Președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, într-o declarație surpriză, că intră în competiția pentru funcția de secretar general al NATO. „ Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea”, a spus Iohannis.

Declarația a fost făcută de la Palatul Cotroceni.

„Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și în special regiunea noastră și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele consideră că a venit momentul ca România să-și asume „o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice”.

„Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări. Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre”, a spus Klaus Iohannis.

Guvernul a aprobat hotărârea privind calendarul alegerilor pentru alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie. Conform documentului, campania electorală începe pe 10 mai și se va încheia pe 8 iunie 2024.

„Guvernul a aprobat astăzi (luni, 11 martie n.r.) calendarul acțiunilor din perioada electorală pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European și pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, din anul 2024. Conform calendarului aprobat, pe 12 martie începe perioada electorală, iar în termen de 5 zile, cel mai târziu la data de 16 martie 2024, vor fi desemnați judecătorii din Biroul Electoral Central și se va stabili modelul listei electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, al listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală suplimentară, a modelului listei susținătorilor, a modelului buletinului de vot la alegerea membrilor României în Parlamentul European din data de 9 iunie 2024”, anunță Guvernul.

Pe 19 martie începe perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Ulterior, în termen de 10 zile de la începerea perioadei electorale, dar nu mai târziu de 21 martie 2024, vor fi stabilite modelele ștampilelor electorale și modelul timbrului autocolant.
În termen de 10 zile de la data constituirii Biroului Electoral Central, dar cel mai târziu în data de 27 martie 2024, se va încheia perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianțelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Cu cel puţin 24 de ore înaintea tragerii la sorți a celor 3 judecători în biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, cel mai târziu la data de 9 aprilie, se va aduce la cunoștință publică data la care va avea loc această tragere la sorți.

Cel mai târziu până la data de 10 aprilie 2024, se vor depune cererile de înscriere în listele electorale speciale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024. Este vorba despre cetățenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România.
Tot cel mai târziu până pe data de 10 aprilie 2024, ora 24, se vor depune și înregistra candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, iar în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii se vor înainta, către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, declarațiile pe propria răspundere ale candidaților referitoare la faptul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securității sau de colaboratori ai acesteia.

În data de 11 aprilie 2024 se va aduce la cunoștință publică a listelor de candidați și a candidaturilor independente la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Pe 29 aprilie 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, iar pe 30 aprilie 2024 se va stabili numărul de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care au depus liste de candidați, precum și a candidaților independenți.
Până la data de 1 mai 2024 vor fi aduse la cunoștință publică declarațiile de avere și de interese ale candidaților la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
De la data de 16 aprilie 2024 începe perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 și de depunere a candidaturilor pentru aceste alegeri.

Cel mai târziu până la data de 15 aprilie 2024, se vor desemna preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitorii acestora. În maximum 10 zile de la data înființării birourilor electorale de circumscripție, cel mai târziu la data de 25 aprilie 2024, se va încheia perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.

Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri vor depune la primar, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, adică până pe 25 aprilie 2024, solicitările de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință.
Tot în data de 15 aprilie se încheie perioada de înregistrare a alianțelor electorale la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei alegerilor, adică 30 aprilie 2024, se va solicita acordarea timpilor de antenă, către conducerile posturilor de radiodifuziune şi televiziune, publice şi private sau, după caz, ale studiourilor teritoriale ale acestora, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale.
Data de 30 aprilie este și data limită de depunere a candidaturilor la alegerile locale. La data de 8 mai 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.
Pentru ambele scrutinuri, până la data de 10 mai 2024 se va aduce la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora, precum și aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora.
De asemenea, în data de 10 mai 2024, va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie 2024, la ora 7.00. Pe 9 iunie 2024, la ora 7.00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri, și se va încheia în aceeași zi, la ora 22.00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23.59.
După numărarea voturilor și soluţionarea eventualelor sesizări sau contestații, rezultatele alegerilor alegerile pentru autoritățile administrației publice locale și pentru membrii din România în Parlamentul European, din anul 2024, vor fi validate și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că România a încasat luni 642 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru Programul Tranziție Justă - FTJ STEP. Este vorba despre prefinanțare unică excepțională în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP).

Ministrul Investițiilor a explicat în ce constă platforma STEP.

