Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a tras o primă concluzie la o săptămână de la preluarea mandatului. Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă, am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului, a transmis Nazare.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați”, a scris Alexandru Nazare, pe Facebook.

Ministrul mai susține că bugetele au fost construite nerealist.

„Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%. Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice. Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, a adăugat ministrul de Finanțe.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat o creștere a tarifelor de distribuție a gazelor naturale. Aceasta se va aplica de la 1 iulie. Tarifele vor fi majorate cu 0,005 lei/kWh față de nivelul aplicat în perioada iulie 2024 – iulie 2025.

Pentru consumatorii casnici, impactul din factura va fi minim.
„Aceste tarife sunt, în medie, cu doar 0,005 lei/kWh mai mari decât cele practicate pentru perioada iulie 2024 – iulie 2025. Decizia a fost luată în unanimitate, având ca obiectiv menţinerea echilibrului între nevoia de investiţii în reţea şi protejarea consumatorilor finali”, a transmis ANRE.

Decizia a fost luată după o analiză detaliată a cererilor transmise de operatorii de distribuție. Ca urmare, au fost eliminate costurile care nu respectau metodologia stabilită, ceea ce a permis o actualizare corectă a tarifelor pentru perioada următoare.

În plus, prețul facturat consumatorilor finali nu poate depăși nivelul plafonat stabilit de autorități.

„Consumatorii finali sunt în continuare protejaţi de plafonarea preţului final la gaze naturale până la data de 31 martie 2026, aceasta însemnând că, în practică, în nicio factură preţul facturat nu va depăşi preţul plafonat existent, chiar şi după aplicarea noilor tarife de distribuţie”, a precizat ANRE.

Noile tarife se vor aplica în perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) salută decizia Morgan Stanley Capital International (MSCI) de a include România în categoria „Advanced Frontier Market” (Piață de Frontieră Avansată), în cadrul clasificării piețelor de capital globale.

ASF susține că recunoașterea consolidează traiectoria ascendentă a pieței de capital autohtone și confirmă progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește lichiditatea, infrastructura, guvernanța corporativă și accesibilitatea pentru investitorii instituționali.

Clasificarea intermediară, poziționată între statutul actual de „Piață de Frontieră” și cel de „Piață Emergentă”, în clasificarea MSCI, reprezintă un moment de referință în strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung a pieței de capital din România. În același timp, ea semnalează investitorilor internaționali o maturizare a pieței și o reducere a riscurilor structurale, facilitând astfel atragerea de capital către companiile listate la Bursa de Valori București (BVB).

„Recunoașterea României ca Piață de Frontieră Avansată de către MSCI confirmă eforturile susținute ale autorităților și ale actorilor din piață pentru alinierea la standardele internaționale. Este o etapă care consolidează încrederea investitorilor globali în potențialul economiei românești. Avansul capitalizării bursiere, creșterea participării investitorilor instituționali la piată și consolidarea mecanismelor de guvernanță rămân priorități asumate ale ASF”, a declarat Alexandru Petrescu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Statutul de „Advanced Frontier Market” va contribui la o mai bună vizibilitate internațională a pieței românești, cu potențial direct de creștere a volumelor tranzacționate și a accesului companiilor la finanțare prin piața de capital.
„Această decizie are o relevanță strategică pentru România, întrucât consolidează poziționarea pieței de capital ca sursă sustenabilă de finanțare a economiei și ca instrument de atragere a capitalului privat. Rolul ASF în acest parcurs a fost acela de a promova un cadru de reglementare stimulativ și predictibil, prin susținerea reformelor de piață și prin dialogul constant cu investitorii instituționali, cu emitenții și cu organismele internaționale”, a precizat Alexandru Petrescu.
În urmă cu aproximativ cinci ani, România a fost promovată la statutul de Piață Emergentă de către furnizorul global de indici FTSE Russell, o recunoaștere care a marcat un moment esențial în parcursul de maturizare a pieței de capital. Clasificarea din 2020 a facilitat accesul companiilor românești la capital internațional și a contribuit la creșterea vizibilității și lichidității la Bursa de Valori București, consolidând premisele pentru obținerea unei recunoașteri similare și din partea MSCI, a mai transmis Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Grupul parlamentar USR solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaților demiterea lui Mihail Neamțu (AUR) din funcția de președinte al Comisiei pentru cultură. USR susține că Neamțu a avut comportament misogin, violent și incompatibil cu demnitatea unei funcții publice.

