fiecare în parte), în sănătate şi asistenţă socială (1,52%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,32%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o cincime din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (7.400 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,67%. Sectorul bugetar a însumat peste 30% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (5.400 locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (5.300), respectiv de învăţământ (1.200).

La polul opus, cea mai mică valoare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în hoteluri şi restaurante (0,06%), iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai scăzută valoare în tranzacţii imobiliare (100).

Angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată exprimată prin intermediul numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.700 locuri vacante), care a reprezentat şi circa 31% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Nord-Vest (6.100 locuri vacante), respectiv Vest (4.100locuri vacante) au însumat peste 27% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante de la nivelul întregii ţări.

Atât în ceea ce priveşte rata medie anuală, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cele mai scăzute valori s-au regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia (0,31%, respectiv 1.200i locuri vacante), urmată de regiunea Nord-Est (0,59%, respectiv 3.300 locuri vacante).

La 1 milion de lei, venituri bugetare nete, Fiscul a cheltuit 11.368 de lei, anul trecut, cu 13% mai mult decât în 2019, potrivit datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), citate de HotNews. Din punct de vedere al cheltuielilor cu personalul, tot la 1 milion de lei (venituri bugetare), și aici suma este mai mare, dar cu 13,5%, fiind de 10.794 lei.

Veniturile totale pe care le-a adus ANAF la buget au fost mai mici cu 3%, respectiv de 263,6 miliarde lei. Din această sumă, 108,2 miliarde lei au fost de la marii contribuabili.

Arieratele ce trebuie recuperate au urcat cu 68,5%, la 32,9 miliarde lei, în special din cauza măsurilor luate la începutul pandemiei (amânarea taxelor). Aceștia sunt bani pe care ANAF va încerca să-i recupereze.

Numărul inspecțiilor fiscale a fost mai mic cu 22,7%, respectiv 35.494. În urma lor au fost stabilite obligații suplimentare de 4,2 miliarde lei. De asemenea, au fost 538 sesizări penale, cu 40% mai puține.

Pe partea de antifraudă fiscală se observă scăderi mari ale numărului de controale: s-a diminuat cu 63,6%, la 16.799. Numărul amenzilor Direcției de antifraudă a scăzut cu 71,4%, la 6.645 (58,2 milioane lei).

Moneda europeană a atins, luni, un nou maxim istoric, al nouălea din această lună, pe piața din România. Euro a fost cotat la un maxim de 4,8972 lei, față de 4,8888 lei, cât a fost precedentul maxim atins pe 23 martie. Creșterea de luni este de 0,21% de la valoarea de vineri, de 4,8869 lei.

La începutul lunii martie, moneda euro era cotată la 4,8744 lei.

Dolarul american a crescut la 4,1570 lei, de la 4,1472 lei, iar francul elvețian a crescut la 4,4321 lei. Gramul de aur a urcat la 230,5418 lei, de la 230,1684 lei în ședința precedentă.

CEC Bank intră în zona open-banking: aplicația de mobile banking permite vizualizarea conturilor de la alte 9 bănci, informează Mediafax.

„Verificarea soldului conturilor este cea mai frecvent accesată funcționalitate pe Mobile Banking, iar în medie, un utilizator activ își verifică soldul conturilor de 3 ori pe săptămână. Sperăm că prin deschiderea accesului către conturile de la alte bănci și instituții financiare să oferim un plus de confort și rapiditate clienților, care vor avea astfel acces la situația financiară completă agregată dintr-un singur loc: aplicația Mobile Banking a CEC Bank”, a declarat Mugur Podaru, director Operațiuni la Distanță în cadrul CEC Bank.

În prezent, CEC Bank permite conectarea conturilor de la alte 9 bănci de top și instituții financiare, pentru vizualizarea soldului și a tranzacțiilor. Lista include bănci precum BT, BCR, Raiffeisen, BRD, Unicredit, ING, Libra Bank, Alpha Bank, dar și Revolut.

Conturile externe pot fi adăugate direct din aplicația Mobile Banking a CEC Bank. Serviciul este accesibil gratuit, fără comisioane suplimentare.

