Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, va fi primit de Majestatea Sa Custodele Coroanei la Palatul Elisabeta. Întrevederea are loc miercuri.

Biroul de Presă al Casei Majestății Sale Custodele Coroanei a transmis că Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova, și Stela Recean vor fi oaspeții Majestății Sale Custodele Coroanei la Palatul Elisabeta, miercuri, de la ora 13:30.

Majestatea Sa și Principele Consort vor întâmpina pe Excelența Sa la intrarea în Palatul Elisabeta, anunță Biroul de Presă. Ulterior, gazdele și oaspeții vor participa la dejun.
La vizită vor lua parte reprezentanți ai Ambasadei Republicii Moldova la București, inclusiv ambasadorul moldovean, Victor Chirilă.

Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat că a admis protocolul pentru constituirea alianței electorale PSD-PNL. În aceeași ședință, a fost aprobat protocolul de înființare a alianței dintre PRN și P.DAC.

Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 (BEC) a anunțat deciziile luate în ședința de marți.

BEC a decis să admită „protocolul pentru constituirea alianței electorale cu denumirea „ALIANȚA ELECTORALĂ PSD PNL”, formată din Partidul Social Democrat – PSD și Partidul Național Liberal – PNL”. De asemenea, a fost admis „protocolul de constituire a alianței electorale PARTIDUL ROMÂNIA NOASTRĂ (P.R.N.) - PARTIDUL DACISMULUI AUTONOM CONSERVATOR (P.DAC)”
Tot BEC a adoptat următoarele decizii și hotărâri:

„Decizie privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți în vederea admiterii candidaturilor pentru membrii din România în Parlamentul European la alegerile din anul 2024 și Hotărâre privind completarea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 2H/20.03.2024 privind aplicarea unitară a dispozițiilor art. 51 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 8 din Ordonanța de urgență nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.”

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță noi modificări legislative esențiale pentru sistemul de asistență socială din România. Reformăm asistența socială, regenerăm încrederea, este mesajul ministerului, după ce Camera Deputaților a aprobat modificările legislative.

Se îmbunătățesc, astfel, șase acte normative esențiale pentru sistemul de asistență socială din România: Legea asistenței sociale nr. 292/2011; Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în serviciile sociale; Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice; Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România; OUG nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială; OUG nr. 82/2016 pentru aprobarea statutului special al funcției publice specifice de inspector social și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Sunt reglementări „clare, ferme și curajoase care stabilesc limitele în care se desfășoară activitatea furnizorilor de servicii sociale în interesul oamenilor, iar legea întărește asistența socială la nivelul comunităților mici”, a explicat Ministerul Muncii.

Modificările sunt următoarele:

Se modifică modalitatea de finanțare a serviciilor sociale pe principiul ”finanțarea urmează beneficiarul”, iar banul public este cheltuit transparent cu un traseu mai ușor de urmărit.
Se consolidează rolul inspectorului social și capacitatea funcțională a Inspecției Sociale.

Furnizorii de servicii sociale vor fi consiliați gratuit de către reprezentanții ANPIS astfel încât să cunoască toate obligațiile pe care le au potrivit legislației.
Niciun serviciu social nu va mai putea funcționa, nici măcar provizoriu, fără controlul în teren al inspectorilor sociali.

Va fi înființat registrul național electronic de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale și revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale, astfel inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare.
Pentru prima dată se introduc sancțiuni penale pentru furnizarea de servicii fără licență.
Amenzile cresc de 5 ori, până la 100.000 de lei.

Conducerea PNL Timiș a fost decapitată de liderii liberali. Aceștia au decis să-l demită pe președintele PNL Timiș, Alin Nica, și să dizolve biroul organizației județene. Măsurile au fost decise deoarece liberalii din Timiș au decis să susțină candidatura comună cu PSD la la președinția Consiliului Județean.