”Platforma STEP va sprijini dezvoltarea industriei europene și stimularea investițiilor în tehnologii critice în Europa”, a scris ministrul pe Facebook
Până acum România a încasat peste 1,23 miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune 2021-2027.
”Până la finalul acestui an România va avea în conturi cel puțin 5 miliarde euro din noua Politică de coeziune 2021-2027”, a precizat Adrian Câciu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că un spital pentru pacienții cu arsuri grave va fi construit la Târgu Mureș. Valoarea investiției este de 322 de milioane de lei, printr-un program comun cu Banca Mondială, susține Rafila.

Spitalul va avea 7 etaje, 25 de săli de operație, 57 de paturi ATI, 5paturi pentru pacienți critici și 10 paturi pentru terapie intermediară și pentru microchirurgie.
„Ridicăm un spital nou, dedicat pacienților cu arsuri grave, la Târgu Mureș. Valoarea investiției, 322 de milioane de lei, printr-un program la care lucrăm împreună cu Banca Mondială”, a anunțat, pe Facebook, Alexandru Rafila.
Tot la Târgu Mureș se construiește prin PNRR Centrul Chirurgical Cardiovascular de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant. Valoarea investiției este de peste 500 de milioane de lei.

Conducerea Camerei Deputaților a aprobat o solicitare privind alocarea unui spațiu pentru înființarea unei capele ortodoxe. Solicitarea a venit din partea președintelui interimar al instituției, Alfred Simonis.
Documentul a fost aprobat de Biroul Permanent, potrivit procedurii.

„În anul 2025 Biserica Ortodoxă Română va aniversa împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei sale și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Totodată, pe 20 februarie a.c., a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind declararea anului 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. Având în vedere buna colaborare dintre Camera Deputaților și Biserica Ortodoxă Română, ținând cont de faptul că lăcașurile de cult sunt simboluri importante ale expresiei spirituale și ale implicării comunității, cu un rol primordial, vă propun să fiți de acord cu alocarea unui spațiu în cadrul Camerei Deputaților care să servească drept capelă ortodoxă și care să se constituie ca un loc de întâlnire și de celebrare a evenimentelor religioase pentru parlamentari, angajați și invitați”, scrie în solicitarea lui Alfred Simonis.

Secretariatul general va identifica un spațiu astfel încât pe 25 martie să fie sfințită Capela Camera Deputaților „care să se identifice ca un spațiu sacru și o legătură mai apropiată a parlamentarilor de ortodoxie română”.

Premierul Marcel Ciolacu va găzdui mâine, 12 martie 2024, la Palatul Victoria, evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în prezența Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann.

”Obținerea statutului de membru al OCDE rămâne cel mai important obiectiv strategic al României, după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, asumat de întreaga clasă politică. Guvernul României este deplin angajat să facă progrese atât în ceea ce privește dimensiunea ce implică reforme, modernizare, dezvoltare, cât și printr-un dialog susținut cu Organizația și cu statele membre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

La eveniment vor fi prezenți oficiali români, membri ai Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE, reprezentanți ai instituțiilor publice implicate în realizarea Studiului, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor.

Studiul Economic pentru România 2024 include o analiză macroeconomică a politicilor structurale, precum și un capitol special dedicat unei tematici orizontale relevante. În cadrul ediției curente, capitolul special se axează pe decarbonizarea economiei.

Studiile economice ale OCDE sunt analize periodice, elaborate o dată la doi ani, ale economiilor statelor membre OCDE, statelor partenere și candidate. De asemenea, Studiul urmărește să promoveze o mai bună înțelegere a situației economice și a provocărilor-cheie, indicând modalitățile de îmbunătățire a performanței economice generale, prin adresarea de recomandări specifice astfel încât să sprijine procesul de alinierea a României la standardele Organizației.

Pentru România, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major, de importanță strategică. În calitate de stat candidat la OCDE, Studiul Economic 2024 reprezintă un instrument esențial pentru evaluarea performanței economice și orientarea politicilor în domenii de o importanță deosebită pentru România.

În prezent, România se află în plin proces de aderare la OCDE, fiind evaluată în cadrul a 26 de comitete sectoriale ale organizației conform Foii de Parcurs, document ce stabilește termenii și condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderare.