Două companii de asigurări au cumulat, în 2020, aproximativ 75% din portofoliul de asigurări RCA din România, astfel că gradul de concentrare se menţine semnificativ pentru primii asiguratori din top, potrivit raportului privind evoluţia pieţei asigurărilor pe anul 2020 publicat joi de Autoritatea de Supraveghere Financiară și citat de Mediafax.

Astfel, la 31 decembrie 2020, City Insurance avea o cotă de piaţă aferentă asigurărilor RCA de 43,49%, iar Euroins o cotă de 31,37%, cota de piaţă cumulată a celor două companii fiind de 74,85%. Pe locul al treilea s-a situat Allianz-Ţiriac, cu 6,38% din cota de piaţă a RCA în 2020.

La 31 decembrie 2020, pe piaţa asigurărilor îşi desfăşurau activitatea următorii 9 asigurători autorizaţi de ASF pentru activităţi de asigurare RCA: Allianz-Ţiriac Asigurări SA, Asigurarea Românească -Asirom Vienna Insurance Group SA, Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA, Euroins România Asigurare-Reasigurare SA, Generali Romania Asigurare Reasigurare SA, Grawe Romania Asigurare SA, Groupama Asigurari SA, Omniasig Vienna Insurance Group SA şi Uniqa SA.

Valoarea totală a primelor de asigurare subscrise pentru asigurările RCA în anul 2020 a atins suma de aproximativ 3,97 miliarde de lei. Comparativ cu anul anterior, valoarea primelor brute subscrise a crescut cu circa 5%.

Numărul de contracte RCA încheiate până la 31 decembrie 2020 a fost de 6,32 milioane contracte, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Dauna medie RCA plătită pentru vătămări corporale în anul 2020 a crescut comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent cu aproximativ 15%, iar cea pentru daune materiale a crescut cu circa 6%.

Producătorul auto Dacia va opri, în luna aprilie, activitatea de la Uzina Vehicule, în zilele de 1, 2, 16, 26, 27, 28, 29, iar La Uzina Mecanica și Șasiuri, parțial, în 1, 2, 16, 28 si 29, informează Mediafax.

Compania spune că penuria de componente electronice care afectează toată industria auto nu ocolește Grupul Renault. Conform estimărilor, vârful acestui deficit ar putea fi în al doilea trimestru. Cea mai recentă estimare a grupului, la nivel global, luând în calcul o recuperare a producției în al doilea semestru, evaluează un risc de aproximativ 100.000 de vehicule pentru anul în curs.

Lipsa cipurilor a afectat producătorii de autovehicule la nivel global și este rezultatul unui cumul de factori. Producătorii de automobile au închis fabricile în timpul pandemiei COVID-19 anul trecut și au anulat comenzile de cipuri. Între timp, cererea de cipuri a crescut în industria electronicelor de consum, pe măsură ce oamenii lucrau de acasă și jucau jocuri video. Acum producătorii de automobile trebuie să concureze cu companii din alte ramuri industriale pentru cipuri.

Comisia Europeană a aprobat, marți, construirea unui drum expres între orașele Craiova și Pitești.

„Comisia Europeană a aprobat, marți, construirea unui drum expres între orașele Craiova și Pitești. UE va contribui, prin intermediul politicii de coeziune, cu 726 de milioane de euro la crearea noii legături, de 121 km, dintre cele două orașe. Proiectul, care face parte din rețeaua transeuropeană de transport, include construirea a două benzi de circulație în fiecare direcție, 10 tronsoane de racord și 75 de poduri sau pasaje”, transmite Comisia Europeană.

În prezent, traficul din această zonă se desfășoară cu viteze medii sub 60 km/h, iar numărul deceselor este cu 5,8 % peste media din România.

„Eliminarea traficului pe distanțe lungi din zonele construite va reduce congestia, poluarea, precum și numărul accidentelor și va îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor. Acest drum va crea locuri de muncă temporare și ar trebui să stimuleze comerțul în zonă, generând astfel dezvoltare economică și sporind accesul la locuri de muncă”, adaugă Comisia.