Deciziile au fost anunțate marți seara.
„S-a stabilit candidat comun pentru Consiliul Județean Timiș din partea PSD, iar la Primăria Timișoara va fi candidat din partea PNL. (...) Am facut-o în interesul PNL, în interesul electoratului (...) și pentru a avea o organizație solidă”, a anunțat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe.

Nicolae Robu ar putea fi candidatul PNL pentru Primăria Timișoara, iar social democratul Alfred-Robert Simonis ar putea candida la președinția Connsiliului Județean Timiș.

Ministrul Educației, Ligia Deca, susține că aproximativ 12.000 de elevi și 88 de cadre didactice au primit sancțiuni pentru acte de violență în anul școlar 2022-2023.

Asta înseamnă că numărul cazurilor de violență a fost în scădere în anul școlar 2022-2023 în comparație cu anul anterior.

„Informațiile primite de la inspectoratele școlare arată că în anul școlar trecut numărul cazurilor de violență a fost în scădere cu aproximativ 44% față de anul școlar anterior. Au fost raportate aproximativ 5.400 de cazuri de violență. Cele mai multe dintre actele de violență raportate se încadrează în categoria atac la persoană, aproximatriv 73% dintre ele”, a declarat Ligia Deca.
Conform acesteia, aproximativ 12.000 de elevi și 88 de cadre didactice au primit sancțiuni pentru acte de violență în mediul școlar, în anul școlar 2022-2023.

Ea a anunțat o serie de măsuri care, în unele cazuri, presupun modificarea cadrului legislativ.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că România a dovedit că este capabilă să gestioneze cea mai mare populație de urs brun din Europa. Demnitarul român a făcut declarația luni, în cadrul Consiliului de Mediu de la Bruxelles.

În fața specialiștilor europenei, Mircea Fechet a avut mai multe intervenții.

„România a dovedit că este capabilă să gestioneze cea mai mare populație de urs brun din Europa, ba mai mult de atât, să asigure condițiile ca aceasta să prospere. În Munții Carpați trăiesc între 6400 și 7200 de exemplare, puțin peste 40% din populația de urși a Europei. Palamentul European a subliniat recent necesitatea existenței unui echilibru pentru coexistența omului, a comunităților locale, a fermierilor, a ciobanilor, cu carnivorele mari, inclusiv ursul. Și tocmai pentru că această bogăție a biodiversității însă începe să amenințe cea mai de preț bogăție a unei țări: populația acesteia. Și spun asta pentru că în România, în ultimii 20 de ani, 26 de oameni au fost uciși de urși. 274 de persoane au fost desfigurate și în numai cinci ani s-au înregistrat peste 6400 de apeluri de urgență prin care s-au sesizat atacuri asupra omului”, a explicat ministrul român, la Bruxelles.

În plus, compensațiile acordate pentru a acoperi pagubele produse în perioada 2017-2022 însumează 6,2 milioane de euro. De aceea, specialiștii europeni vor reevalua starea de conservare a populației de urs.
„Solicităm așadar Comisiei să aplice prevederile Directivei Habitate pentru a reevalua starea de conservare a celor 10 populații de urs brun din Europa, iar pe baza rezultatelor obținute să analizeze dacă se impune actualizarea statutului lor de protecție, așa cum s-a întâmplat pentru specia lup. Este esențial să colaborăm pentru a readuce echilibrul și vă asigur că România va pune la dispoziție toate resursele, informațiile și experiența acumulată în gestionarea celei mai mari și celei mai sănătoase populații de urs brun din Europa. Împreună putem proteja viața omului, în timp ce putem proteja starea ursului brun”, a precizat Mircea Fechet.

Legea pentru înființarea Registrului traficanților a fost promulgată luni de președintele Klaus Iohannis. Era necesară pentru a lupta cu flagelul drogurilor, a fost reacția ministrului Justiției, Alina Gorghiu.