Într-o notificare transmisă Biroului Permanent al Camerei Deputaților, USR cere din nou demiterea lui Mihail Neamțu, acuzându-l de „derapaje incalificabile” și de utilizarea unui discurs ofensator la adresa unor femei aflate în poziții cheie din România și din Uniunea Europeană.

Ultimul episod invocat este publicarea unei fotografii trucate cu Oana Țoiu, ministrul de Externe, însoțită de un mesaj defăimător. Postarea a fost între tump ștearsă.
USR mai susține că nu este vorba despre un incident izolat. USR amintește că a mai cerut revocarea lui Neamțu la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, ca urmare a unui videoclip în care deputatul AUR reacționează agresiv față de cetățeni care îl întreabă despre legătura sa cu controversatul finanțator Bogdan Peșchir. De asemenea, formațiunea amintește și de un episod în care Neamțu a distribuit o imagine ofensatoare la adresa unor lideri europeni precum Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Christina Lagarde (președinta BCE) și Kaja Kallas (șefa politicii externe a UE).

Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu premierul britanic, Keir Starmer. Întâlnirea a avut loc miercuri, la Haga, acolo unde se desfășoară summitul NATO.

Nicușor Dan și Keir Starmer au discutat despre colaborarea dintre România și Marea Britanie. De asemenea, ei au analizat amenințările actuale, în special cele din zona Mării Negre.

„O plăcere să mă întâlnesc cu Prim-ministrul Keir Starmer în marja Summitului NATO. Am discutat despre relația strânsă dintre România și Regatul Unit, ca parteneri strategici și aliați. Vom continua cooperarea noastră solidă în domeniul securității și apărării, împreună cu o coordonare strânsă în ceea ce privește amenințările hibride și cibernetice, cu un accent deosebit pe regiunea Mării Negre”, a scris pe X președintele Nicușor Dan.

Ionuț Moșteanu, noul ministru al Apărării din România, a anunțat că marți a avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării. Moșteanu l-a invitat pe Hegseth în România.

Ionuț Moșteanu a anunțat pe Facebook că s-a întâlnit cu Pete Hegseth.

„Ieri am avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la Summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO”, a transmis Moșteanu.

Ministrul român al Apărării l-a invitat în România pe Pete Hegseth.
„Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA și l-am invitat în România, să discutăm în teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România și SUA, pentru a întări securitatea flancului estic și pentru a sprijini eforturile comune în NATO”, a explicat Ionuț Moșteanu.
Noul ministru al Apărării a mai anunțat că la Haga este însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și de locțiitorul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, general-locotenent Mihai Iancu.

Palatul Comisiei Europene a Dunării, una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Galați, ce găzduiește în prezent sediul Bibliotecii Județene ”V.A.Urechia”, a devenit vedeta unei emisiuni filatelice având ca temă Istoria Navigației Dunărene.

Romfilatelia a introdus în circulație începând de astăzi, 24 iunie, două timbre și un plic „prima zi”, foarte apreciate de colecționari, dedicate înființării Comisiei Europene a Dunării, la care se adaugă împlinirea a două secole de la nașterea celui numit și ”Părintele Dunării”, celebrul inginer britanic Charles Augustus Hartley, care și-a pus în practică, la Galați, unele dintre proiectele sale privind navigația.

Unul dintre timbre ilustrează Palatul Comisiei Dunării de la Galați, monument istoric care a primit în 2022 prestigioasa Marcă a Patrimoniului European, în urma demersurilor Consiliului Județean și ale Bibliotecii „V.A. Urechia” pentru recunoașterea valorii sale istorice și culturale.

Al doilea timbru prezintă „sediul-soră” al Comisiei, aflat la gurile Dunării, în Sulina.

Conceptul grafic al seriei filatelice include și alte comori din patrimoniul Bibliotecii „V.A. Urechia”, precum fotografii de epocă cu membrii Comisiei Dunării sau o gravură de secol XIX ce înfățișează Galațiul.

„Grație unui proiect derulat de Consiliul Județean, sediul Bibliotecii V.A. Urechia se află în prezent foarte aproape de finalul unui amplu proces de consolidare și reabilitare. Clădirea își va recăpăta astfel strălucirea din perioada în care servea ca sediu administrativ pentru prima instituție cu adevărat europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi”, a precizat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Bogdan Ivan a anunță intenția României de a găzdui Black Sea AI Gigafactory, o fabrică AI de ultimă generație care va deservi inclusiv Republica Moldova și întreaga regiune a Mării Negre.

