George Butura

Blocul Național Sindical (BNS) salută decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care confirmă valabilitatea Directivei europene privind salariul minim adecvat, apreciind că hotărârea consolidează cadrul juridic european pentru salarii corecte și condiții de muncă decente.

Potrivit BNS, Curtea a confirmat competența Uniunii Europene de a acționa pentru asigurarea unui nivel minim de protecție a veniturilor lucrătorilor, însă a anulat prevederile care impuneau criterii obligatorii statelor membre pentru stabilirea salariului minim și norma care interzicea scăderea acestuia prin mecanisme de indexare automată.

Sindicaliștii subliniază că decizia CJUE nu afectează obligațiile României de a continua aplicarea mecanismului de ajustare a salariului minim, conform angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

România are un jalon clar stabilit în PNRR privind definirea unui mecanism tripartit de determinare a salariului minim, implementat prin Hotărârea de Guvern nr. 35/2025, care corelează salariul minim cu productivitatea, costul vieții și dinamica economică.

„Dacă Executivul va decide înghețarea salariului minim și va ignora formula de calcul agreată, BNS va sesiza Comisia Europeană. România riscă astfel să piardă fonduri europene din cadrul PNRR, deoarece jalonul privind salariul minim este ireversibil, conform regulamentelor europene”, avertizează BNS.

România se pregătește să depună, până la finalul lunii noiembrie, o nouă cerere de plată în valoare de peste 2,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat luni Ilie Bolojan, șeful Guvernului și coordonator al grupului de lucru interministerial pentru implementarea reformelor asumate.

Potrivit acestuia, pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane și ținte, dintre care majoritatea sunt deja realizate.

„Sunt în faza finală de realizare restul jaloanelor la Sănătate, Mediu, Energie, Transporturi și guvernanța companiilor de stat. În următoarele două săptămâni, aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de Guvern”, a precizat Bolojan într-o postare pe rețelele sociale.
Fondurile nerambursabile urmează să finanțeze lucrări de infrastructură mare, spitale și unități de învățământ aflate în proces de reabilitare sau modernizare.
Aceasta va fi una dintre cele mai consistente cereri de plată transmise de România către Comisia Europeană în cadrul PNRR, program prin care țara are alocate fonduri totale de aproximativ 28 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi.

 

Consiliul Județean Galați a finalizat lucrările de punere în siguranță a zonei cunoscute de localnici drept „Râpa Morții”, de pe drumul județean DJ 251G, între localitățile Corni și Vârlezi, în urma unei investiții de aproximativ 6,5 milioane de lei, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Zona era considerată una periculoasă, după ce, de-a lungul anilor, acolo s-au produs numeroase accidente rutiere, unele soldate cu pierderi de vieți omenești. În urma viiturilor din septembrie 2024, circulația rutieră devenise aproape imposibilă, fiind necesare lucrări ample de consolidare și refacere.

„Am promis, am realizat. Întreaga zonă a fost refăcută și consolidată. Astăzi, drumul este sigur și rezistent la viituri”, a declarat Costel Fotea.
Potrivit Consiliului Județean Galați, lucrările au inclus regularizarea și betonarea albiei torentului pe o lungime de peste 600 de metri, stabilizarea și taluzarea malurilor, precum și refacerea infrastructurii rutiere pe aproape un kilometru.

De asemenea, au fost construite trei podețe de mari dimensiuni pentru preluarea apelor pluviale și asigurarea unei circulații sigure.

Președintele CJ Galați i-a mulțumit primarului comunei Corni, Petrișor Mohorea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului.
„Astăzi nu mai există teama că, pe DJ 251G, cineva și-ar putea pierde viața într-un accident rutier. Drumul este acum sigur și durabil”, a adăugat Fotea.

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale și a înregistrat, în 2025, valori record ale exporturilor de animale vii, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană – Agridata Europa, a anunțat recent ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

„Așezăm România unde îi este locul în Uniunea Europeană! Agricultura este cea mai mare bogăție a României”, a declarat Florin Barbu, subliniind că sectorul agroalimentar românesc traversează „un moment de performanță istorică”.
Conform statisticilor europene, România a atins exporturi de aproape o jumătate de miliard de euro în primele zece luni ale anului 2025 pentru animale vii, din care 210 milioane de euro pentru ovine, 150 milioane pentru bovine și 100 milioane pentru păsări.

Ministrul Agriculturii a transmis recunoștință fermierilor și producătorilor români, menționând că „munca lor a consolidat poziția României ca actor agricol major la nivel european”.

Cinci ambulanțe noi, complet echipate cu aparatură medicală de ultimă generație, vor intra în dotarea Serviciului Județean de Ambulanță Gorj, a anunțat recent ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, investiția reprezintă „un pas important pentru creșterea siguranței pacienților și pentru intervenții rapide în situații critice”.