Proiectul ar trebui finalizat până la sfârșitul anului 2023.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a constatat că, în anul 2020, operatorii reţelelor de transport și de distribuție a energiei electrice au efectuat investiţii totale în valoare de 1.563 milioane lei, faţă de o valoare prognozată de 1.572 milioane lei, ceea ce înseamnă o realizare de peste 99%.

Lucrările de investiţii au avut în vedere, în principal, modernizarea şi dezvoltarea în scopul asigurării funcționării reţelelor electrice în condiţii de siguranţă, eficienţă şi fiabilitate în conformitate cu standardele de performanță aprobate.

Transelectrica a realizat investiții de 169 milioane lei (98,83%), E-Distribuție Muntenia de 240 milioane lei (104,80%), E-Distribuție Banat - 110 milioane lei (86,61%), E-Distribuție Dobrogea 107 milioane lei (101,90%), Delgaz Sud Grid - 142 milioane lei (92,21%), Distribuție Energie Oltenia 199 milioane lei (103,11%), Distribuție Energie România - zona Muntenia Nord - 202 milioane lei (99,51%), Distribuție Energie România - zona Transilvania Nord - 190 milioane lei - 101,60% și Distribuție Energie România - zona Transilvania Sud - 204 milioane lei (100,49%).

ANRE a permis operatorilor extinderea duratei de realizare a lucrărilor planificate în 2020 până la sfârşitul lunii octombrie anul curent, având în vedere pandemia de coronavirus.

Guvernul a prezentat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), percepţia fiind că guvernul forţează investiţii în infrastructura rutieră, spitale şi reabilitări de clădiri, în apă şi irigaţii, sub două cuvinte cheie: verde şi digitalizare, scrie Ziarul Financiar.

Documentul conţine 70 de pagini cu descrierea situaţiei actuale şi alte 80 în care prezintă cei şase piloni, şase axe principale în care sunt alocate cele 30 mld. euro disponibile pentru România de la Uniunea Europeană.

De asemenea, în documentul ce conţine Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt alocate două pagini pentru sume de 4 mld. euro pentru apă şi irigaţii fără a se intra foarte mult în detalii, iar alte două pagini pentru investiţii în trasee Velo şi ONG-uri. În aceste condiţii, ar fi fost de aşteptat o detaliere a investiţiilor mai mari de 2 mld. euro.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost pus în dezbatere publică vineri, iar săptămâna aceasta va fi adoptat mandatul de negociere cu Comisia Europeană, după cum a anunţat premierul Florin Cîţu.

Din fondurile alocate României pentru PNRR, circa 4,4 mld. euro vor merge spre educaţie, 3,4 mld. euro spre sănătate, 9,5 mld. euro spre transport, iar spre mediu vor pleca 6,8 mld. euro, după cum a explicat vicepremierul Dan Barna. „Mai există şi o alocare pentru autorităţile locale, una de 4 mld. euro pentru nevoile specifice ale comunelor, ora­şelor sau municipiilor din România“, a mai spus Barna.

Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a spus că spitalele regionale nu sunt trecute în PNRR, ci vor fi finanţate din fondurile europene din 2021-2027, dar că şi în PNRR vor fi construite spitale „mari“ în judeţe, în condiţiile în care nu a fost construit un spital mare în ultimii 30 în România. Guvernul a bugetat cheltuieli de peste 41 de mld. euro prin PNRR, mai mari decât suma de circa 30 mld. euro promisă României. Ministrul Cristian Ghinea a motivat această decizie spunând că a fost luată pentru a avea „o marjă de negociere“.

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) până la 30 aprilie 2021. Până la această dată finală, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.

Ministerul Finanţelor Publice a respins joi toate ofertele de cumpărare primite pentru titluri de stat de 400 milioane lei, cu scadenţa în 2030, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat, informează Mediafax. Conform Ziarului Financiar, la licitaţie au participat cinci dealeri primari.

„În conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2245 din 16.09.2016, Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, a anunțat ministerul.

Volumul total al cererii a fost de 161 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 155,5 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 5,57 mil. lei. Data limită de acceptare a ofertelor de cumpărare era prevăzută joi, 18 martie.