Fostul ministru al Economiei a anunțat luni transmiterea de Autoritatea pentru Digitalizarea României a scrisorii de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, în deplină conformitate cu AI Act și obiectivele Uniunii privind suveranitatea tehnologică. Documentul a fost a transmis Comisiei Europene, prin EuroHPC Joint Undertaking.

„Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generație pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – și aici trebuie să menționez Ucraina și Turcia – care și-au exprimat susținerea fermă față de această nevoie comună. Această inițiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovația, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea și reziliența. Este despre a ne asigura că nicio țară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure și pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unității europene comune”, a precizat Bogdan Ivan.

Propunerea României este susținută de un consorțiu național reprezentativ, format din actori publici, privați și academici de mare prestigiu și vizează dezvoltarea unei infrastructuri AI de ultimă generație, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil.

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate. Astfel, vorbim de un proiect ce va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, sigur, accesibil și sustenabil, care poziționează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon.

Propunerea României este unică la nivel european prin facilitățile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare și de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, în timp ce Doicești oferă un sit industrial cu potențial de co-localizare SMR, răcire hibridă și integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză.
Consorțiul implică parteneri strategici din mediul privat și sectorul public, alături de cele mai importante universități din România; beneficiari strategici precum companii din domenii precum energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, dar și startup-uri inovatoare și institute de cercetare. Consorțiul va fi extins și consolidat pentru a reflecta mai bine cerințele pieței și amploarea acțiunii planificate.
În elaborarea acestei aplicații, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a beneficiat de sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale și a biroului din România al organizației.
România își asumă un rol activ în susținerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în materie de AI, cloud federat și infrastructură HPC, oferind un model operațional bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV), guvernanță neutră și acces transparent, iar accesul în consorțiu este deschis si celorlalte companii interesate și state din UE.
Dimensiunea de securitate cibernetică este una prioritară, fiind sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).
Pe lângă contribuția la consolidarea capacității AI europene, proiectul propus va funcționa ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală și de Est, cu impact direct asupra proceselor de reconstrucție digitală din Ucraina, integrare tehnologică în Republica Moldova și extindere a serviciilor AI către Serbia și Turcia.
Candidatura României reflectă un angajament ferm față de valorile europene și un plan solid de execuție. AI Gigafactory va constitui un punct de referință pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene și un instrument operațional pentru accelerarea transformării digitale în regiune, a precizat Ministerul Economiei.

La Spitalul Județean Galați a fost lansat proiectul Onco Multi Suport – Îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici. Este un proiect derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în parteneriat cu Asociația Câștigă Viața.

„Consiliul Județean este alături de pacienți, de medici, de asociațiile care se implică în lupta împotriva cancerului. Împreună putem învinge această cumplită maladie! La Spitalul Județean Galați a fost lansat proiectul Onco Multi Suport – Îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici, un program unic în România, de consultanță nutrițională, consiliere psihologică, recuperare medicală, derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în parteneriat cu Asociația Câștigă Viața”, a transmis Consiliul Județean Galați.

CJ a investit peste 30 milioane de lei penrtru echipamentele necesare înființării unui Centru regional de excelență în tratarea cancerului.

„Asigurarea celor mai bune condiții pentru tratarea afecțiunilor oncologice este o prioritate pentru noi. Peste 30 milioane de lei s-au investit prin proiectele Consiliului Județean pentru achiziția de echipamente de ultimă generație și pentru a avea aici, la Galați, un Centrul regional de excelență în tratarea cancerului. În acest an vom demara lucrările și la un modern Centru integrat de îngrijiri paliative, o investiție de peste 28 milioane lei. Toate aceste demersuri înseamnă servicii medicale moderne, înseamnă viață, înseamnă speranță! Iar speranța înseamnă primul pas spre vindecare! Felicitări voluntarilor, medicilor implicați în proiectul Onco Multi Suport. Nu există vocație mai nobilă decât aceea de a avea grijă de suferința altora! Continuăm să luptăm împreună pentru viață, pentru sănătate”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Mihai Busuioc este propunerea PSD pentru postul de judecător la Curtea Constituțională. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, luni dimineață, înainte de semnarea protocolului coaliției de guvernare.

Mihai Busuioc, Robert Cazanciuc și Corina Corbu s-au luptat pentru a fi propunerea PSD pentru funcția de judecător al Curții Constituționale. Social-democrații l-au ales pe Mihai Busuioc, cu 20 de voturi.
Mihai Busuioc ocupă funcția de președinte al Curții de Conturi din octombrie 2017.

De asemenea, Grindeanu a mai anunțat că Radu Oprea este susținut pentru funcția de secretar general al Guvernului, a mai transmis șeful interimar al PSD.