După depunerea Memorandumului Inițial la Paris în luna decembrie 2022, care cuprindea o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele juridice ale OCDE, România a intrat în cea de-a doua etapă a procesului de aderare. Autoritățile naționale au răspuns la peste 50 de chestionare și peste 30 de misiuni ale experților OCDE au vizitat deja țara noastră. De asemenea, România participă cu regularitate la dialogul pentru aderare în cadrul comitetelor și al structurilor de lucru ale OCDE.

În acest context, România a primit recent primul „aviz formal”, din cele 26 pe care trebuie să le obțină de la comitetele implicate în procesul de aderare, ca urmare a evaluării în cadrul Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget.

Totodată, un succes major de etapă a fost reprezentat de ratificarea de către România a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici în tranzacțiile economice internaționale/Convenția anti-mită (din septembrie 2023), unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anti-corupție.

Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, anunță că au fost avizate documentațiile tehnice ale celor patru pasaje rutiere care urmează să fie construite la ieșirile din Oradea. „Este ultimul aviz necesar pentru a încheia procedura de promovare a acestor proiecte”, susține Bolojan.

Cele patru pasaje urmăresc să descongestioneze circulația la ieșirea spre Cluj, Arad și Satu Mare, amplasamentul fiind prezentat în hărțile alăturate. 

Până la începerea efectivă a lucrărilor, estimată în vara acestui an, mai avem de parcurs următoarele etape:

-Emiterea Ordinului Ministrului Transporturilor pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai celor 4 pasaje, în cursul săptămânii viitoare;

-Finalizarea de către proiectanți a proiectelor tehnice și realizarea auditului de siguranță rutieră, până la sfârșitul lunii martie;

-Avizarea proiectului tehnic în CTE CNAIR și emiterea autorizațiilor de construire, până la jumătatea lunii aprilie;

-Organizarea procedurilor de licitație pentru selectarea constructorilor pasajelor. Până la sfârșitul lunii aprilie ne propunem să publicăm documentațiile de licitație;

-Stabilirea câștigătorilor și începerea lucrărilor. Ne propunem ca până la sfârșitul lunii august să începem lucrările.

 Aceste proiecte sunt rezultatul unui parteneriat între Consiliul Județean Bihor, Primăria Oradea și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), finanțarea urmând să fie asigurată din fonduri europene. La sfârșitul anului viitor, după finalizarea pasajelor, circulația la ieșirile din Oradea se va face mai fluent, cel mai mare câștig fiind pe Calea Aradului”, a transmis șeful CJ Bihor. 

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, susține că Primăria este într-un blocaj fără precedent deoarece a fost lăsată fără buget chiar de către primarul general. Bugetul propus de Nicușor Dan nu a trecut de votul consilierilor generali.

„Când vii cu un proiect nerealist, nu poți avea pretenția să fie aprobat. Trebuie să te gândești la toți bucureștenii, dacă vrei să fii sprijinit. Este clar un moment zero pentru Capitală! Dreapta Unită s-a destrămat și Nicușor Dan nu mai are majoritate în Consiliul General al Municipiului București. Este nevoie de o nouă majoritatea, a bucureștenilor, nu a primarului general”, a declarat Gabriela Firea, fostul primar general al Capitalei.

Aceasta spune că PSD București a fost mereu alături de toți bucureștenii.

„Nici acum Nicușor Dan nu a fost serios și a chemat consilierii la discuții doar de fațadă, de pe-o zi pe alta. Cred că ne-am convins despre bunele sale intenții pentru bucureșteni și oraș. Soluția poate veni acum doar de la echipa social-democrată! Bucureștenii nu trebuie să fie pedepsiți din cauza incapacității lui Nicușor Dan de lucra pentru oameni. Așa cum s-a creat o coaliție de guvernare națională, avem nevoie de un consens politic pentru bugetul Capitalei”, a precizat Firea.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că prețurile la energie și gaze vor fi plafonate cel puțin încă un an. Mecanismul va continua cel puțin până în primăvara anului 2025, a explicat prim-ministrul.

Măsura a fost stabilită în cadrul ședinței de Guvern.

„Mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze va continua cel puțin până în primăvara anului 2025. Atât populația, cât și companiile trebuie să aibă această garanție foarte clară că vor fi protejați”, a explicat Marcel Ciolacu.

El a precizat că Guvernul a alocat 500 de milioane ca să compenseze costurile plafonării pentru clienții casnici.