„Vom continua să atragem proiecte pentru dezvoltarea sistemului integrat de medicină de urgență și pentru dotarea cu ambulanțe moderne, sigure și complet echipate”, a declarat Rogobete.
Oficialul a mulțumit secretarului de stat Raed Arafat pentru parteneriatul interinstituțional dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind colaborarea constantă în dezvoltarea rețelei naționale de urgență.
Ministrul a adresat, de asemenea, mulțumiri personalului din Serviciile de Ambulanță și SMURD, pentru „profesionalismul, dedicarea și efortul din fiecare zi”.

Lucrările pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului a Autostrăzii A3 au ajuns la un stadiu fizic de 90%, a anunțat recent directorul CNAIR, Cristian Pistol. Constructorul român Spedition UMB a mobilizat 622 de muncitori și 180 de utilaje, iar asfaltul este deja așternut pe 10 din cei 12 kilometri ai tronsonului.

Finalizarea Nodului Rutier Românași, aflat acum la 20%, va permite deschiderea circulației în prima parte a anului viitor. Proiectul, finanțat prin PNRR, are o valoare totală de 905 milioane de lei fără TVA.

Banca Națională a României (BNR) marchează Centenarul Federației Române de Șah prin lansarea, pe 10 noiembrie 2025, a unei monede aniversare din tombac cuprat, cu valoarea nominală de 1 leu și un tiraj limitat la 5.000 de exemplare.

Moneda, de formă rotundă, cu diametrul de 37 mm și greutatea de 23,5 grame, este realizată în calitate proof, cu cant zimțat. Aversul redă o compoziție ce include tura și pionul pe o tablă de șah, inscripția „ROMÂNIA”, stema României, valoarea nominală „1 LEU” și anul de emisiune „2025”. Reversul prezintă un ceas de șah în prim-plan, o tablă de șah stilizată și inscripțiile „FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE ȘAH” și „100 ANI”.

Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent, încadrate în pliante de prezentare și mape cartonate. Prețul de vânzare este de 240 lei, exclusiv TVA, incluzând pliantul și mapa.

Moneda aniversară are putere circulatorie pe teritoriul României și va fi disponibilă în sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu și condamnă ferm declarațiile acesteia formulate într-un interviu televizat, în care a atacat pensiile speciale ale magistraților și le-a comparat cu „un fel de Caritas”.

„Afirmațiile vicepremierului constituie atacuri directe la adresa independenței justiției și a statutului magistraților și nu pot fi considerate simple opinii personale, având în vedere poziția sa în Guvern”, se arată în comunicatul CSM.

Consiliul a mai precizat că „astfel de declarații creează un discurs periculos care poate incita la ură și discriminare împotriva corpului profesional al magistraților și subminează respectul față de justiție”.

CSM a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare, conform articolului 369 din Codul Penal.

Contrastul dintre generația 18–29 (două treimi dintre tineri votează, în această ordine, cu AUR, SENS și USR) și cea 60+ (două treimi dintre seniori votează cu PSD și AUR, în acestă ordine) ilustrează două continente politice distincte.
 
Practic, dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există.
 
Barometrul Informat punct ro – INSCOP evidențiază o polarizare accentuată între generații. Electoratul tânăr și adult activ (18–59 ani) privilegiază AUR, în timp ce segmentul 60+ rămâne orientat în proporții ridicate spre PSD. Această diferență semnalează o scindare valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte și sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică.
 
Dacă seniorii privilegiază stabilitatea și protecția socială, tinerii manifestă o preferință pentru opțiuni radicale și schimbare netă. Această polarizare reprezintă o provocare majoră pentru coeziunea democratică și pentru capacitatea sistemului politic de a formula politici incluzive.
 
Sprijinul dominant acordat AUR de către categoriile de vârstă 30–44 ani indică o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulțumirea conjuncturală. Se conturează profilul unui electorat ce articulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989, combinând revendicări socio-economice cu elemente de naționalism și neîncredere instituțională.
 
De asemenea, rezultatele Barometrului Informat punct ro–INSCOP relevă incapacitatea partidelor mari de a depăși praguri simbolice de susținere în rândul tinerilor și al adulților activi. Slăbirea acestor poli indică o criză gravă a reprezentării politice pe fondul diminuării încrederii în competența și autenticitatea elitelor care au dominat scena politică în ultimele două decenii”.
 
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 25 octombrie -2 noiembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, s-a întâlnit la Washington cu Donald Trump pentru discuții despre războiul din Ucraina și importurile de petrol. În cadrul întâlnirii, Trump a abordat și situația trupelor americane din România, după ce Pentagonul a anunțat o retragere parțială de la baza Kogălniceanu.

Donald Trump a subliniat că „relația cu România este foarte bună” și că „îi plac românii, cred că sunt un popor grozav”.

Despre retragerea trupelor, el a explicat: „Nu, Pentagonul nu ignoră nimic din ce spun. Mai facem schimbări, în total e același număr, doar că mai mutăm oameni, mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav. Pete, dacă ai putea tu să spui ceva?”

Trump a mai insistat: „Relația cu România e foarte bună, relația cu Europa e foarte bună”.