„Legea inițiată împreună cu colegii parlamentari PNL era necesară pentru a lupta cu flagelul drogurilor. Registrul traficanților de droguri este un instrument cu rol în prevenirea și combaterea traficului de droguri. Poliția va avea posibilitatea să cunoască, supravegheze şi identifice operativ persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri, precum și a celor au efectuat fără drept operațiuni cu substanțe psihoactive sau pretinzând că dețin autorizație”, a declarat ministrul Alina Gorghiu.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, s-a întâlnit cu Karien van Gennip, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Sociale și Ocupării din Regatul Țărilor de Jos.

Discuțiile au vizat drepturile și situația lucrătorilor români în Țările de Jos, mobilitatea echitabilă a forței de muncă, cooperarea în domeniul securității și sănătății la locul de muncă, formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și cooperarea între ministerele de resort și instituțiile subordonate din cele două țări.

„Am decis să semnăm un Memorandul de colaborare care să prevadă ținte clare și acțiuni comune pe linie de ocupare a forței de muncă și de inspecție a muncii. Una dintre aceste acțiuni este legată de informarea corectă a românilor care merg în Țările de Jos cu privire la drepturile pe care le au, la vulnerabilități și oportunități. În domeniul ocupării vom avea echipe comune de lucru pentru a crește vizibilitatea și rolul EURES (European Employment Services - Serviciul European de Ocupare a Forţei de Muncă). Îmi doresc să implicăm în aceste acțiuni comune și autoritățile locale. Pe de altă parte, un obiectiv important al mandatului meu este și acela de a dezvolta economia socială în România și de a sprijini întreprinderile de economie socială, iar din acest punct de vedere putem învăța din bunele practici din Țările de Jos. Îmi doresc să maximizăm potențialul economiei sociale în România”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

Din delegația olandeză au mai făcut parte și Tim Versnel, viceprimar al orașului Rotterdam, și Hinke Nauta, șef adjunct de misiune Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București.
În Regatul Țărilor de Jos sunt în acest moment circa 60.000 de români rezidenți. Aceștia lucrează în domenii de top (sănătate, IT), dar și în construcții și agricultură.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a ironizat moțiunea depusă de opoziție. Am citit-o, este chiar simplă, fără conținut, a spus Barbu.

USR a depus o moțiune simplă împotriva ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu. „Trebuie să plece din funcția de ministru, să vină cineva mai priceput și mai puțin nostalgic după comunism”, au transmis semnatarii documentului.

„Vorbim despre această moțiune simplă? Chiar simplă, fără conținut. Bineînțeles, am citit cu atenție această moțiune. În conținutul ei nu se vorbește de activitatea Ministrului Agriculturii și de activitatea mea ca ministru. Înseamnă că au depus o moțiune pur politică, încercând probabil la alegerile europarlamentare să facă pragul de 5%”, a declarat ministrul Florin Barbu.

El a spus din nou că nu este nostalgic după perioada comunistă și Nicolae Ceaușescu.

„Aveam 10 ani la revoluție. Bineînțeles că a fost o glumă, o ironie, și întotdeauna am considerat, dar din păcate USR-iștii nu o înțeleg, numai oamenii inteligenți știu de glumă și de ironie”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Documentul a fost dezbătut luni în plenul Camerei Deputaților, iar votul final va fi marți.

Luni, la Comisia de muncă din Senat se discută interdicția cumul pensie-salariu, dar și taxa pe boală.

CCR a trimis înapoi în Parlament legea interdicției cumul pensie-salariu, după sesizarea ÎCCJ în noiembrie 2023. USR a depus amendamente care prevăd că doar pensiile speciale nu se pot cumula cu salariul.

USR a depus un proiect de lege privind eliminarea taxei de boală și acesta ajunge la dezbateri. Între timp, la Camera Deputaților, ordonanța care prevede taxa nu a fost votată, deși termenul de raport a expirat pe 12 martie, a precizat USR.