Luni este prima zi din Postul Mare, prilej pentru o scurtă trecere în revistă a elementelor care dau specificul, semnificaţia şi rostul acestei perioade. Începând de luni, credincioşii ortodocşi nu mai consumă (sau, ar trebui să nu mai consume) alimente de origine animala şi încep o perioadă de renunţare şi sobrietate care va culmina cu frumuseţea sărbătorii Învierii Domnului. Recapitulăm aici principalele caracteristici ale Postului Mare şi semnificaţia lor, potrivit basilica.ro. Vechiul nume al Postului Mare provenea de la numarul 40. Denumirea mai veche de „Paresimi” vine de la latinescul Quadragesima („Patruzecime”). Postul Mare este o imitare a postului aspru pe care Mântuitorul l-a ţinut în Pustia Carantaniei înainte de a-şi începe propovăduirea. Postul de 40 de zile este simbolul unei călătorii spirituale spre înnoire: potopul a durat 40 de zile şi 40 de nopţi; Moise a stat 40 de zile în Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu din robia egipteana şi până în ţara Sfântă. Postul Mare durează totuşi mai mult de 40 de zile. În principiu, Postul Mare se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Urmează doua sărbători speciale, Sâmbăta lui Lazar şi Duminica Floriilor. Acestea sunt urmate de Săptămâna Patimilor, în care postul este mai aspru.
