Direcția de Sănătate Publică Galați a demarat o campanie de informare a publicului privind modul de manifestare a gripei și a virozelor respiratorii pe fondul declanșării stării de alertă epidemiologică.
Cea mai comună infecţie virală este răceala (viroza respiratorie), care afectează mucoasa
nazală, sinusurile, faringele şi căile respiratorii.
Există multe virusuri diferite care produc răceala, însă rinovirusurile sunt implicate cel mai
frecvent. Răceala se transmite atunci când mâinile unei persoane vin în contact cu secreţii nazale provenite de la un individul infectat. Contrar părerilor “din popor”, frigul nu determină apariţia răcelii şi nu creşte riscul de infecţie.
Simptomele răcelii (virozei respiratorii) debutează la trei zile de la infectare, persoanele
afectate simţind iniţial o senzaţie neplăcută la nivelul cavităţii nazale sau faringelui. Ulterior apar
simptome precum strănut, rinoree (nasul care curge) şi stare generală de disconfort.
Gripa este o infecţie a plămânilor şi căilor respiratorii, care se manifestă prin febră, dureri în
gât, tuse, migrene şi stare generală proastă şi care apare mai brusc. De aceea, poate fi uşor
confundată cu simpla răceală, dar este cauzată de virusuri diferite şi produce simptome mai severe.
Anual, gripa afectează 5-10% din populaţia adultă, explozia de cazuri înregistrându-se în special la sfârşitul toamnei sau începutul iernii.
Cât despre tratamentul acestor “boli de sezon”, trebuie ştiut că, antibioticele nu sunt eficace
împotriva răcelilor şi gripei, însă în caz de infecţie bacteriană asociată cu o infecţie virală (viroză), tratamentul antibiotic este deseori necesar. Totuşi, băile calde, supa de pui, ceaiul îndulcit cu miere, legumele şi fructele proaspete, suplimentele alimentare, antiinflamatoarele de tipul ibuprofenului şi analgezicele sunt remedii comune şi eficiente împotriva acestor afecţiuni.
Dar, pentru că a preveni este mai uşor decât a trata, se poate alege să fie ţinută la distanţă
gripa sau virozele de sezon prin vaccinare! Vaccinurile moderne oferă protecţie împotriva diferitelor virusuri gripale. Pentru ca aceste vaccinuri să fie eficiente, Organizaţia Mondială a Sănătăţii încearcă să prevadă care tulpini virale vor cauza epidemii în anul respectiv, pe baza tulpinilor virale predominante anul trecut şi a tulpinilor care produc boala în alte regiuni ale lumii.
Cea mai simplă măsură de prevenire este vaccinarea antigripală.
Grupele populaţionale considerate de risc şi pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea antigripală sunt următoarele:
a) persoanele cu vârsta între 6 luni şi 64 ani în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice
(cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm, cu imunosupresie sau cu virusul imunodeficienţei umane);
b) gravide;
c) medici, cadre sanitare medii şi personal auxiliar, atât din spitale cât şi din unităţile sanitare ambulatorii, inclusiv salariaţi ai instituţiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronici, care prin natura activităţii vin în contact respirator cu pacienţii sau asistaţii;
d) adulţi şi copii rezidenţi în instituţii de ocrotire socială precum şi persoane care acordă
asistenţă medicală, socială şi îngrijiri la domiciliu persoanelor la risc înalt;
e) toate persoanele cu vârsta egală sau peste 65 de ani.
Pe lângă vaccinare, toate persoanele dar mai ales cele la risc înalt, trebuie să respecte regulile
generale de prevenire a infecţiilor respiratorii: respectarea regulilor de igienă personală –
frecventă a mâinilor mai ales după suflarea nasului şi venirea în contact cu persoane bolnave,
folosirea batistelor igienice în caz de tuse sau strănut, suflarea corectă a nasului, curăţarea şi
dezinfectarea veselei şi a tacâmurilor, alimentaţia bogată în vitamine şi minerale (fructe şi legume proaspete), hidratare corectă, suficientă cu sucuri naturale, ceaiuri calde cu lămâie şi miere, evitând în acelaşi timp alcoolul, cofeina şi fumatul ce pot duce la agravarea simptomelor, aerisirea frecventă a încăperilor, evitarea aglomerărilor şi a contactului cu persoanele bolnave şi expunerea la frig, curent şi umezeală.
Această vaccinare protejează persoana vaccinată numai faţă de virusurile gripale circulante în
sezonul respectiv, cuprinse în vaccin şi nu faţă de toate tipurile de virusuri care dau simpotomatologie asemănătoare gripei dar au evoluţie mai uşoară.
Vaccinarea trebuie să fie efectuată în stare bună de sănătate, singura contraindicaţie la
vaccinare fiind alergia la proteine de ou, și se va face în conformitate cu Metodologia de supraveghere a gripei, infecţiilor respiratorii acute (ARI) şi a infecţiilor respiratorii acute severe (SARI).